6,958 matches
-
trebuie să-și asume anumite responsabilități pe plan politic, dar mai ales să și le asume bazîndu-se pe singura teorie revoluționară care există, adică marxismul". Iată un ocol prin care se anulează atîtea din considerațiile anterioare! Ajuns aici, mentorul telquelist așterne rînduri în flagrantă neconcordanță cu prea binecunoscutele realități istorice din imperiul sovietic , în care persecuția intelectualilor a început de timpuriu, în care artei de avangardă i s-a pus căluș în primii ani de după octombrie 1917. Fără nicio motivație, eseistul
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
cosmosu-l străbat ca o cometă.// Racheta nucleară i-al meu nume/ Și forța mea azi nu mai e secretă./ Eu, viața pot s-o curm de pe planetă,/ Mai mult decât orice holeri sau ciume.// Condeiul ripostă cu indignare:/ - Cultura o aștern eu pe hârtie./ Pe când, tu o distrugi, aduci urgie!// De pace, omenirea lipsă are./ Dar ea, de pustiire e salvată,/ Doar în condei, racheta de-i schimbată." Cum poate să le placă unor eminenți oameni de cultură o asemenea versificare
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
Obama își încheie speech-ul cu fulminanta afirmație: - În lupta noastră împotriva terorismului vor mai cădea aproximativ 10 milioane de islamici și o blondă cu sâni imenși, vă asigur că aceasta este în interesul securității mondiale. În liniștea care se așterne după ropotul de aplauze, una din persoanele de față se ridică și întreabă: - Dle. președinte, cu tot respectul, de ce o blondă cu sâni imenși? La care premierul britanic îi se apleacă către urechea lui Obama: - Ți-am spus eu că
BANCUL ZILEI: De ce au parlamentarii salarii mari () [Corola-journal/Journalistic/68797_a_70122]
-
în locurile adecvate, locuia în orice dicționar consultat pe moment, de fapt se simțea prezent în toate dicționarele posibile, cu ubicuitatea naturală a speciei sale. Adora să fie pronunțat și scris, se integra între buzele cui îl folosea vorbind, se așternea pe hârtia care îl adoptase cu ajutorul mașinii de scris, al tocului sau al creionului. Îl copleșea tristețea când se socotea uitat și trecuse prea mult timp fără să fi fost rostit sau înregistrat. Vedea alte cuvinte în mișcare, aferate, asumându
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
are propriile izvoare pe care Claudio Magris le caută neobosit în peisaj, în chipul oamenilor, al așezărilor și orașelor sau în sălile bibliotecilor. Cînd le află, autorul - devenit celebru mai ales cu cartea sa Danubius, închinată biografiei marelui fluviu - se așterne pe scris, la masa unei cafenele din Triest. Acolo, Magris a avut, încă înainte ca zidul despărțitor al Berlinului să se fi prăbușit, viziunea unei Europe fără sîrme ghimpate și fără opreliști insurmontabile. Magris urăște naționalismele de toate felurile, dar
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
viață, nu fac decît să-și ridice singuri un piedestal al orgoliilor vane, dată fiind așadar repulsia față de autoidolatrie, lucrarea de față nu e o autobiografie. Nimic, așadar, din puful de fleacuri prețioase pe care orice autor de memorii le așterne la picioarele amorului propriu. Cum nu avem nici un motiv să nu-i dăm dreptate lui Bourdieu, nu ne rămîne decît să vedem din ce e alcătuită o carte care, nefiind autobiografică, e totuși autoreferențială. Răspunsul e următorul: din oamenii care
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
din Generația de Aur, pune însă altfel problema: "Pentru Gică Popescu, sincer îmi pare foarte rău. Mi-a fost coleg, am mâncat o pâine împreună, am trăit satisfacții cu el, am avut mari bucurii. Dar există o vorbă - cum îți așterni așa dormi. Îmi pare sincer rău, dar nu am ce face. Nu am avut niciun șoc. Ca cetățean, legea trebuie să primeze și legea a decis ca Gică Popescu să intre la închisoare. A fost căpitanul echipei, un om în
Coleg cu Popescu în Generația de Aur, despre condamnare: "Legea e lege! Cum îți așterni, așa dormi!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74356_a_75681]
-
cît înaintezi în vîrstă, surprizele de acest fel se înmulțesc". "Surprize" impregnate de o discretă sapiență melancolică. Nu absentează cîte un pasaj de elan metaforizant, cum e, de pildă, următoarea remarcă pe marginea grafiei unei scrisori primite de la Noica: "Cuvintele așternute pe hîrtie cu cerneală albastră se înclinau spre dreapta și, cum începutul fiecărui rînd aluneca imperceptibil spre interiorul paginii, întreaga scrisoare părea că fuge, că evadează din pagină pentru a-și întîlni mai repede și mai înaripat interlocutorul". O însemnare
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
Reginei. Autor: Diana Mandache Regina Maria a României (1875-1938), nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, a fost soția regelui Ferdinand și mama regelui Carol al II-lea. A început să-și scrie jurnalul în decembrie 1918 și de atunci și-a așternut aproape zilnic pe hârtie memoriile, până in 1938, cu puțin timp înaintea mortții. Volumul al optulea al ”Însemărilor zilnice” scrise de Regina Maria a României povestesc întâmplarile anului 1926, care a fost nefast pentru familia regală. În decembrie 1925, Carol
Avanpremieră - Fragmente din jurnalul Reginei Maria a României by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77968_a_79293]
-
murit chiar în seara respectivă. În urma unei explozii care a avut loc în casa unde locuia, Chiristianna și alți membri din familia ei au pierit. Durerea lui DTR a fost mare, iar toate gândurile și sentimentele din suflet le-a așternut în cartea ”Izbituri și izbutiri”. Săsoaica, citate de Decebal Traian Remeș, ”Izbutiri și izbituri” Viața este o sumă neprevăzută de întâmplări. Asta este una dintre ele. Este... o bucurie stranie și atât! Există potriviri care ar putea promite! Când, dacă
Cutremurător. Tragedia care i-a marcat viața lui Remeș by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78170_a_79495]
-
și "minciuna apocaliptică a comunismului", cum am putea trece peste hecatombele fără precedent ale victimelor sale cunoscute sau încă necunoscute? Cum am putea reconstitui trecutul recent ce încă se întrețese dureros cu prezentul fără a sfîșia tăcerea culpabilă ce se așterne asupra nemerniciilor totalitarismului roșu, fără a le scoate, obiectiv, la lumină? În fine, mass media din Franța recunoaște patru genociduri, cele împotriva poporului armean (1,5 milioane de oameni), împotriva poporului evreu (6 milioane), împotriva poporului cambodgian (1,7 milioane
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
săriră cu răcnete la dreapta și la stînga. Turcii se treziră încongiurați ei înșiși. Îi coprinse o panică. Victoria fu completă. Lupta durase numai o oră. Toată pierderea detașamentului moldovenesc abia trecea peste o sută de morți. Din turci, cei mai mulți așternură cîmpul, puțini scăpară cu fuga, vro două sute fură prinși. Ioan-vodă, privind din tabăra de lîngă Bender, aplauda pe copiii geniului său. Să observăm că Ioan-vodă fu unicul principe român victorios pe uscat și pe apă. în cele două luni, fu
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
de mult, din tinerețe", în loc de mai impersonalul, olfactiv, mai mult decît vizual, "și regăsești în ele miasme din trecut." Frumoasa adormită, personajul de balet al exercițiilor lui Naum, e statuia pe care nici un sculptor n-o mai iubește, și "se așterne praful, pe umărul ei gol...". Așa și pe poezie, care nu mai seamănă nici cu ce era, nici cu sorii de lampă care stau să vină. Nu e modernă, nu e postmodernă. E doar oboseală calmă, sunînd ceva, amorțit, înfundat
Soare și hazard by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7696_a_9021]
-
marile curți ale rajahilor și brahmanilor, au limitat procesele civile la cazuri de neplată a datoriilor și alte optsprezece situații. Pe Honda îl fascina stilul extrem de însuflețit al Legilor Până și detaliile banale, cum ar fi procedurile în instanță, erau așternute în comparații și metafore atrăgătoare. De exemplu, în cursul unui proces, rajahul trebuia să stabilească adevărul sau falsul prezentat „la fel cum vânătorul descoperă adăpostul cerbului rănit luându-se după dârele de sânge". În enumerarea îndatoririlor, rajahul era povățuit să
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
pentru a descrie performanța artistică a Constanței Buzea. Revelațiile critice ale eseistului nu provin atât din punerea sub lupă a creației poetei, cât din încercarea de a ghici elementele care i-au produs vibrații ale inimii, tresăriri estetice. Cuvintele se aștern aproape de la sine pe hârtie, ca într-un flux automat. Iar adevărul lor (cu siguranță, din punct de vedere rațional, relativ, incomplet, imposibil de verificat) deschide o poartă largă spre inima poetică a Constanței Buzea. Scrie Constantin Abăluță și emoția
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
asupra substanței emotive, mimîndu-i nota de candoare ne-cesară expresiei pentru a se juca cu propria-i spontaneita-te. Textul e "făcut", cu o ingenuitate studiată. Ironia funcționează ca o modalitate a unei sincerități tehnice. Iată un peisaj caracteristic compus din trăsături așternute cu nonșalanță, precum un exercițiu de pensulație în genul Ion Vinea: "Bate toaca undeva / albinele mari ca bourii pasc floarea de nu mă uita // Cerul e chiar podul casei / cocoșii s-au urcat pe luceafărul frumoasei // Ce-i toaca decât
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
profeția, providența sau inițierea în mister, ci merge mai departe, ilustrînd grafic sensurile noțiunilor. Altfel spus, cînd autoarea simte că vorbele nu o mai pot ajuta, începe să deseneze. În fond, întotdeauna pricepem mai bine o problemă atunci cînd o așternem pe hîrtie în chip de ciornă, de schiță sau de schemă. Căci a desena o problemă înseamnă a-i da un contur sesizabil. Așa se face că desenele și schemele pe care autoarea le inserează în carte, menite a micșora
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
autorii raportului lasă să se înțeleagă că, între 1945 și 1965, socialismul românesc s-ar fi axat mai ales pe Ťteroarea purăť. Ideea este extrem de vulnerabilă"(A.-P.I.). Să citești și să nu crezi că asemenea vorbe au fost așternute pe hîrtie! Evreii se arată pe bună dreptate indignați de negaționism, id est de negarea Holocaustului. Cum să apreciem altfel decît un alt soi de negaționism, nu mai puțin penibil decît cel antiiudaic, liniile de mai sus ce încearcă a
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
romantic acutizează criză cuplului, certurile devine din ce in ce mai violente punctate de perioade de astenie, iar cuplul este pe punctul de a se destramă. În momentul în care care nimic nu mai pare să-i țină împreună pe cei doi sofi, se așterne echilibrul, unul temporar, înșelător, April Wheeler provocându-si un avort care-o va ucide. Ceea ce reușește să surprindă Șam Mendes cu acest film se află dincolo de spulberarea visului american; sute de mii de cupluri trăiesc în același anonimat confortabil al
Madame Bovary de Connecticut by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7604_a_8929]
-
va încerca" a spus el. Steaua a scris istorie în Lituania, s-a calificat mai departe și este prima echipă românească calificată încă din preliminariile grupelor nouă ani la rând. "Steaua s-a calificat mai departe, pentru că așa cum și-a așternut, așa doarme. Noi ne-am pavat curtea frumos și acum avem drumul pavat în curte. E a noua calificare." , a mai spus Becali.
Becali: "Cu Tănase, Rusescu și Popa pe teren suntem imbatabili" () [Corola-journal/Journalistic/75602_a_76927]
-
Clujul în care Breban îl cunoaște pe Hațieganu, și unde nu-i nimeni, în anii răi-buni, să nu știe de Blaga, ca și de cei mult mai tineri, echinoxiștii, legendele rebele. Toți au trecut în cuvinte, mai șlefuite decît pietrele așternute pașilor. Cuvinte înghițite, ca muzica unei Viene pierdute, dintr-un roman de Haller. Din cînd în cînd, fără nimic protocolar, ori forțat, un gînd, o inițiativă le dă drumul pe foaie și le pune între coperți. Făcînd din ele o
Arizona Dream by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7293_a_8618]
-
în curând toți intelectualii născuți și trăitori în Uniunea Europeană: în diferite limbi, după cum starea lor e melancolică, romantică, acidă, rațională, după cum vor să-și amintească sau să critice, să admire sau să înțeleagă etc. În 1940, capitole întregi erau deja așternute în franceză, sub rezonanța lecturilor din Montaigne, Jules Romains, Benjamin Fondane, Henri Bergson, Pascal, Julien Green (dar și Kierkegaard, Heidegger și Șestov, traduși în franceză); mai târziu, poate sub influența formulei de jurnal a lui Jünger, Ťaxată pe exprimare îngrijită
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
și reflecții, și numai în subsidiar pe elemente autobiograficeť (21 decembrie 1991, miercuri), sau a lecturilor din Thomas Bernhard, Ilse Aichinger, Louise Kaschnitz, cele mai frumoase pagini sunt notate în germană. De pildă, aceste rânduri greu de uitat au fost așternute în germană: ŤViața se desprinde de cineva ca o rochie veche, devenită prea largă. Corpul slăbit... nu o mai umple și nici o croitoreasă nu mai poate face ajustări. Relațiile cu lumea au slăbit. Nu, nu putem schimba nimic din viața
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
zecilor de ani și de roluri, ci și dorința și putința acestei actrițe de a nu renunța să se caute. Să se ia de la început, să se scuture bine cînd simte că a obosit sau că praful inerțiilor s-a așternut. Mie acest rol mi se pare că o reinventează pe actrița Virginia Mirea. Rostește altfel, forța ei are mii de nuanțe, felul în care merge sau se prelinge ca o felină, felul în care trage cu ochiul la istorie și
Zoia Denisovna Pelț by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7347_a_8672]
-
chip de considerații, de disertații. Mă detest, descoperindu-mi astfel pedant și prețios, ridicol teoretician sau adolescent imberb. Mi-e silă. Nu pot ieși însă din ceea ce sunt. Spectator al propriei mele mizerii". Incapabil de-a se abține de-a așterne pe hîrtie "toate nimicirile" ce i se năzăreau, "toate îndemnurile la faptă", scriitorul observă că aceste operații rămîn inutile. Căci ele "nu pun deloc în mișcare mecanismul psihologic și n-au nici pe departe influență asupra felului meu de a
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]