2,211 matches
-
împrietenim. Va fi greu să învăț? Ce dacă va fi greu că voi avea uniformă frumoasă și fundițe în păr cum am văzut la fetele de școală. Cucoana mă va îmbrăca frumos, dar numi va părea rău după fustele de țigancă? Tocmai acum să renunț la fusta cu maci roșii care-mi place atât de mult? Renunț, ca să nu-mi mai spună „cioară”, „pirandă”, dar-ar boala-n ei de copii nașparlii. Le-arăt eu lor când voi învăța și o s-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
muiase inima de părere de rău. Prințesa s-a autoîncurajat și ea gândindu-se că va ajunge o doamnă ca să le arate „nașparliilor” ălora care o luau în derâdere cine este, și-a șters lacrimile cu poala fustei largi de țigancă la care în curând va trebui să renunțe, și cât de dragi îi erau aceste fuste! — Ia du-te, fă Rusaldo și fă-ne ceva de-ale gurii că mă roade pe la lingurea. Pă voi nu? — Of! Of! Mă duc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
un an mai mare decât colegii ei care aveau șapte ani. În toți anii, a fost premiantă ceea ce îi bucura nespus pe părinții adoptivi care se lăudau cu ea. — Vezi, Sebi, te-ndoiai s-o înfiem pe Prințesa, zicând este țigancă și ea este o fată atât de cuminte și de silitoare. Nu m-așteptam la asta, Zina dragă. Mă gândeam că fiind țigancă va avea apucăturile lor, nu-i va plăcea cartea. Ei nu știau originea adevărată a acestei fete
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
adoptivi care se lăudau cu ea. — Vezi, Sebi, te-ndoiai s-o înfiem pe Prințesa, zicând este țigancă și ea este o fată atât de cuminte și de silitoare. Nu m-așteptam la asta, Zina dragă. Mă gândeam că fiind țigancă va avea apucăturile lor, nu-i va plăcea cartea. Ei nu știau originea adevărată a acestei fete și n-o vor afla decât foarte târziu. Observaseră că Prințesei îi plăcea să cânte. Când deja se obișnuise cu ei, cânta prin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cântecului, era de părere Sebi. Ai dreptate tu, că țiganii sunt renumiți prin cântecele și jocurile lor cu nerv, adeverea Zina. — Dacă te uiți bine la ea, cu cât crește, cu atât îți dai seama că nu arată ca o țigancă. Devine o fată frumoasă. — Dar câte țigănci nu sunt frumoase, chiar mai frumoase decât româncele noastre, era de părere Zina. — Poate că tată-său va fi fost țigan și mamă-sa româncă, sau invers, se gândea Sebi. Ce-o fi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tu, că țiganii sunt renumiți prin cântecele și jocurile lor cu nerv, adeverea Zina. — Dacă te uiți bine la ea, cu cât crește, cu atât îți dai seama că nu arată ca o țigancă. Devine o fată frumoasă. — Dar câte țigănci nu sunt frumoase, chiar mai frumoase decât româncele noastre, era de părere Zina. — Poate că tată-său va fi fost țigan și mamă-sa româncă, sau invers, se gândea Sebi. Ce-o fi fost, ce n-o fi fost, Dumnezeu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ne putem mândri cu ea. Pe lângă rezultatele bune la învățătură, Prințesa se remarcă și la celelalte activități, mai ales când ajunsese la liceul de muzică. Făcea parte din corul școlii, din echipa de dansuri. Îi plăcea să joace rolul de țigancă și căuta asemenea prilejuri. Se îmbrăca în fusta ei de țigancă cu maci roșii, pe care Zina a mai lungit-o, că Prințesa crescuse, își împletea părul galben ca spicul de grâu copt cu bănuți și panglici roșii așa cum plecase
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se remarcă și la celelalte activități, mai ales când ajunsese la liceul de muzică. Făcea parte din corul școlii, din echipa de dansuri. Îi plăcea să joace rolul de țigancă și căuta asemenea prilejuri. Se îmbrăca în fusta ei de țigancă cu maci roșii, pe care Zina a mai lungit-o, că Prințesa crescuse, își împletea părul galben ca spicul de grâu copt cu bănuți și panglici roșii așa cum plecase cu câțiva ani în urmă din șatră, își punea uneori basmaua
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a mai lungit-o, că Prințesa crescuse, își împletea părul galben ca spicul de grâu copt cu bănuți și panglici roșii așa cum plecase cu câțiva ani în urmă din șatră, își punea uneori basmaua cu flori roșii legată cum obișnuia țigăncile, alteori nu și-o mai punea, cu salba la gât dăruită de Dedi și cu picioarele desculțe și ieșea pe scenă dându-i gata pe spectatori. Înainte de a începe jocul sau de a cânta, zdrăngănea galbenii salbei cum o învățase
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ca un fel de înfruntare a hazardului juca sau cânta cu toată pasiunea, cu o adevărată patimă țigănească. Aplauzele nu mai conteneau, mai ales când cânta în limba țigănească. Toți se minunau cum o asemenea elevă interpretează rolurile ca o țigancă neoașă, fiindcă nu cunoșteau secretul vieții ei. Dacă până acum nu prea luaseră în serios viitorul Prințesei, părinții ei se cam convinseseră că este făcută pentru o carieră muzicală. Profesorii, diriginta, directoarea, toți o apreciau pe Prințesa pentru talentul ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
voce foarte, foarte frumoasă, o aplaudau toți și-o complimentau, în timp ce lui Cezar îi venea s-o mănânce de drag. Mai cântă-ne ceva! A urmat cântecul țigănesc, în limba țigănească, însoțindu-l de gesturile adecvate. Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o văzuseră când jucase rolul de țigancă pe scenă de câteva
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
îi venea s-o mănânce de drag. Mai cântă-ne ceva! A urmat cântecul țigănesc, în limba țigănească, însoțindu-l de gesturile adecvate. Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o văzuseră când jucase rolul de țigancă pe scenă de câteva ori, așa că nu bănuiau c-ar avea o asemenea costumație potrivită cântecului țigănesc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o văzuseră când jucase rolul de țigancă pe scenă de câteva ori, așa că nu bănuiau c-ar avea o asemenea costumație potrivită cântecului țigănesc. Au rămas totuși uluiți de frumusețea cântecului plin de nerv, de frumusețea ei, întrebându-se cum de știe să cânte țigănește, necunoscându-i
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
suferise atât de mult. — N-aveai de unde să știi. — Teofana, sunt impresionat de ce mi-ai spus, dar trebuie să le lași toate în urmă. Să fii fata veselă cum te știu, dură, că pe tine te prinde această însușire. — Ca țigăncile din șatră, schițează un zâmbet Teofana. — Exact. Așa te vreau. Să zâmbești, să râzi, îi sărută ochii umeziți de lacrimi. Știi cât de benefică e pentru mine hârjoneala dintre noi? caută s-o înveselească Cezar. — Deci să fim mereu pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
spune nimic nimănui. Îți promit. Îți jur pe ce am mai scump, îți jur... Nu-i nevoie să juri, Cezar. Te cred că altfel nici nu ți-aș fi spus. — Frumoasa mea, prințesa mea, talentata mea... — Piranda ta... — Piranda mea, țiganca mea, o mângâie în continuare sărutându-i mâinile, izbucnind în râs amândoi. Mai senină de cum venise, s-au mai plimbat prin parc, având alte subiecte de discuție, mai vesele, după care s-au îndreptat spre casă. Cezar nu-și mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o ia în brațe și-o sărută începând și terminând cu buzele ei fragede și frumos conturate. — Să nu-mi spui că nu ți-ar plăcea, că-s focoase, se zbenguie în brațele lui. — Ca..., a vrut să spună ca țigăncile, dar s-a oprit la timp ca să nu-i amintească Teofanei trecutul. — Ce-ai vrut să spui? — Ca focul. Minți. Crezi că mă duci? Ai vrut să spui ca țigăncile. Poți s-o spui liniștit. Nu mă deranjează. Am trecut
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
zbenguie în brațele lui. — Ca..., a vrut să spună ca țigăncile, dar s-a oprit la timp ca să nu-i amintească Teofanei trecutul. — Ce-ai vrut să spui? — Ca focul. Minți. Crezi că mă duci? Ai vrut să spui ca țigăncile. Poți s-o spui liniștit. Nu mă deranjează. Am trecut peste faza aceea proastă. În momentul acela, Teofana n-avea de unde să știe că va mai fi pândită de o asemenea fază poate și mai grea. Când te vei întoarce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Pe drum, tot mergând, bătută, plânsă, nemâncată că n-apucase să ia prânzul,a obosit și s-a așezat pe marginea drumului să se odihnească. În timpul acesta a trecut o căruță cu țigani. A văzut-o necăjită, s-au oprit, țiganca a coborât, s-a apropiat de ea și-a întrebat-o ce s-a întâmplat. Ea ia spus c-a bătut-o mama vitregă și-a fugit deacasă. Țiganilor făcându-li-se milă de ea au urcat-o în căruță
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Mă impresionară ce ne povestiși și nu ne pare bine, dar sincer să fiu, m-aș îmbăta de bucurie că ești de-a noastră, soarbe dintr-un pahar cu vin Eusebiu. — Vrei să spui că te bucuri că nu sunt țigancă. Da! Îi tot spuneam mamei tale: „Ce dracu’ mă femeie, nu găsim să înfiem decât un copil de țigan?”. Mi-a plăcut de tine, nimic de zis și chiar mă întrebam cum de tu n-ai pielea neagră și nici
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că poate Ismail a făcur-o cu o româncă sau poate Rusalda cu unul de-al nostru. Când colo tu ești de-a noastră get-beget. Acum înțeleg eu de ce mă spălai cu atâta săpun și mă parfumai. Ca să nu miros a țigancă? M-ai căutat să n-am păduchi. Ai văzut că n-am avut. — N-am ce zice. Ai fost curată. Nu știu de alții, dar ai mei din șatră au fost oameni curați. N-au avut nici păduchi, nici scabie
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
grijă de el: să-i dea de mâncare, de băutură, de culcare și chiar de câte o femeie cu care să-și petreacă noaptea. La marginea târgului e o mahala de țigani. Aveam un muncitor care se ține cu o țigancă, deși el era căsătorit, dar stătea într-un sat din apropiere. Am vorbit cu el să-i ofere țiganca, mai ales că era frumușică și fusese căsătorită, dar nu avea copii. Muncitorul a fost de acord și-i ofeream țiganca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care să-și petreacă noaptea. La marginea târgului e o mahala de țigani. Aveam un muncitor care se ține cu o țigancă, deși el era căsătorit, dar stătea într-un sat din apropiere. Am vorbit cu el să-i ofere țiganca, mai ales că era frumușică și fusese căsătorită, dar nu avea copii. Muncitorul a fost de acord și-i ofeream țiganca atunci când venea în control. Mai mult, îi plăcea numai vinul roșu și trebuia mort-copt să-i fac rost de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
țigancă, deși el era căsătorit, dar stătea într-un sat din apropiere. Am vorbit cu el să-i ofere țiganca, mai ales că era frumușică și fusese căsătorită, dar nu avea copii. Muncitorul a fost de acord și-i ofeream țiganca atunci când venea în control. Mai mult, îi plăcea numai vinul roșu și trebuia mort-copt să-i fac rost de vin roșu ca să aibă ce bea cât stătea în control, dar trebuia săi dau și acasă o damingeană de 20 de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
adevărat. Un ritual fascinant spune multe în această privință : în unele sate exista obiceiul ca primul supt al nou-născutului să fie oferit de o femeie străină așezată pe un sac de făină ; în unele cazuri, aceasta trebuia să fie o țigancă. Xenofobie, venerație ? întrebarea este fără rost. Străinul era prezent sub cele mai diferite înfățișări pretutindeni în afara - și chiar în interiorul - comunităților „tradiționale”, iar ospitalitatea era diplomația curentă de raportare la acesta, care putea duce, după caz, la asimilare, la conviețuire pașnică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
intoxicat ! Vin ambulanțele ! — S-or fi intoxicat de la curățenie ! Dacă le e rău, o să-i ia salvarea, că de-aia e salvare ! Nu este genocid. Nu este nici măcar o crimă. Dar nu este nici o „simplă” scăpare de limbaj din seria „țigancă împuțită” sau un „pedant” joc de-a corectitudinea politică. Este o manifestare de nazism in nuce, din anii săi de început. Și este grav tocmai de aceea : poate fi un început a ceva mult mai grav ! Au mai fost multe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]