3,279 matches
-
cu trenul la munte, la doctorul Horia Radu. Mama avea încredere în el când era vorba de boli rare, ca a mea. Pe drum într-acolo, trenul a făcut vreme de multe ceasuri tadam-tadam. Înăuntru era înăbușitor de cald. Afară, șesul se întindea larg și neted, apoi s-au ivit iarăși spinările de dealuri. Mama mi-a descheiat cămașa, pe urmă a pus la îndemână sticla cu apă minerală și paharul de plastic. Mi-a scos pantofii și mi-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
folosită de elefanți. Îi văzu pe taică-său și pe Juma discutînd ceva și, cînd Îi ajunse din urmă, Juma privea În spate, pe drumul pe care veniseră, și apoi la niște dealuri pietroase din depărtare, ca niște insule În șesul uscat, și În cele din urmă păru a se orienta către culmile a trei dealuri albastre care se vedau departe, la orizont. — De-acum Juma știe unde să mergem, Îi explică taică-său. Și Înainte credea că știe, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Comuna Epureni este o comună înconjurată de păduri și șesuri, la 20 km de Bârlad. În această comună se respectă cu strictețe tradițiile marilor sărbatori. De Ignat (21 decembrie) se taie porcul, iar gospodinele fac pomana porcului șii servesc pe vecini și cei care a au ajutat la tăierea porcului
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
am plictisit cu atâtea explicații? A fost prima și ultima oară. Conacul cel nou era așezat în mijlocul unui parc îngrijit meticulos de Grigore însuși. El a adus brazi, cărora de altfel nu le mergea prea bine în regiunea aceasta de șes. Potecile cu prundiș mărunt șerpuiau printre chioșcuri și ronduri de flori, printre grupuri de copaci speciali și peluze tunse în fiece săptămână. Gardul viu care înconjura parcul era dublat de un grilaj de sârmă înspre ograda cealaltă, ca să nu pătrundă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să mă duc acasă cu fratele ca să scot vitele la păscut după-amiaza, așa cum obișnuiam. Mama și-a dat seama că nu mai venim la timp și a trimis-o pe sora mai mare, Maricica, să ducă vitele la păscut, pe șes, la iarbă. Peste gârlă se afla șesul satului, unde fiecare gospodar avea câte o bucată de iarbă pentru a cosi sau a-și paște vitele. Peste gârlă, din locul unde ne aflam, era și moș Costache Pălimar, zis Șorloagă. Era
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
scot vitele la păscut după-amiaza, așa cum obișnuiam. Mama și-a dat seama că nu mai venim la timp și a trimis-o pe sora mai mare, Maricica, să ducă vitele la păscut, pe șes, la iarbă. Peste gârlă se afla șesul satului, unde fiecare gospodar avea câte o bucată de iarbă pentru a cosi sau a-și paște vitele. Peste gârlă, din locul unde ne aflam, era și moș Costache Pălimar, zis Șorloagă. Era cu vaca și juninca la păscut pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Numai că o ciumă sau o holeră a venit peste sat și cei care au supraviețuit au dat foc caselor ca să pună capăt molimei și s-au mutat pe șes, la apa Crasnei, unde și-au făcut bordeie, apoi în timp, au durat satul care este și astăzi. Pe dealul dinspre răsărit se înalță ca un cucui vârful pe care sătenii îl numesc Baba Ghicea. Cei mai bătrâni spun că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
plecat cu bărbatu-său, care era ceferist. O altă întâmplare pe care nu o pot uita s-a petrecut pe la jumătatea lunii august 1944. Aveam 11 ani. Războiul ajunsese și aici, în satul nostru. Nemții erau în sat sau pe șes ori pe drumul de la Țurchea, iar rușii erau sus pe deal, spre Curteni. Rușii trăgeau asupra satului. Mama mi-a spus să mă duc să dau mâncare la vaci și la cal. Calul era bine ascuns în grajd de tata
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și vara ploi la timp. Acest pământ situat între Prut și Munții Răsăriteni, dar și Basarabia, chiar dacă nu mai era a noastră, a românilor, parcă îl blestemase cineva, cine este greu de spus. Gospodarii cu greu își întrețineau vitele, căci șesul și pășunea de pe deal nu aveau iarbă suficientă. Noroc că buruienile cresc și în vreme de secetă și acestea suplineau lipsa ierbii. În toate satele din Moldova se organizau procesiuni religioase, rugându-l pe Dumnezeu să sloboade și asupra acestui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
seceta, foametea și păduchii la o parte. Să-ți mai povestesc din copilăria mea, până când am plecat să învăț o meserie. Cred că de pe la cinci-șase ani, împreună cu fratele Gelu și sora Maricica am mers la păscutul vitelor pe bucata de șes sau pe izlazul de pe deal. Fiecare gospodar își avea o bucată de șes delimitată cu mușuroaie făcute în pământ. Îmi aduc aminte că un vecin avea un bou care împungea. Când veneau cu vitele la păscut pe șes, boul acesta
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mea, până când am plecat să învăț o meserie. Cred că de pe la cinci-șase ani, împreună cu fratele Gelu și sora Maricica am mers la păscutul vitelor pe bucata de șes sau pe izlazul de pe deal. Fiecare gospodar își avea o bucată de șes delimitată cu mușuroaie făcute în pământ. Îmi aduc aminte că un vecin avea un bou care împungea. Când veneau cu vitele la păscut pe șes, boul acesta nu știu ce avea cu mine, fiindcă atunci când mă vedea, venea spre mine furios. Cei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
bucata de șes sau pe izlazul de pe deal. Fiecare gospodar își avea o bucată de șes delimitată cu mușuroaie făcute în pământ. Îmi aduc aminte că un vecin avea un bou care împungea. Când veneau cu vitele la păscut pe șes, boul acesta nu știu ce avea cu mine, fiindcă atunci când mă vedea, venea spre mine furios. Cei care-l păzeau, copii vecinului care erau mai mari ca mine alergau să-l oprească, iar eu mă ascundeam în mușuroiul de pământ, stând ghemuit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
găină în jurul ei. Familia noastră nu a fost săracă, dar nici bogată. Tata a avut 6 hectare de pământ și era trecut în rândul țăranilor mijlocași. Din cele 6 hectare, 4,5 erau pentru cultură în câmp, iar restul era șes și pășune pe deal. Ca fiecare familie de țărani, aveam de dat cote de cereale, lapte și carne către stat pentru a plăti, așa cum ți-am spus mai înainte, datoriile impuse de URSS. Dacă nu le predai de bună voie
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în unele locuri, poporul român ajungea demult chiar la poalele Balcanilor, dând mâna cu românii din sudul Pensinsulei Balcanice”. La miazănoapte, hotarul „se ține acuma aproape de apa Ceremușului. De pe malul drept al Ceremușului privește ca de pe o prispă înaltă spre șesul Pocuției, stăpânit câtva timp de voievozii Moldovei”. În acest spațiu se înscriau hotarele statului român, așa cum a fost prefigurat în cursul anului 1918 și recunoscute prin tratatele de după primul război mondial. La miazăzi, România avea doi vecini: Serbia, din cadrul Iugoslaviei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin Făgăraș și Câmpulung Muscel împarte atât pământul României, cât și al Europei în două părți aproximativ egale. Dintr-o altă perspectivă, Europa se poate împărți în două părți cu totul deosebite. „Spre Răsărit de țara noastră se întinde un șes uriaș, care se prelungește în inima Asiei... Din contra, de la Nistru și până la Gibraltar, Europa e presărată de dealuri și munți... Așadar, România e la hotar între două ținuturi cum nu se poate mai deosebite ca înfățișare.” Pământul românesc „nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la transmisiuni a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem români). Ne-am făcut AMR-ul - două luni. Două luni? Așa că am parcurs cei cîțiva kilometri răcnind la pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care ciocăneau În cimentul pistei au aflat cu ocazia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trebui el însuși să practice vânătoarea, pentru ca prin aceasta să-și deprindă corpul cu greutăți și oboseli, și în același timp să învețe să cunoască natura locurilor, să știe cum se înaltă munții, cum se deschid văile, cum se întind șesurile și să-și dea seama care este natura fluviilor și a mlaștinilor, privind cu multă grijă totul în jurul său. Toate aceste cunoștințe sunt folositoare în două sensuri: întâi, ele te învață să-ți cunoști țara și astfel îți vei da
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
da seama mai bine de cum trebuie apărată; apoi, întrucât ai cunoscut locurile și le-ai străbătut de multe ori, vei putea să înțelegi cu ușurință poziția oricărui alt loc pe care ar trebui să-l iei în cercetare. Dealurile, văile, șesurile, fluviile și mlaștinile care se găsesc, spre pildă, în Toscana, seamănă într-o anumită măsură cu acelea care există în celelalte provincii; așa încât cel care cunoaște aspectul locurilor unei provincii poate să cunoască ușor aceleași lucruri și în ceea ce privește celelalte provincii
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sfânta mănăstire Galata este închinată la Sfântul Mormânt,... au avut milă și de la alți luminați domni, carii au fost înainte de noi a lua mortasipie (taxă pe vinderea vitelor) di la toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și-a completat excelentele studii de la grădiniță cu diploma Colegiului Superior de Marsupiale. Odată revenită, dânsa va prelua prima jumătate de oră a Orei de Umor, în rest fiind ocupată cu Programul Phare de implementare a cangurilor în zonele de șes, cele de deal și supradeal fiind ocupate în mod samavolnic de păduri și alte culturi mult inferioare celei primite la Colegiul de care pomeneam. - Și ce faceți, că-i o jumătate de oră descoperită?! - Nici o problemă. O vom acoperi spre
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
necunoscută, pentru bunul motiv că pasiunile fug de lumină ― lumina le omoară. ...Și acum să iau povestea de la început. Până când am intrat în cursul superior de liceu, viața mi s-a scurs liniștită, fără zguduiri, ca o apă molcomă de șes.. Nici o în-tîmplare deosebită n-a intervenit ca să-i modifice cursul. Aș zice că tot ceea ce am trăit eu, în linii mari, au trăit și ceilalți colegi ai mei. Așadar, o Viață anonimă, ca aceea a regnului vegetal sau animal. Abia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ei l-au bătut, pe el și pe fiii lui, și tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, și au pus mîna pe țara lui. $22 1. Copiii lui Israel au pornit și au tăbărît în șesurile Moabului dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. 2. Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce făcuse Israel Amoriților. 3. Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atît de mare la număr; l-a apucat groaza în fața copiilor lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
dv. poate cam supărătoare, că sunteți deja păstrătorul acelor o mie lei noi a căror destinație pare a fi, în parte cel puțin, de-a vizita Țara Oltului. Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munți în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încît, să fiu Bodnărescu, aș nenoroci poate "Convorbirile" cu Amintiri de călătorie ale unui june. Dar nu mai grija asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi tuturor zeilor îndeobște
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
moară” poți fi sigur că va veni și moara. Apoi, în a treia sa domnie, Gheorghe Duca voievod a dăruit mănăstirii sale „den nou zidită zvetaa mănăstire ce se chiiamă Cetățuia, lângă târgul Iașilor...loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina cea domnească a răpausatului Vasilie (Lupu n.n) vodă, în pârâul Bârnovei, în loc domnescu, în hotarul târgului Iașilor...” „Uite că de aici ai aflat că Vasile Lupu voievod avea o grădină domnească în apropierea Bârnovei, ceea ce nu-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
culcuș între tufele de arini. Era senin. Dedesubt apa se încrețea la lumina stelelor. Între plopi, în întuneric, moara tăcea. S-auzeau cum trosnesc pașii gândacilor pe vreascuri ; iarba mă mângâia pe obraz. Către miezul nopții a ieșit luna luminând șesul pe deasupra pâclei. Din frunzișuri coborau paingăni care tremurau în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]