475,786 matches
-
N.A.T.O. condusă de securiști sau condusă de îngeri. Teoretic, lucrurile ar putea să stea și în felul acesta (dar practic ele stau pe dos!), pentru că primirea României în N.A.T.O. are cu totul alte motivații decât curățenia morală a țării. E, pur și simplu, o tranzacție politico-militară ce ia în calcul dramatismul fără precedent al sfidărilor la adresa democrațiilor occidentale. Oricât de politically incorrect ar fi, afirm: iminenta integrare a României în N.A.T.O. înseamnă nu atât mai multă securitate pentru
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
chiar dacă asta ar reprezenta pentru ei un act de suprem masochism: să-și imagineze că ceea ce-i chinuie atroce le face o imensă plăcere. Spre consolare, îi anunț că se află într-o selectă companie: a securiștilor care cer intrarea țării în N.A.T.O.
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
împăratului Maximilian de Austria. În prezent, centrul istoric al orașului, declarat patrimoniu al umanității, pune la dispoziție călătorului 460 de ani de istorie prin monumentele, templele și palatele sale, făcând din Queretaro unul dintre cele mai frumoase orașe coloniale ale țării. Oraș care în 2010 va găzdui Expoziția Universală. Casele sunt mai îngrijite ca în Guanajuato, se simte bunăstarea în mașini, în clădiri, în hainele oamenilor. În librării, descoperim cu emoție ultimul roman al scriitorului columbian Gabriel García Márquez: Vivir para
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
inclusiv viața politică. Un șofer, de pildă, oprește camionul ca să-i cumpere călătorului, de la o băcănie dintr-un sat, autocolante cu Assad, pe care le dăruiește cu entuziasm. "Cultul personalității i se părea ceva natural, de parcă Siria nu era o țară, ci un trib avându-l pe Assad drept șef". Traversând Iordanul spre Israel, Kaplan observă: "Ca și în lumea musulmană, unde ascensiunea islamismului politic înseamnă sfârșitul adevăratei credințe, în Israel identificarea iudaismului cu naționalismul extremist a amenințat să aibă un
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
spre Tartaria dezvăluie adevărata miză a tot mai însinguratelor lumi - supraviețuirea statală și națională. în locuri precum Georgia oamenii se consideră " europeni " și suferă, simțindu-se marginalizați. Demonstrându-și din nou intuiția, Kaplan vorbește despre lărgirea politicii europene către această țară. (Si iată că, recent, România a propus ca în dezvoltarea relațiilor cu "noii vecini ai UE", Republica Moldova, Ucraina, Belarus si Balcanii de Vest, să fie inclusă Georgia - țară importantă prin poziția sa în regiunea Caucaz-Marea Neagră). Din punctul meu de
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
-și din nou intuiția, Kaplan vorbește despre lărgirea politicii europene către această țară. (Si iată că, recent, România a propus ca în dezvoltarea relațiilor cu "noii vecini ai UE", Republica Moldova, Ucraina, Belarus si Balcanii de Vest, să fie inclusă Georgia - țară importantă prin poziția sa în regiunea Caucaz-Marea Neagră). Din punctul meu de vedere, asemenea cărți de călătorie - fascinante, dar cu inerente superficialități - n-ar trebui publicate fără adnotări, iar traducerile ar merita să treacă de simpla transpunere. Si în cazul
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
în limbă. Ne-o amintim azi doar pentru ridicolul ei. Și ce om inteligent și plin de haz era Pogor! * TRIBUNA clujeană reapare într-o serie nouă. Numărul 3, din a doua jumătate a lunii octombrie, e consacrat Scriitorilor din Țara Sfîntă. Colaborează: Andrei Fischof, Solo Juster, Bianca Marcovici și Sesto Pals. E preluat un interesant, cum altfel?, interviu cu dl. Al. Mirodan. Un punct de vedere personal adoptă dl. Alexandru George în privința lui Ș. Cioculescu, "aniversîndu-l" și d-sa în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
partidul lui Adrian Năstase ține cît de cît la imaginea sa ar trebui ca Lazăr Maior să fie lăsat șI fără sprijin politic, deoarece se știe cum e cu retragerea plîngerilor penale venite de jos în sus, la noi în țară. După ce s-au făcut comandamente peste comandamente șI toată suflarea polițisto-antiteroristă a fost pusă pe urmele atentatorului sau atentatorilor de la Liceul Jean Monnet, ne-am ales cu nenumărate scenarii șI cu un portret robot care nu e portretul robot real
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
și STUDII, Grupul editorial Național și Editură pentru Literatură Națională, București, 2002, 614 pag Răspărul postmodernist De la spiritul caragialian tradițional promovat de profesorul Cazimir trecem acum la ceea ce am putea numi avatarul sau postmodernist, ilustrat de cartea lui Călin-Andrei Mihăilescu, Țara europsită, o colecție de eseuri apărută recent la Editură Curtea Veche. în paginile acesteia totul pare străbătut de o fluiditate heraclitiană, limba însăși se metamofozează și se pliază docila gândului insurgent. Căci despre asta e vorba în ultimă instanță în
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
gândi al românilor (vezi Utopia română - 12. Când totul se poate). Dezinvoltura și nonconformismul autorului, pe care H.-R. Patapievici le numește, în prefață la acest volum, "dânsul pe tăișul sabiei", fac din lectură cărții un deliciu intelectual. Călin-Andrei Mihăilescu, Țara europsită, Editura Curtea Veche, București, 2002, 218 pag.
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
locul desfășurării ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore în felurite teatre de aici sau de aiurea, viața mea este legată de ceea ce se petrece pe scenă, de discuțiile cu prietenii mei regizori, actori sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru a vedea spectacole și mi se pare că nu se poate trăi altfel. Drumurile mele duc spre teatru. Acolo ficțiunea absoarbe toată ființa mea. Abandonez realitatea și mă dau cu voluptate în
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
fi excerptate din creația sa. Imaginea lui Dumnezeu pe care o putem obține din paginile argheziene, cu toate că fluctuantă, purtată prin derutante meandre, înclină spre desacralizare, spre o umanizare ironică, iremediabil depreciativă. Ștefan Melancu citează începutul tabletei 84, din Tablete din Țara de Kuty, conturînd un Dumnezeu de-a dreptul luat peste picior: Am discutat într-o zi - afirmă savantul, intermediat de Pitak, naratorul-martor al evenimentelor vizate în această bizară utopie - cu Dumnezeu, despre care se pretindea că e mai mare decît
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
Micaela Ghițescu Contestat vehement de critica și de mediile literare braziliene, dar adorat de cititori la fel ca în toate țările unde au pătruns traduceri ale scrierilor sale, Paulo Coelho a fost ales recent membru al Academiei Braziliene de Litere (echivalentul Academiei Române). "Nu contează că șalegerea saț a fost controversată; nu este primul, și nu va fi nici ultimul, a cărui
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
cărui alegere suscită polemici", afirmă președintele ABL, scriitorul Alberto da Costa Silva. Și continuă: " Dacă nu acum, s-ar fi întâmplat mai târziu, fiindcă Academia nu va renunța să aibă printre membrii săi pe autorul brazilian cel mai citit în țara lui și în lumea întreagă". Cu această memorabilă ocazie, bimensualul portughez Jornal de Letras, Artes e Ideias (renumitul JL!) publică, în numărul din 4-17 sept. 2002, un interviu la care Paulo Coelho a răspuns prin e-mail și pe care îl
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
Acela fascist l-am trăit fiind copil și n-am nici un fel de amintire personală. Toate informațiile mi-au parvenit la maturitate, prin mărturii sau lecturi. În același fel tot ce știu despre mussolinism, franchism, hitlerism sau despre dictaturile din țările latino-americane datorez cărților. De istorie și mai ales de literatură. Una dintre ele, romanul lui Mario Vargas Llosa Sărbătoarea Țapului, tradus și la noi de curînd (de către Luminița Voina-Răuț și Mariana Sipoș pentru Editura Allfa), mi-a împrospătat unele observații
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
Pînă cînd l-am citit pe Czeslaw Milosz și am descoperit că toate comunismele au virat spre dreapta și unele deja din tinerețe. Diferențele există însă și sînt importante. Una se explică așa-zicînd genetic: extrema dreaptă a reprezentat în multe țări europene din perioada interbelică și în toate țările americane din perioada postbelică o reacție la socialism și la comunism; cazul invers nu e cunoscut. Socialist în junețe, Mussolini s-a convertit la fascism. Generalii latino-americani i-au ripostat comunistului Castro
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
și am descoperit că toate comunismele au virat spre dreapta și unele deja din tinerețe. Diferențele există însă și sînt importante. Una se explică așa-zicînd genetic: extrema dreaptă a reprezentat în multe țări europene din perioada interbelică și în toate țările americane din perioada postbelică o reacție la socialism și la comunism; cazul invers nu e cunoscut. Socialist în junețe, Mussolini s-a convertit la fascism. Generalii latino-americani i-au ripostat comunistului Castro (care l-a înlăturat pe Battista nu pentru că
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
Florina Pîrjol Cartea Heminei Pocaliu surprinde atât prin relaxarea și naturalețea scrierii, cât și prin extraordinarul întâmplărilor narate. Absolventă a Facultății de Filozofie din București, profesor, psiholog și apoi cercetător științific, autoarea părăsește țara în 1991 și se stabilește în Londra, loc în care debutează suita de aventuri spirituale care fac obiectul jurnalului de față intitulat misterios și provocator: Timpul meschin sau între-timpul (aluzie la sintagma englezească "mean-time" care înseamnă atât "între timp", cât
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
marchează și o reformează ca om. Străină, într-un mediu care o respinge de la bun început (accentul - care o dă de gol în permanență, obtuzitatea londonezilor plini de prejudecăți și de principii, statutul ei de "refugiat politic "dintr-o fostă țară comunistă și teama de a nu fi expatriată împreună cu fetița ei, Valeria), Hermina face figură de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea chiar o menționează la un moment dat). Descoperă o
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
politică" a elitei, datorită căreia ea a văzut dificultățile unificării ca un reziduu temporar al Unirii, nu ca o problemă de sine stătătoare pe termen mediu și lung". Pe termen mediu, greșeala de abordare a condus la centralizarea în Capitala țării întregită a tuturor deciziilor și la dispariția instituțiilor din noile provincii (așa cum se convenise în 1918). Naționalismul s-a agravat și minoritarii de tot felul au creat dificultăți. Pe termen lung, ignorarea "țării reale" din spatele "țării legale" a condus la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
abordare a condus la centralizarea în Capitala țării întregită a tuturor deciziilor și la dispariția instituțiilor din noile provincii (așa cum se convenise în 1918). Naționalismul s-a agravat și minoritarii de tot felul au creat dificultăți. Pe termen lung, ignorarea "țării reale" din spatele "țării legale" a condus la conflictele post-decembriste, la dezinteresul pentru unirea cu Basarabia și la naționalismul renăscut. CETATEA CULTURALĂ de la Cluj a împlinit 50 de numere în octombrie. Profităm de prilej spre a-i ura să le adauge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
la centralizarea în Capitala țării întregită a tuturor deciziilor și la dispariția instituțiilor din noile provincii (așa cum se convenise în 1918). Naționalismul s-a agravat și minoritarii de tot felul au creat dificultăți. Pe termen lung, ignorarea "țării reale" din spatele "țării legale" a condus la conflictele post-decembriste, la dezinteresul pentru unirea cu Basarabia și la naționalismul renăscut. CETATEA CULTURALĂ de la Cluj a împlinit 50 de numere în octombrie. Profităm de prilej spre a-i ura să le adauge altele, multe. Semnalăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
afacere de răpire "creierul" n-a fost în afara bandei descoperite, dar totodată, oficialitățile române ar face bine dacă n-ar adopta obișnuita atitudine de mirare nevinovată cînd se întîmplă ca infractori din România să-și facă de cap în alte țări. Pentru ca România să nu aibă de suferit prea mult de pe urma acestei ticăloșii, ar fi normal ca autoritățile de la București să-și trimită propriii investigatori pentru a ajuta la elucidarea cazului. Altfel, se va putea spune că românii, în general, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
și asociații. Realizatorii volumului intitulat XXI vek glazami Dostoievskogo: perspectivî celovecestva (Moscova, 2002) sînt profesorul Toyofusa Kinocrapa, președinte al Asociației Dostoievski din Japonia, editor-antologator, și Karen Stepanian, secretar al Asociației Dostoievski din Rusia - redactor. Participanții au venit din zeci de țări din Europa, America, Asia, Australia, cei mai numeroși fiind japonezii, urmați de ruși. Surprinzătoare a părut absența aproape totală a exegeților din SUA, unde fiecare universitate are cîte un profesor specialist în opera lui Dostoievski. De remarcat, prezența președintelui actual
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este aceea că nici unul nu precizează motivele pentru care a părăsit definitiv perimetrul Daciei milenare
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]