97,255 matches
-
și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu se va întoarce de la tine<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, p. 330. footnote>. Având această
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii Sale. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Călcând porunca și gustând din pom, omul a căzut din harul dumnezeiesc și a cunoscut binele din care a căzut și răul în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii lui Dumnezeu. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Ar fi trebuit ca, fie prin dorul de a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
1955, p. 221. footnote>. De aceleași ispite pe care le-au avut atunci protopărinții suntem atacați și noi astăzi: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că noi am fi rezistat tentației. Vedem în jur atâtea suferințe de pe urma păcatului, cunoaștem din experiență amărăciunea și golul din suflet pe care urmează păcatului, și totuși îl săvârșim. Sfântul Grigorie Palama subliniază faptul că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sunt puse de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Hristos. Între creație și mântuire există o relație încă înainte de veac, care ne arată că lucrurile create nu pot fi înțelese deplin decât în planul mântuirii. Taina întrupării Cuvântului cuprinde în sine înțelesul tuturor ghiciturilor și tipurilor din Scriptură, și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate. Căci cel ce a cunoscut taina crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
V, XVIII, 58, apud Jean-Claude Larchet, Etica procreației, trad. de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2003, p. 110. footnote>. Despre problema avorturilor vorbește și marele ierarh al Bisericii noastre Sfântul Vasile cel Mare. El hotărăște că femeia care cu bună știință distruge fetusul, va fi pedepsită pentru crimă<footnote Pr. Prof. Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 193. footnote>, arătând astfel în mod cât se poate de clar că avortul este fără în mod cert
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
smerită dragoste, trad. de Ștefan Lacoschitiotul, Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu se face deosebire - n.n.). Acesta este un lucru extraordinar: ceea ce Sfinții Părinți precizau cu tărie în secolele primare, abia în secolul XX știința confirmă fără rezerve. Tertulian, scriitor bisericesc și jurist de formație, prezintă și el atitudinea primilor creștini față de pruncucidere pe care o numește crimă, indiferent dacă fetusul este format sau nu, căci avortul este o ucidere a copilului, care este viu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
altceva!<footnote Arhim. Ghervasie Raptopulos, Câteva cuvinte despre crima înfricoșătoare a avorturilor, în Mărturie ortodoxă iubitoare de Dumnezeu, Publicație a Editurii Stupul Ortodox, caietul 64, 1995, p. 76. footnote> Astăzi, precum am precizat și în rândurile de mai sus, și știința vine să dovedească acest lucru susținut de secole de către Biserică. Descoperirile științifice din domeniul embriologiei și geneticii dovedesc faptul că din momentul concepției apare o nouă existență umană, care are atâta viață și drept la viață cât are și un
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 15. footnote>. A pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. Oamenii de știință serioși și corecți recunosc că nu există un anumit moment în evoluția intrauterină care să fie considerat ca început al vieții copilului, ci, dimpotrivă, ei susțin că ceea ce se întâmplă după fecundare (divizarea celulelor, specializarea lor etc.) sunt de fapt
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
congresului medical din 1985, a susținut, în conformitate cu datele actuale ale medicinei, că începerea vieții omului coincide cu momentul fecundării.<footnote Ibidem, p. 15. footnote> Pe aceeași poziție s-a situat și Asociația Medicilor din Atena, într-un memoriu trimis Guvernului. Știința medicală de astăzi susține că ovulul fecundat nu este o simplă masă celulară fără caractere specifice, ci este absolut și pe deplin viața unei ființe umane. Și are tot atâta viață cât are și noul născut, copilul de grădiniță, adolescentul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de văzut ca o carență, o nedesăvârșire, inaptitudine a unuia singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt adaptate la teoria picturii prin Alberti. Când acesta preia din teoria retorică antică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
că un compozitor trebuie să fie totodată un teoretician cu o poziție estetică deslușită, transparentă. începând din 1975 am publicat articole în "Computer Music Journal", "ICMA" (revista asociației pentru muzică asistată de ordinator) și "Leonardo" (revista Societății Internaționale pentru Arte, Științe și Tehnologie), prezentând de asemeni comunicări în cadrul unor conferințe dedicate muzicii electronice, cum au fost cele de la Denton, Vancouver, Beijing, Glasgow, San Jose, Banff, Berlin, Barcelona, etc. în 1987, împreună cu James Beauchamp, am organizat eu însumi o atare conferință și
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
schimbai cu gândul de a șterge de colb originea marelui nostru, - dacă nu cel mai mare povestitor român... La noi Ardealul a însemnat totdeauna acțiune, viață bine gospodărită și în același timp drag de carte. Os ardelenesc, bunicul David prețuiește știința de carte, ca fi-sa, Smaranda. Elocvența lui este elocvența ei. Și linia maternă învinge, decide soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească; în: Acțiunea, București, An I, nr. 10, 15 septembrie 1940, p. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
adus genialului muzician va continua cu investigațiile asupra prezenței creației mozartiene în cultura românească, din broșura dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cerșește adulația slugilor agitând bucățele de zahăr sau bile colorate înseamnă a fi posesorul unei minți înecate în lichidul rânced al unei meschinării autodevoratoare. În urma lui Vladimir Tismăneanu a crescut o generație întreagă de intelectuali critici și de specialiști în științele politice. Tare-aș fi curios ce-a crescut în urma campaniilor anticulturale din "Scânteia" d-lui C. Stănescu. Am scris împreună cu Vladimir Tismăneanu patru cărți și ne pregătim s-o scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
Șoarecele ajunse computerul Poliției Europene. Se numea de acum AZCO, Allgemeiner Zentralcomputer. Ah, ce bucurie pe șoarece! Știa de acum totul despre locuitorii Europei și mulți de pe alte continente. Le cunoștea semnalmentele, adresa, obiceiurile, conturile bancare, bolile, prietenii și prietenele. Știința sa era faimoasă, temută chiar, dar numai puțini văzuseră vreodată calculatorul, ba, în afara poliției nu îi era cunoscut nici măcar numele. Șoarecele era, ca să zic așa, una cu toți, și toți erau una cu el, doar că nimeni în afară de el nu
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Fiziologului, precum și aparența unei lucrări care, în ciuda ușurinței cu care poate fi înțeleasă, păstrează ceva din tonul unei scrieri în care competența biologică face casă bună cu pregătirea teologică. Dacă ne putem închipui un preot creștin cunoscător al lucrărilor de științe naturale semnate de niște greci precum Aristotel, Herodot, Plutarh, Elian sau Oppian, atunci ne putem face o idee destul de potrivită despre mijloacele pe care autorul anonim al Fiziologului latin le-a avut la îndemînă atunci cînd și-a scris cartea
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
să facă parte din acele texte menite a creștina cultura păgînă de sorginte grecească. Așadar creștinarea se făcea prin preluarea motivelor păgîne și prin topirea lor într-un cadru de interpretare ce descindea din spiritul religiei celei noi. Pînă și știința grecească, cea dedicată cunoașterii naturii propriu-zise, putea fi supusă unui astfel de proces de metamorfoză: și astfel, nu atît cunoștințele erau modificate în conținutul lor, cît cadrul lor de înțelegere. Iar Fiziologul latin chiar asta face: folosește cunoștințe ale biologiei
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
atît cunoștințele erau modificate în conținutul lor, cît cadrul lor de înțelegere. Iar Fiziologul latin chiar asta face: folosește cunoștințe ale biologiei antice și medievale pentru a da valabilitate unor precepte biblice. Numai că această formă spontană de punere a științei în slujba teologiei este un procedeu cu neputință de găsit în bestiarele ce au descins din Fiziolog. Pe scurt, iată exemplul unei filiații literare în care punctul de plecare, un text teologic, s-a transformat cu timpul într-o carte
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
semipareză între timp auzin-du-l pe domnul Președinte adresân-du-i-se cât a putut domnia sa de oficial ministrului Codruț Șereș: - "Ce-i, mă, Șereș? Ti-e frică că am făcut CSAT pentru tine?" - Ai văzut, mă bade, îmi zice mustrător prietenul, ce înseamnă știința de a fi popular și intim cu...? Care cacofonie, doamnă Coryntină? Din păcate, e seara unui sfârșit de noiembrie atât de încețoșat, încât, abia-abia se zărește luminița slabă a vreunei emisiuni de televiziune realizată în altă parte decât pe platourile
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]