8,634 matches
-
și 2 ani de la nașterea unui copil. Eșarfa Yun Eșarfa Yun este un obiect de îmbrăcăminte apărut în timpul dinastiei Sui (581-618 e.n) și se purta înfășurată în jurul gâtului. În timpul dinastiei Qing (1644-1911), o astfel de eșarfă era prezentă în ținuta tuturor categoriilor sociale, devenind un obiect de îmbrăcăminte de nelipsit în cazul fetelor tinere. În timp, a căpătat un caracter ocazional, fiind purtată în zilele de sărbătoare și la nunți. Eșarfa are forma pătrată sau a unei fâșii lungi, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
însemnat în provincia Guizhou din sud-vestul Chinei. Veșmintele acestei naționalități sunt un element distinctiv, care îi individualizează ca stil și design. Portul acestei etnii are atât ținute de zi cu zi, cât și costumații specifice, pentru ocazii speciale, așa-numita ținută de gală. Portul și ornamentele etniei miao se caracterizează prin complexitatea tehnicii și măiestria manoperei. Broderiile realizate de femeile miao au un repertoriu foarte bogat, dar cu teme relativ fixe, majoritatea elementelor fiind dragoni, păsări, pești, tobe, flori, fluturi sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Liiceanu, Pleșu, Manolescu, și el în afara jurisdicției morale a CNSAS. Dincolo de caracterul și moralitatea lui, Șt.Aug. Doinaș a fost un surtucar cu ochelari, un om care și-a câștigat viața citind și scriind, și denunțuri, dar și literatură de înaltă ținută. El reprezintă o categorie intelectuală și umană, intelighenția, care, în ochii mulțimii, îi include și pe dnii Pleșu, Dinescu, Patapievici. Când apare știrea cu Doinaș ca turnător al lui Păunescu cel urmărit de Securitate, în opinia publică se întărește ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ca și cum puțina viață ce mai rămăsese În această casă se refugiase de-a lungul coridoarelor ei Întunecoase. Albul imaculat al șorțului și manșetelor slujnicei care le deschise avea ceva neverosimil. Deși slujnica părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa, ținuta ei, spre deosebire de Înfățișarea clădirii, indica o dorință de a salva aparențele, În ciuda obrajilor pudrați cu talc, zbîrciți și uscați ca ai unei călugărițe. Doamna Bellairs e acasă? o Întrebă Hilfe. Bătrîna slujnică Îi măsura cu o privire iscoditoare, caracteristică acelora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
3 PÎnă să sune el, Însă, ușa se deschise, și În pragul ei apăru Henry. Un Henry cam schimbat: nebărbierit și Îmbrăcat Într-o salopetă albastră destul de murdară, deși de obicei era foarte Îngrijit - nevastă-sa avea totdeauna grijă de ținuta lui. Henry trecu pe lîngă Rowe cu aerul că nu l-a observat, și, aplecîndu-se peste balustradă, spuse: Încă n-au sosit! O femeie mai În vîrstă, cu ochii roșii, care arăta ca o bucătăreasă, ieși după el pe palier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
altfel, cei din echipa de salvare nici nu se așteaptă ca... — Hai odată, Henry! exclamă doamna Wilcox. Nu-i putem lăsa să aștepte pe oamenii aceia inimoși! Trebuie să porți pe brațe uniforma. Ah, dragul meu, nu-mi place deloc ținuta ta. Toți au să fie cu ochii pe tine... Nu pricep de ce nu-i facem o Înmormîntare mai simplă, spuse Henry. — Dar e o eroină! replică doamna Wilcox. — Nu m-ar mira să i se decerneze medalia Sfîntul Gheorghe, post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de oră mai târziu, înapoi la aeroport, am oprit mașina în umbrele parcării supraetajate din fața Terminalului Oceanic. Fata reușise în sfârșit să se desprinsă de Vaughan, care, epuizat, stătea tolănit pe bancheta din spate. Încercând cu neîndemânare să-și refacă ținuta, aceasta se certa cu Vaughan și cu blonda indolentă de lângă mine. Sperma lui Vaughan îi curgea de pe coapsa stângă pe vinilinul negru al banchetei. Picăturile de ivoriu alunecară în căutarea celei mai mari adâncituri spre sulcul central al banchetei. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
materiile mai complicate și care presupun studii speciale, mai întinse, indispensabil. Nimeni nu poate fi scutit să dea mai puțin, fiindcă nu e în măsură să dea mai mult. Oricât ar fi de slabă, lumina, cum zice «Evanghelia», nu trebuie ținută sub obroc. (în „Destinul omenirii”, Ed. Nemira, 1994, București, pp. 15-16). Iată de ce am scris aceste rânduri, încercând să pătrund în realitățile mai profunde ale prezentului nostru - care nu este tocmai cel dorit -, convins pe deplin că noi, românii, avem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
abuzuri mai mari decât ar fi dispuși s-o facă mulți dintre vecinii lor. Într-adevăr, cel mai folosit cuvânt în legătură cu corupția, șmecherie, este «un termen pe jumătate admirativ, care desemnează o activitate frauduloasă desfășurată cu un anumit grad de ținută sau dexteritate».” Și „deși este adevărat că regimul totalitar impus de Ceaușescu a indus o viziune profund egalitarisă, insistența sa nemiloasă pe obiediență a făcut ca puțini oameni să fie dispuși să ia atitudine împotriva abuzurilor de autoritate. Doar câțiva
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Evdochia; pictorul italian renascentist cu doamna cu drujba; elenii cu Elenele; autorul cu chițibușa; doctorul de ape cu tânăra înfofolită în foițe de țiplă; Moș Crăciun cu terorista irlandeză; grămatica cu cacofonul... priviți și minunați-vă, ce atent dansează, ce ținute abile au, cum le zboară picioarele zglobii pe parchetul din ceață londoneză! Credeți-mă, balul este la a șasea ediție, iar toate cele cinci ediții anterioare au ținut la infinit! Vă rog, sunteți invitații mei, apucați câte o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să ții cont de faptul că între formele literare ce caracterizează epoca noastră se află și opera închisă și calculată, în care închiderea și calculul sunt opțiuni paradoxale, care nu indică un adevăr prea încurajator (a fi complet și cu ținută), adevăr pe care propria formă pare să-l semnifice, ci comunică senzația unei lumi precare, în suspensie, fărâmițată. Dar dacă tu admiți asta, trebuie să recunoști că volumul Călătorului în întregime răspunde în oarecare măsură acestui model (începând cu folosirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tulbură atât de rău. Asistenta mea o să ne facă o ceașcă de ceai mai întâi și o s-o bem împreună. Domnul Badule încuviință din cap bucuros. Era în pragul lacrimilor, iar Mma Ramotswe știa că ritualul ceștilor de ceai fierbinți ținute între palme va face cumva ca povestea să curgă de la sine și-l va liniști pe bărbatul acesta încercat. — Nu sunt un om important, începu domnul Badule. Sunt de fel din Lobatse. Tatăl meu a lucrat ca ordonanță la Curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ani înseamnă o grămadă de timp. Oamenii uită. — Așa e, fu ea de acord. Uită. Cu toate acestea, sunt unele lucruri pe care nu le uiți cu ușurință. O mamă, de exemplu, nu-și va uita fiul. În timp ce vorbea ea, ținuta bărbatului se modifică din nou. Se ridică din scaun râzând. — Aha, acum înțeleg. Americanca aia, cea care tot pune întrebări, v-a trimis să scormoniți din nou trecutul. N-o să renunțe niciodată? N-o să priceapă niciodată ce are de priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
gîndești și cum te-ai purta dacă te-aș lăsa liberă... Veni pînă cînd aproape Îi atinse picioarele și o lovi ușor. Fiindcă vreau să fii liberă, spuse. Era prea simplu pentru tine să te justifici prin aceea că erai ținută În lanțuri de mine... Vreau ca tot ceea ce faci de acum Încolo să faci În cunoștință de cauză, pentru că-ți place și vrei asta... Își desfăcu pantalonii scoțînd la iveală imensul lui penis excitat și Îi porunci: Acuma suge-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
vara mirosea a pelin. A intrat și a încercat să se scuture de pămîntul galben care i se prinsese de bocanci, lovea tare cu talpa țintuită în plăcile de gresie care duceau la intrare. Cînd ieșea în inspecție își punea ținuta de campanie regulamentară. Cu toate că nu exista nimeni care să-i inspecteze, adjutantul Popianu ducea o viață de om încazarmat, dîndu-și singur ordinele necesare, respectînd programul și, fără nici un fel de haz, aplicîndu-și singur pedepsele mărunte, care mai întotdeauna n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
două rînduri, de lînă, e drept, dar un costum și nimic mai mult. Iar cei în uniformă ieșeau bine oricum, uniforma este cum este și altfel nu poate fi, important este să o porți curată și să ai grijă la ținută, umerii drepți... burta suptă, cizmele lună. "Excelență, credeți că mai e ceva de făcut? Cei mai mulți sînt mulțumiți, niciodată n-au fost atîtea posturi de la buget, comerțul merge strună, țara e mare, nu știe stînga ce face dreapta, cînd e zăpăceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o seară cenușie de noiembrie, iar felinarele străzii clipeau În ceață. A doua zi urma să intre În legătură cu Apparatul (printr‑o parolă prestabilită), iar până atunci trebuia să treacă neobservat, să nu se remarce prin vreun gest, vreo vorbă, prin ținută Între sutele și miile de marinari care debarcaseră În acea zi. Ieșise pe „strada păpușilor“ laolaltă cu camarazii săi abțiguiți - dar și cu delatorii treji la minte care făceau pe marinarii beți - să se uite la ferestrele joase ale odăițelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
prilejul să‑i fie În preajmă, Îi va face portretul Într‑o manieră care amintește, poate din pricina folosirii majusculelor, de prozodia simboliștilor: „Dacă Îl veți Întâlni vreodată În Viață, mă Îndoiesc că‑l veți suspecta de ceva, Întrucât nimic din Ținuta sa nu‑i trădează menirea tenebroasă. Corpolent, dinamic, totdeauna cu un surâs pe buze, cu barba În formă de potcoavă, cu ochi vii, aducea mai degrabă cu tipul juisorului decât cu tipul rus, corintian. Indiferent de slăbiciunea sa față de micuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Suflătoarea era deja în mașină, pe scaunul mortului, cu o năframă acoperindu-i părul roșcat, cu ochelari negri de soare pe fața ei de cauciuc. Cu o țigară atârnând dintre buzele ei roșii-roșii. Franțuzoaica asta întoarsă din morți. Salvată, și ținută dreaptă de centura de siguranță. O persoană transformată într-un obiect, acum transformat la loc într-o persoană. Animăluțele oloage, tigrii roși, ursuleții și pinguinii orfani, sunt toți aliniați în dreptul lunetei. Pisica e printre ei, adormită în soare. Toți fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl se pierdu, mult prea repede, în negurile timpului, la un an după nașterea fetiței, el lăsă în urmă o femeie incapabilă sau doar hotărâtă să nu se mai recăsătorească. Ținută departe de această durere, Luana se bucura de o copilărie liniștită și fericită. Având șansa să dispună de o fire independentă și o natură luptătoare ea trăia, din plin, fiecare moment al vieții. Isteață, cu o intuiție demnă de invidiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
niciodată economie la bani când era vorba de îmbrăcăminte. Cele mai multe haine le cumpăra de la București unde, de două ori pe an, mergea în vizită la o fostă colegă de școală măritată acolo. Preocupată de felul cum arată, nu concepea o ținută lipsită de armonia perfectă a culorilor. Asorta, întotdeauna, poșeta și cureaua la nuanța pantofului. După o astfel de călătorie, doamna Leon se întorcea acasă elegantă ca o vedetă de cinema. Își amintea de o asemenea zi când mama intrase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Se afla în mijlocul atenției, partenera se bucura de o sinceră apreciere. De mică își corectase mișcările și gesturile în fața oglinzii. Dansa, în timp ce radioul dat la maxim o făcea pe Sanda să se ascundă în spatele ușilor închise, învârtindu-se, analizându-și ținuta, privirea și zâmbetul. O dată ce stăpânea toate astea, mișcările trupului căpătau inflexiuni proprii, pornite din duioșia sufletului și cochetăria cu care, orice reprezentantă a sexului frumos, era născută. Nu se mira de reacția pe care o stârnea, pentru că tot ceea ce făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
zvonuri, elevii se înghesuiră să pândească ușa cancelariei. Luana nu era genul care să vâneze biroul profesorilor pentru a-și satisface curiozitatea. Deși murea de nerăbdare s-o vadă pe această tânără absolventă, care stârnise aprinse controverse în ceea ce privea ținuta sa, așteptă cuminte ora de geografie. Îndelunga așteptare îi fu răsplătită pe măsură. Domnișoara Rodescu purta un pulover pe gât scandalos de bine mulat. Sânii mari, rotunzi și țepeni, păreau că sunt gata, în orice clipă, să străpungă țesătura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se dovedi un amorez insistent. Fata sfârși prin a accepta. Stabili întâlnirea pentru duminică dar numai în prezența Luanei. În ziua fericitului eveniment, Anita veni să-și ia prietena, pregătită să dea piept cu Săndel. Domnișoara Leon căuta zadarnic o ținută care să-i fie pe plac. Nerăbdătoare, Anita o zori. Îmbrăcase un palton nou, din stofă neagră, legat cu cordon. Își aranjase pe-o ureche o pălăriuță drăguță, din același material. Ghetele, noi nouțe, îi întregeau aspectul plăcut. Luana o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
proprie puternică, care să dea culoare eroului și întregului conflict. La reuniunea ce marcă momentul terminării a opt ani de școală și trecerea la mult așteptații ani de liceu, Luana îmbrăcă o rochie simplă, în ciuda Sandei care-i pregătise o ținută aproape princiară. Își văzuse colegele dezvoltându-se armonios, cu mult înaintea ei, stăpânind tainele cochetăriei și se simțise, dintr-o dată, mică și insignifiantă. Se așeză cu Anita într-un colț, în sala de sport ornată cu baloane și lumini, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]