1,130 matches
-
septembrie 2009 oamenii de știință de la NASA au făcut să leviteze șoareci (primul mamifer) folosind câmpuri magnetice. Un magnet superconductor a creat un câmp magnetic suficient de puternic pentru a face ca apa din corpul unor șoricei să leviteze. Primul șoricel, de trei săptămâni și 10 grame, agitat și dezorientat, a început să se învârtă din ce în ce mai tare. S-a decis ca următorul șoricel să fie sedat și acesta a părut satisfăcut de plutirea sa. S-a construit apoi și o mică
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
un câmp magnetic suficient de puternic pentru a face ca apa din corpul unor șoricei să leviteze. Primul șoricel, de trei săptămâni și 10 grame, agitat și dezorientat, a început să se învârtă din ce în ce mai tare. S-a decis ca următorul șoricel să fie sedat și acesta a părut satisfăcut de plutirea sa. S-a construit apoi și o mică cușcă pentru șoricei. Testele de levitație făcute au arătat că și în absența sedării, șoriceii s-au adaptat bine levitației în cușcă
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
săptămâni și 10 grame, agitat și dezorientat, a început să se învârtă din ce în ce mai tare. S-a decis ca următorul șoricel să fie sedat și acesta a părut satisfăcut de plutirea sa. S-a construit apoi și o mică cușcă pentru șoricei. Testele de levitație făcute au arătat că și în absența sedării, șoriceii s-au adaptat bine levitației în cușcă. După trei-patru ore șoriceii s-au comportat normal, chiar consumând mâncare și apă. Puternicul câmp magnetic creat n-a părut a
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
din ce în ce mai tare. S-a decis ca următorul șoricel să fie sedat și acesta a părut satisfăcut de plutirea sa. S-a construit apoi și o mică cușcă pentru șoricei. Testele de levitație făcute au arătat că și în absența sedării, șoriceii s-au adaptat bine levitației în cușcă. După trei-patru ore șoriceii s-au comportat normal, chiar consumând mâncare și apă. Puternicul câmp magnetic creat n-a părut a avea efecte negative asupra șoriceilor pe termen scurt și studiile trecute au
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
și acesta a părut satisfăcut de plutirea sa. S-a construit apoi și o mică cușcă pentru șoricei. Testele de levitație făcute au arătat că și în absența sedării, șoriceii s-au adaptat bine levitației în cușcă. După trei-patru ore șoriceii s-au comportat normal, chiar consumând mâncare și apă. Puternicul câmp magnetic creat n-a părut a avea efecte negative asupra șoriceilor pe termen scurt și studiile trecute au arătat că ei nu au avut de suferit efecte adverse după
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
au arătat că și în absența sedării, șoriceii s-au adaptat bine levitației în cușcă. După trei-patru ore șoriceii s-au comportat normal, chiar consumând mâncare și apă. Puternicul câmp magnetic creat n-a părut a avea efecte negative asupra șoriceilor pe termen scurt și studiile trecute au arătat că ei nu au avut de suferit efecte adverse după trei săptămâni petrecute în mijlocul unor puternice câmpuri magnetice dar fără legătură cu levitația. Cercetătorii au reușit să facă să leviteze și picături
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
de a unei pisici urâte și sălbăticite. Cei din jur nu înțeleg încăpățânarea lui de a îngriji pisica indiferent de situație, dar el simte că, astfel, a restabilit echilibrul lucrurilor. Eseul privește societatea modernă prin prisma evoluției pornită de la micul șoricel care a supraviețuit perioadei de supremație și de extincție a dinozaurilor. Pornind de la un articol fictiv din National Geographic, autorul descrie o societate primitivă pe care consumul unei plante o face extrem de prolifică în ceea ce privește urmașii. Din păcate, aceeași plantă are
Moara de apă () [Corola-website/Science/324180_a_325509]
-
Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
nimeni. Povestea nu rezistă la o analiză mai atentă: de fapt, planeta este populată de o rasă de gândaci care încearcă să descurajeze orice contact cu oamenii, deoarece își dau seama că diferențele dintre cele două specii sunt insurmontabile. Un șoricel descoperit de un savant în casa sa este trimis în spațiu cu o rachetă. Acolo este interceptat de o specie extraterestră care-l înzestrează cu rațiune și-i conferă posibilitatea de a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
de un savant în casa sa este trimis în spațiu cu o rachetă. Acolo este interceptat de o specie extraterestră care-l înzestrează cu rațiune și-i conferă posibilitatea de a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe Pământ, șoricelul discută cu savantul riscurile pe care le implică un asemenea demers. bănuind că oamenii și șoarecii inteligenți n-ar face casă bună împreună. Un accident stupid îl face pe șoricel să-și piardă abilitățile înainte de a pune în practică cele
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
a crește nivelul intelectual al tuturor șoarecilor. Revenit pe Pământ, șoricelul discută cu savantul riscurile pe care le implică un asemenea demers. bănuind că oamenii și șoarecii inteligenți n-ar face casă bună împreună. Un accident stupid îl face pe șoricel să-și piardă abilitățile înainte de a pune în practică cele învățate de la extratereștri. Un reporter primește misiunea de a se infiltra într-un spital de nebuni pentru a dezlega ițele unei enigme. Deoarece a suferit un accident de amnezie, reporterul
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe ("Galium mollugo"), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), În vecinătatea zonei
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
și "Rina-Mochana-Ganapati" (Ganapati Cel care eliberează). "Ekadanta-Ganapati" este vizualizat ca albastru în timpul meditației asupra acestei forme. Primele reprezentări ale lui Ganesha sunt fără vahana(vehicul). Din cele opt întrupări ale lui Ganesha descrise în "Mudgala Purana", Ganesha are vehicul un șoricel în cinci dintre ele, folosește un leu în întruparea sa ca "Vakratunda", un păun în intruparea "Vikata", iar în întruparea "Vighnaraja", șarpele divin Shesha. În cea de- menționată în , "Mohotkata" are un leu, "Mayureshvara" un păun, "Dhumraketu" un cal, iar
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
șoarecele ce apare în reprezentarea sa. Numele "Mūșakavăhana"(Cel cu șoarecele ca vehicul) și "Ăkhuketana" (Cel reprezentat sau urmat de șoarece) apar în . Simbolismul șoarecelui cunoaște multiple interpretări. Conform lui Grimes, “Mulți, dacă nu cei mai mulți dintre cei care explică simbolismul șoricelului lui Ganesha, îi găsesc o explicație negativă, simbolizând fie fie dorința”. Printre aceste interpretări, Mochael Wilcockson spune că șoarecele îi simbolizează pe aceia care doresc să își controleze dorința și să fie mai puțin egoiști. Krishan afirmă că șobolanul este
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]