1,434 matches
-
bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
un consumator de insecte, lăcuste, greieri, gândaci, paianjeni, râme, gândaci de bucătărie. Prinde de asemenea șoareci și șobolani. Cârtița ("Talpa europaea") este un insectivor subteran. Deși mănâncă orice vietate pe care o găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi, este dușmănită de om din cauza mușuroaielor pe care le face îndeosebi în fânețe. În popor, este de multe ori confundată cu orbetele. Liliacul ("Chiroptera") este văzut în serile de vară în acțiunea sa de vânător de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus"), iepurele de câmp ("Leporidae Lagomorfa"), vulpe ("Canidae carnivora"), mistrețul ("Sus scrofa"), viezurele ("Meles meles"). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, dintre reptile întâlnim șopârla și unele specii de șerpi iar dintre insecte găsim majoritatea speciilor specifice zonei. Solurile locale s-au format în condițiile împăduririi totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15 martie 1490 prin care
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle și dihori. În componența etnică și religioasă a populației, în afară de cetățenii autodeclarați români, un procent de 99,15%, au mai fost înregistrați reprezentanții a două etnii: rromă cu un procent de 0,54% și maghiară cu 0,31%. Structura populației
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine, dar albinăritul nu este răspândit la câmpie. Dintre reptile se pot aminti existența șopârlelor, a gușterilor, a câtorva șerpi și a broaștelor țestoase de apă. Șerpii mai răspândiți sunt cei de casă, cu tâmplele galbene. Mai erau și șerpi de apă și se mai povestea despre niște șerpi mari, castanii, din specia numită balaur
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
lungi, include varietățile "Pterois Zebra", " brachiopterus, volitans, ruselli, miles și radiata". Toate aceste specii aparțin familiei "Scorpanidae". Mai există nenumărate specii de pești ornamentali în Indonezia, prea multe pentru a putea fi menționate. Dragonul Komodo ("Varanus komodoensis"), cea mai mare șopârla din lume, poate atinge 3 metri lungime. Habitatul lui este în grupul de rezervații Komodo, care include insulele Komodo, Padar și Rinca, în largul coastelor insulei Flores în estul țării. Dragonul de Komodo secretă în salivă o toxina care împiedică
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
familia "Bucerotidelor", de remarcat pentru enormul sau cioc în formă de horn. Se întâlnesc numeroase specii de păsări, inclusiv egrete, bâtlani, pescăruși, șoimi, vulturi și altele. Mai exista de asemenea mii de specii de insecte și o mare varietate de șopârle și șerpi. Tot aici se întâlnesc din abundență țestoase marine și de uscat, specii exotice de pești, crabi, moluște și alte animale acvatice, atât de apă dulce, cât și de apă sărată. Babi rusă ("Babyrousa"), un porc asemănător căprioarei și
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița. Deși s-au descoperit mici filoane de minereuri de metale, substanțele minerale metalifere nu pot fi exploatate din pricina nerentabilității, ceeace salvează zonele respective de
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Japonia. Dezamăgirea era firească la Mishima, (Marguerite Yourcenar, op. cit.) Mishima a fost și actor, revenindu-i rolul principal din filmul lui Yasuzo Masumura din 1960, "Speriat de moarte". A jucat și în filmele "Yukoku" ("Patriotism") (regizat de el, 1966), "Kurokotage" ("Șopârla neagră") (în regia lui Kinji Fukasaku, 1968) și în "Hitokiri" (în regia lui Hideo Gosha, 1969). Scriitorul a cântat în filmul "Speriat de moarte" (pe muzica lui Shichirō Fukazawa). Mishima a apărut ca foto model în "Ba-ra-kei: Ordeal by Roses
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
creștini (în principal copți)- 17%. Mai mult de jumătate din studenții universităților egiptene sunt femei. Fauna Egiptului este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus foarte des despre arta egipteană că este o artă hieratică, care prezintă reprezentarea personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În realitate este
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând datorită studiilor efectuate
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în sălbăticie poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt activi noaptea, ziua se ascund în locurile umede. Scorpionii sunt prădători feroce și vânează diverse artropodelor mici ca insecte, alte arahnide, uneori speciile mai mari capturează și șopârle mici, șoareci etc, înregistrându-se uneori chiar și cazuri de canibalism. Trihobotriile (fire de păr cu funcție tactilă) ce acoperă pedipalpii, în special cleștele, sunt extrem de sensibili la mișcări ș oscilații, având un rol important în detectarea prăzii. Corpul scorpionilor
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
antenelor, se deplasează în formă de zig-zag, deși sunt săritori ei evite săriturile. De exemplu speciile din genul "Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc sau cu afidele crescute de furnici. Există dovezi puternice că colorația reprezintă un camuflaj de apărare, menit să protejeze păianjenul de la prădători, păsări și viespi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]