1,933 matches
-
este pe deplin conștient. În același timp însă, discursul poetic actual își caută resurse noi, găsindu-le, spre exemplu, în biograficul și cotidianul uneori nimbat de vagi reprezentări epifanice: "Am descifrat desenul,/ pielea de vițel fusese de prea multe ori ștearsă./ Se dansa,/ se dansa frenetic pe acoperiș,/ tu, Abaddon sau Oblivion,/ te rugai să nu-mi înțeleagă nimeni cuvintele.// Fluture, larvă, cocon,/ ploaia de meteoriți subpământeni,/ larvă, plânsul ușor, travesti". Altfel, nucleolul poetic recurent al majorității textelor din volum este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte și alte forme de manifestare a anamnezei prin care poetul își reconstituie, fără să obosească, vârsta purității infantile, cu felul ei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fertilitatea lirică pare inepuizabilă: "Cea de-a treisprezecea poezie tot ție ți-o închin/ din jilțul meu înalt de lut aprins de ape/ în care viețuiesc treizeci de morți/ cu cefele sparte de veacuri/ si oale-n mâini de ocru șters/ în care-a nins anii trecuți./ Tot ție,/ Tot ție.../ Tot ție!" (Dedicație, din Serile la Mircești, Editura Timpul, Iași, 1999). Armonizarea cu sine și cu universul este însă înșelătoare. Poeta se lasă, deliberat, în voia stărilor lirice ce îi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți ai trecutului". După Revoluția franceză, prezența femeilor devine mai ștearsă, predominant devine imaginarul eroic, în care femeile nu mai ocupă nici un loc, consemnează Mona Ozouf [1999a, p.66]. Că după orice metamorfoza politică de anvergură, a existat o perioadă de mari ezitări, mers înainte și mers înapoi, de mare instabilitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a păstra în suflet multitudinea de glasuri și chipuri ce constituie surse de inspirație pentru poet în trecut, a căror dispariție este anticipată cu teamă. Presentimentul că universul memoriei urmează să dispară se citește în absență ecourilor fecunde, deja îndepărtate, șterse, în intermitenta suflului uitat ce se cufunda în tăcere care, astfel, stabilește o legătură între motivul literar al amintirii (cu vârtejul sau de chipuri și cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile apuse. Quasimodo mizează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reprezentare sonoră a intertextualității critice, cu ajutorul unei benzi magnetice, Butor ar intercala mai multe voci, realizând un colaj sonor; Barthes ar face un bruiaj de voci suprapuse [...]; Blanchot ar imprima o voce neutră ce rostește că orice înregistrare ar trebui ștearsă 18 (Poétique: 1976, pp. 378-379). Important, în ciuda diferențelor dintre cei trei, este faptul că intertextualitatea poetică și cea critică se bucură de același regim. Barthes, Butor și Blanchot ne arată, de o manieră diferită, modul în care critica literară poate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în puterea dobândită asupra lucrurilor a căror origine o cunoaștem. Alfabetul magic, hieroglifa misterioasă răzbat până la noi incomplete și deformate, fie de timp, fie chiar de cei care au tot interesul să rămânem ignoranți; să regăsim litera pierdută sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă (Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o remarcăm și în Povestea magului călător în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o însemnare din ms. 2258, în care se spune: "ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încât, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie" (Eminescu: 2011, X, 200). 11 A. Schopenhauer. "Die Welt als Wille und Vorstellung", I, Sämtliche Werke, Bd. I, Frankfurt a M., Suhrkamp, 1986, apud. Alexandru Boboc, studiul precizat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
constant spre periferia unei societăți structural discriminatorii. În sfîrșit, prin manevra clasică de deus ex machina, Orwell o readuce (prin același Warburton) în Knype Hill pentru a-și relua rutina diurnă, singura, se pare, care o ține într-un orizont (șters) al supraviețuirii. Conștientă de acest lucru, Dorothy refuză mariajul cu Warburton (reabilitator, mai ales după ce calomniile doamnei Semprill sînt dezavuate public), prefe-rînd eterna postură de "fată parohială". Un singur aspect al personalității sale a dispărut în negura tribulațiilor londoneze. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aceștia aveau o înclinație specială pentru modul meu de comunicare. Mi s-a întâmplat însă, ca unii absolvenți pe care i-am ajutat enorm, să nu mai rămână până la urmă la fel de apropiați de mine ca înainte. Amintirile lor par mai șterse, sau dacă sunt nu le mai mărturisesc... În orice caz, discipolii mei, dacă aceștia există, sunt aceia care au înțeles sistemul meu de comunicare: foarte deschis, foarte direct și buna mea intenție pentru formarea și afirmarea lor. Cine n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Metafore scripturale Cea mai clară și memorabilă metaforă scripturală din Întâmplări în irealitatea imediată este cea a tablourilor acoperite cu litere de la începutul capitolului al șaptelea al cărții. Eroul găsește în camerele de la etajul casei bunicului său niște stampe foarte șterse, dar de o remarcabilă finețe de realizare, ce par a fi opera unui maestru. Stampele înfățișează portretele regelui Carol I și al reginei Elisabeta. Este neobișnuită ideea de a găsi în niște ilustrații oarecare, păstrate cu intenția probabilă de a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
după o muchie selectata. Muchia va reprezenta “mânerul” de care se trage și poate fi continuă sau întreruptă. - Split - taie o suprafata/față după o curbă, o suprafață sau un plan de referință. Părțile pot fi selectate independent și eventual șterse. - Stitched - crează o suprafață sau o față de construcție prin “lipirea” mai multor suprafețe. - Replace Face - înlocuiește sau mai bine zis reface una sau mai multe fete ale modelului, pornind de la o suprafață de construcție, care va fi ascunsă automat, la
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
de cocoși care ar putea să însemne "reclama", precum și semnalul unui sfârșit de noapte, aluzie la terminarea târzie a spectacolelor. Pe o a doua draperie, cea de pe primul plan, vom zugrăvi, în partea de sus, motive naționale alese, în culori șterse însă, iar, în partea de jos, pe o bandă lată și pe un fond în mozaic (artă bizantină) -, tradiție de teatru românesc (dacă se poate zice): Vicleimul și Steaua, bineînțeles tot stilizat, de o parte iar, de alta, Călușarii. Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
curat, iar mirosul din casă împrospătat. Pentru aranjarea mesei festive, Mia știe că trebuie: O fața de masă curată, călcată, de preferat albă. Șervețelele pot fi colorate după preferința gazdei sau asortate cu vesela. Farfuriile să fie neciobite, spălate și șterse. Acestea vor fi așezate pe masă cu un anumit spațiu între ele, pentru ca invitații să nu fie înghesuiți. Acest spațiu trebuie să fie cam de 50 cm3. Să așeze lângă farfurie, sub furculiță, în stânga sau pe mijlocul farfuriei, șervețelul. Tacâmurile
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și studii importate care aveau ca scop refacerea imaginii instituției BOR. Acuzată de colaborare cu puterea comunistă, fapt ce a dus la apariția unui discurs de recuperare a identității BOR, identitatea sa, în ansamblu, nu a fost nici pierdută, nici ștearsă, doar că, urmare a acuzațiilor. Identitatea BOR a fost atinsă de imaginea negativă a colaborării cu Securitatea, și astfel e nevoie de o perioadă de recuperare a imaginii ei sacre. Discursul de recuperare a identității este lesne de dedus din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prin falsa demonstrație "literară" că Pavel ar fi artizanul "plăsmuirilor evanghelice" despre Hristos. "Realitatea" pusă în scenă de Pippidi ar fi aceasta: Iisus Hristos n-ar avea legătură cu nimic din ceea ce relatează evangheliștii. El ar fi fost un profet-povestitor șters, care ar fi inspirat pe Pavel să născocească tot ceea ce a ajuns până la noi ca adevăr religios. Hristos nu ar fi avut absolut nici un atribut care să îl consacre drept Fiu al lui Dumnezeu (ar fi fost lipsit întru totul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
eul creator cu scopul de a evidenția caracterul intelectual limitat și castrant al viziunii simple. Fiindcă "somnul lui Newton" este definit, altundeva, drept vederea cu ochiul, nu prin el185, eul creator înfățișează trama și atmosfera ce o învăluie în contururi șterse. Există o serie întreagă de substantive, adjective (utilizate, în general, ca epitete, mai ales ornante) și verbe care compun un tablou al nesiguranței extreme, al iluziei generate de percepția redusă: "Noah faded! Black grew the sunny African" (E: 67), "Noah
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din schițe succesive. Apariția inițială a Ioanei pe scena romanului ar putea sugera o nouă Irină, asemănătoare celei din O moarte care nu dovedește nimic. Aerul provincial, lipsa naturaleții mișcărilor, rochia lipsită de gust, toate acestea relevă un portret destul de șters, în care nu se întrezăresc deloc trăsăturile adevăratei Ioana, pe care va reuși să le scoată la lumină Sandu. Dacă, în linii mari, portretul lui Sandu a rămas același ca și în O moarte care nu dovedește nimic, portretul femeii
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors de la biserică speriate. Și crângurile se întind desfrunzite, cafenii, cu o ușoară pâclă arămie deasupra lor. Se întorceau înșelați în nădejdile lor. „Obiectul a cărui stare existentă în timpul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rareori beneficii concrete imediate suporterilor lor. Ei folosesc mai degrabă limbajul cîștigurilor viitoare și știu cel mai bine un singur lucru: că regimurile despotice nu sînt nemuritoare, iar frica și demoralizarea nu pot domni veșnic. Politicienii retragerii au o existență ștearsă și nepopulară de obicei scurtă deoarece acțiunile lor au adesea consecințele neintenționate de a favoriza apariția unor grupuri sociale puternice, ce acționează la distanță de statul despotic, dar la a cărui demontare contribuie. Ajutînd la dezarmarea Leviathan-ului, politicienii retragerii încurajează
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Jean Ciutariu este un tânăr compozitor, dar și un ,,impostor sentimental”, Lazarovici scrie și el un roman și împărtășește aceleași vederi de stânga, Vlădescu este mereu dezamăgit de ceea ce îl înconjoară. Fiecare personaj este foarte vag creionat, în linii caracterologice șterse. Replicile sunt menite să susțină idei și nu pe eroi ca posibile elemente ale unității narative. De aceea, o dată în plus, romanul apare fărâmițat într-o sumedenie de opinii pe care personajele nu fac decât să le transmită, îndeplinind astfel
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
mai mult decât oricare altul - n a condamnat reîncarnarea în sine. Au fost condamnate în anul 553 numai „referirile” la reîncarnare. Acest succes politic imperial a avut drept consecință o revizuire „la sânge” a Evangheliilor din care a f ost ștearsă orice mențiune a reîncarnării. Și iată de ce a dispărut ea din catehismele noastre după secolul al VI- lea! -(Dorothee Koechlin de Bizemont- ,,Universul lui Edgar Cayce“ ) . Teoria reîncarnării poate fi argumentată prin mai multe fapte pe care știința actuală nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
codrul cu fleșele sale firave ce se leagănă în vînt, semilunile întrețesute pretutindeni pe colonade te-ar face să te crezi mai degrabă în regatul Bagdadului sau al Cașmirului, dacă zidurile înnegrite, acoperite cu mușchi și cu iederă, precum și culoarea ștearsă și melancolică a cerului n-ar sta mărturie că ne aflăm într-un ținut ploios. Castelul a fost într-adevăr înălțat de un geniu, dar el a venit din Italia și se numește Primaticcio; un Făt-Frumos și-a adăpostit într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a atrage atenția cititorului asupra subiectivității descriptive, pe cînd scriitura realistă caută să ascundă prezența descriptorului prin intermediul detaliului "clar" sau "pitoresc": (75) Chiar deasupra plintei se află un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri învolburate. Cl. Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
hău, gata să fie înghițiți de grăsimi și-acoperiți de șunci. (p 6) Dacă nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă de gîscă sau riduri mici și fine, o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]