1,205 matches
-
în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din care trei imperiale: un denar de la Hadrian (117-138) și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o distanță de 20 km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și găurit. Această unealtă a fost apoi corelată cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
o comunitate distinctă de oameni. În general, atestarea documentară a satelor este legată de intrarea lor în circuitul juridic al proprietății feudale garantate de stat. În cazul Marinului, cele mai vechi urme de locuire datează încă din neolitic - epoca pietrei șlefuite și perforate. Aici a fost descoperită o așezare neolitică în urma unor cercetări de suprafață efectuate în anul 1999. Situl se găsește în partea stângă a drumului Crasna-Marin, la aproximativ 1,5 km de Marin. La circa 0,4 m adâncime
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul militar, politic, administrativ și economic pe care l-a îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificației, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârșitul secolului al XIII-lea - începutul secolului
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența în acest punct a unei "villa rustica". În anul 2016 ,pe raza comunei , în satul Aruncuta s-a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coadă toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare } , în care baza mare are 2O mm., iar baza mică
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
la iveală mai multe obiecte din epoca română, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța, iar în anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coadă toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare } , în care baza mare are 2O mm., iar baza mică
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mai multe regiuni ale Europei în perioada 1600-1707, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. Primele informații privind existența unei biserici în sat datează din 1714, iar a unei școli românești din 1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Ioan Păscu din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. În martie 1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
folosite la confecționarea vaselor sau la vânarea animalelor, pledează pentru practicarea de către membrii comunității a unor îndeletniciri complementare păstoritului, ca cele de olar, vânător, prelucrarea pietrii prin cioplire sau șlefuire. Aceasta preocupare a eneoliticilor, de a confecționa topoare din piatră, șlefuite și perforate, este relevata și de faptul că pe teritoriul satului Aruncuta, pe dealul ce desparte această localitate de satul Soporu de Câmpie, s-a găsit un topor-pană, șlefuit și perforat, cu dimensiunile de 13 X 6 X 7,5
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
șlefuire. Aceasta preocupare a eneoliticilor, de a confecționa topoare din piatră, șlefuite și perforate, este relevata și de faptul că pe teritoriul satului Aruncuta, pe dealul ce desparte această localitate de satul Soporu de Câmpie, s-a găsit un topor-pană, șlefuit și perforat, cu dimensiunile de 13 X 6 X 7,5 cm. de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța . De altfel pe teritoriul comunei Suatu, în satul Aruncuța, s-a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
topor-pană, șlefuit și perforat, cu dimensiunile de 13 X 6 X 7,5 cm. de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța . De altfel pe teritoriul comunei Suatu, în satul Aruncuța, s-a mai găsit un ciocan de piatră,șlefuit și perforat, înainte de anul 1879 ,aflat în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, atribuit de M.Roska culturii Coțofeni . Această descoperire arheologică o regăsim și la pag.16 din Arhiva Repertoriului Arheologic al României, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ornat cu motive zoomorfe, asemănător cu vasele scitice, o teacă de argint pentru două cuțitașe, un cauc mic de argint, de forma unei tigve, un colier de argint de 59 cm., două plăcuțe discoidale de argint, un cristal de stâncă șlefuit oval și 29 de nasturi sferoidali , tot din argint. Dacă vasul cu sfinți, cu un diametru de 155 mm și înălțimea de 42 mm, este datat leat 7023, adică 1515 AD, nu înseamnă că și satul datează din acel an
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
comitatelor, populația așezării avea sarcina de a veghea și păzi granița ținutului și mai ales a marelui drum Sic-Bonțida-Vișea-Bărăi numit "via Molendinatorum". Fără a se face săpături arheologice organizate, din neolitic au fost descoperite, întâmplător, un "topor" găurit din piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
și complexitatea monumentelor de la Târgșoru Vechi este lesne sesizabilă fie și numai din simpla lor trecere în revistă. Cele mai vechi urme de locuire sunt reprezentate de uneltele de silex care au aparținut comunităților aurignacianului din paleoliticul dezvoltat. Epoca pietrei șlefuite (neoliticul) este prezentă printr-o suprapunere de situri care aparțin culturilor Criș, Boian și Gumelnița, cu frumos decorata lor ceramică, dar și cu uneltele de piatră șlefuită. Epoca bronzului este acoperită de existența a trei dintre cele mai reprezentative manifestări
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
uneltele de silex care au aparținut comunităților aurignacianului din paleoliticul dezvoltat. Epoca pietrei șlefuite (neoliticul) este prezentă printr-o suprapunere de situri care aparțin culturilor Criș, Boian și Gumelnița, cu frumos decorata lor ceramică, dar și cu uneltele de piatră șlefuită. Epoca bronzului este acoperită de existența a trei dintre cele mai reprezentative manifestări culturale (cele de tip Glina, Monteoru și Tei). Din epoca fierului traco - geto - dacic au fost descoperite vestigii care aparțin atât primei sale părți (Hallstatt-ul, cu aspectul
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
diversificarea uneltelor și, de ce nu, multitudinea ocupațiilor sunt reflectate în înmulțirea așezărilor neolitice din zonă, așezări presupuse și reclamate de descoperirea a zeci de obiecte neolitice. Numai la Apoldu de Jos s-au descoperit două toporașe de mână din piatră șlefuită, unul găurit și altul negăurit, fusaiole și fragmente de ceramică din lut cenușiu. Tabloul descoperirilor din depresiune garantează justețea ipotezelor care converg spre susținerea existenței unei așezări neolitice pe dealul "Huia" de la Apoldu de Sus și a unui cenușar neolitic
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
direct suprafața mesei. Un mauspad este, în general, necesar atunci când se folosește un maus cu bilă, deoarece bila necesită aderența oferită de mauspad pentru a se rostogoli bine. Piciorușele mausului, de obicei 4 la număr, sunt confecționate din material plastic șlefuit, cu coeficient de frecare mic. Acest lucru asigură mausului o bună alunecare (cu frecare redusă) pe o suprafață netedă (de ex. pe un "mouse pad"). Pentru a îmbunătăți și mai mult alunecarea, unele modele de calitate superioară au piciorușe confecționate
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
se folosesc în combinații atent calculate, numite "lentile compuse". Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să reprezentăm două din următoarele raze: În cazul unei lentile
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
pe care George I al Angliei o alesese el însuși. În timp ce George I dorea ca titlul să îi reflecte măreția, ei în schimb au văzut în aceasta o reflexie a tranziției Romei Antice de la literatura brută accesibilă tuturor la literatura șlefuită având înalte influențe politice. Datorită abundenței metaforelor folosite, perioada cuprinsă între 1689 și 1750 a fost numită "Era Augustiniană" de către criticii secolului XVIII (inclusiv Voltaire și Oliver Goldsmith). Literatura din această perioadă este deschisă din punct de vedere politic și
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
minor a lui Liszt într-o vizită la Curtea de la Weimar, unde Liszt era muzicianul curții, iar Brahms a adormit la una dintre operele recent compuse ale acestuia. Mulți dintre prietenii lui Brahms au afirmat că Reményi, fiind un curtezan șlefuit, se aștepta ca tânărul Brahms să se conformeze practicii obișnuite a aplauzelor politicoase acordate piesei unei celebrități, însă acesta a afișat simple complimente amabile. I-a spus lui Brahms că prietenia lor trebuie să se sfârșească, deși nu era clar
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
este frumos împodobită cu bazoreliefuri ce conțin imagini orientale stilizate ale unor plante și animale. Interioarele, cândva aparținând unor bogați comercianți armeni, se remarcă datoria dispunerii frumoase a ferestrelor lor duble, ce conțin frize pictate și tavane cu grinzi frumos șlefuite. Cu toate acestea, nimic din atmosfera interioară sau exterioară, degajată de aceste case nu trădează opulență ci, dimpotrivă, persistă un simț estetic echilibrat al arhitecturii, supus în special funcțiunii sale habituale. În ultimii ani, o mare parte a centrului istoric
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]