13,876 matches
-
reușit să contureze o personalitate remarcabilă aflată în centrul vieții culturale pariziene într-o perioadă de maximă efervescență. Născut în îndepărtata Insulă Réunion din Oceanul Indian, Ambroise Vollard (1867-1939) vine la Paris în 1888 pentru studii de avocatură pe care le abandonează fără părere de rău. Își găsește vocația cumpărând o serie de desene de Manet de la văduva artistului. Momente cheie ale carierei sale se derulează rapid... Iunie 1895 - inaugurează o mică galerie pe Rue Laffitte cu o retrospectivă Van Gogh... Noiembrie
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
a provocat această schimbare de destin în ceea ce mă privește. În cei peste 35 de ani de când scriu și public critică literară, am scris și publicat cu aproximație 5000 de articole. La început le număram cu mare înfrigurare, apoi am abandonat această preocupare, ce ținea de vanitatea vârstei. Am mai publicat 14-15 cărți de critică literară, toate consacrate literaturii române contemporane, iar cea mai recentă este Istoria literaturii române contemporane, o carte de mare întindere (aproape 1200 de pagini format mare
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
soluții componistice riguros controlate logico-matematic, fie imagini sonore concrete aparținând realității înconjurătoare ori ficționalității interioare, convertite în genuri și forme quasi-programatice sau, în orice caz, solidare unui imaginar de nuanță ilustrativă. Unitatea în varietate a muzicii irlandeze pare a nu abandona un arhetip sonor fără să-l facă să parcurgă logaritmii săi esențiali. Există, desigur, o sumă de modele europene pe care compozitorii insulari simt nevoia să le exerseze astfel încît, prin înlăturarea valorilor necunoscutului (în fond, ale alterității), natura școlii
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
putea fi destabilizată. Dar cum Băsescu nu mai are în acest moment decît doi aliați siguri, PD-ul și opinia publică, el s-a folosit de trecutul mineriadelor lui Iliescu, pentru a se asigura că opinia publică nu-l va abandona la o adică. E prima oară cînd Băsescu se teme. Și asta pentru că își dă seama că prostia înverșunată a celor care îi vor capul cu orice preț l-ar putea trimite temporar pe banca de rezerve a politicii. Temerile
Băsescu,planul de rezervă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9930_a_11255]
-
în urmă o ramificație biologică echivalînd cu o înfundătură. Și astfel, ceea ce antropologia contemporană consideră drept leagăn african al speciei umane - populațiile băștinașe africane - este pentru Evola formele de năpîrlire ale unui filon genetic care a înaintat pe alte căi, abandonînd ramificațiile africane. Tot astfel, evoluția unui individ nu reproduce verigile de evoluție ale speciei din care face parte, așa cum ne spune legea lui Haeckel - ontogeneza repetă filogeneza -, ci apariția unui individ este rezultatul unei abandonări treptate a tuturor trăsăturilor ce
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
lucru, cu bif-uri în calendare și ieșiri în presa de acasă, în așa fel ca lumea de aici să afle ce mari izbînzi au avut pe acolo. Nu avem prea multe brand-uri de acest nivel, ca el să fie abandonat timp de un an și readus în prim plan doar în momentul acordării premiului. Asumarea lui doar de o comunitate locală, de un grup sau de o breaslă înseamnă scoaterea instituției Premiului Național într-un soi de faliment pe care
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
de oameni inspirați și morali, încetinește, de prea multe ori, motoarele, le anchilozează. Ne învață să ne mulțumim cu puțin. Directori și creatori, deopotrivă. Și asta se vede, cu ochiul liber, pe scene. Lipsa Legii sponsorizării, subiect dezbătut cîndva și abandonat ca și cum scopul a și fost atins, are un efect profund și parșiv în zona creației. Și nu unul benefic înălțător. Deși nu mereu am îmbrățișat proiectele de la Teatrul Act, deși nu mereu am fost încîntată de drumul pentru care s-
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în "marea pictură". Adică înlăuntrul acelor convenții ale limbajului și acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei opțiuni este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit și s-a format, cu schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
cea mult prea greu de suportat! Cu sufletul strâns și capul plecat Am părăsit locul tăcut unde-ai înoptat. Și mă strigai prin lacrimi într-un aer greu de respirat! Durere fizică, chinuitoare neîncetat... Poate ai crezut că te-am abandonat. M-am întors peste câteva zile, traumatizat... Erai întinsă și respirai așteptându-mă pe pat... Drumul înspre tine deja m-a epuizat! Nu mai suport nedreptate într-un peisaj îndurerat! Acum sunt aici și iartă-mă că te-am lăsat
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai Viteazul, poliția și o unitate de jandarmi încearcă să împiedice manifestația (considerată ilegală, întrucît era în aer liber), fără să izbutească. Studenții se vor îndrepta apoi spre palatul regal spre a protesta, dar în dreptul sediului poliției
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
bănuia, presimțea tânărul mânios, suav îndrăgostit, că va deveni peste vreo trei decenii inginerul Dante Remus Lăzărescu, tăvălit prin șantiere, pensionar târșâit de viață, naufragiat în "bloacele" unui cartier bucureștean? Bându-și mințile de prea multă singurătate, sărăcie și lehamite? ... Abandonat de copiii emigrați peste ocean, mereu dojenit de vecinii compătimitori și lacomi de curiozitate? Rareori în contact cu neamurile cumpătate din Ardeal, deci fără " aparținător"? Și-ar fi închipuit că imensele depozite de dragoste pe care le avusese cândva, că
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
are să cumperi ziare când e mult mai simplu să cumperi ziariști - , pot, uneori, produce revelații semnificative despre specificitatea vremii pe care o trăim. Totul este să ne păstrăm mintea limpede, să trecem toate informațiile prin filtrul propriei noastre inteligențe, să abandonăm ideile preconcepute și să privim cu suspiciune clișeele de interpretare. Profesorul ieșean Alexandru Călinescu s-a specializat de ceva vreme în a găsi înțelesurile revelatorii din spatele unor, la prima vedere, nespectaculoase, fapte diverse. Dacă există o înțelepciune a efemeridelor, a
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
topindu-se de dorul iubitei. Este o încîntare să vezi cum un om care își făcuse din limbaj o profesiune de credință renunță la el de îndată ce viața îi scosese în cale o frumusețe ca cea a Hannei Arendt. Iar Heidegger abandonează terminologia atunci cînd simte că ariditatea ei nu-l mai poate ajuta. Și începe cu adevărat să scrie, uitînd de scheme speculative, de inferențe logice și de argumente metafizice. Redevine om, după ce ani de zile se străduise la catedră să
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
mereu de învățat de la realitate. Zborul către libertate, cu deci tot atâtea peripeții ocupă numai ultimele pagini ale romanului, cele mai multe torcând firul vieții de zi cu zi a unei societăți agonice sub lovituri, licărul de speranță al celor ce nu abandonau. Era anume elementul pe care-l aveau în vedere cei ce adânceau groapa comună a elitelor naționale și tocmai ceea ce ignoră tinerele generații, uimite, poate, de larma bătăliei ce se poartă acum - abia - în jurul condamnării crimelor comunismului, și prin aceasta
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
din diaspora. Bătrânii legionari din SUA și Canada ar fi avut la îndemână soluții mai puțin riscante, mai ales că astfel de prezențe nu ar fi putut trece neobservate pe holurile aglomerate ale universității. De altminteri, dacă specialiștii FBI au abandonat cazul, mă tem că nu suntem noi cei în măsură să îl deslușim pe baza unor cărți sau articole de ziar. Chiar dacă misterul continuă să ne furnice. Cartea lui Andrei Oișteanu nu-și propune să aducă în altă lumină raporturile
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
ale prestației d-sale textuale ori pur și simplu ale existenței. Avem a face, s-ar zice, cu semnele unei sfieli, ale unei rețineri, de factură mai curînd subliminală, a marelui expert întru verb, care nu se îndură a se abandona cu ușurință imaginarului propriu, atît de elaborat, de stufos, de nu de-a dreptul inextricabil. Insolitările, combinatoriile, anamorfozele ce ni le oferă, ca și nesecate, au nevoia unei raportări la simplitatea ce constituie startul mișcării cu performantă miză. Scrisul e
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
întîmplărilor, în spatele frunții personajelor. După ce a schițat minimal cadrul, intriga, un fir narativ, deflagrații repetate distrug reperele și bulversează orice încercare de a reveni în planul realității. De la un moment dat încolo, filmul lestează, încărcătura sa psihotropă amorțește și te abandonezi fluxului de flashuri fastuoase, copleșitoare, fantasmale, ale personajelor. Rafinate dispozitive catroptice deformează pînă la monstruos personajele, demonii lynchieni configurează o lume proprie în care evoluează nestigheriți, iar regizorul nu-și mai bate capul să reînoade toate firele rupte, ci improvizează
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
lor. O asemenea tratare a accesoriilor îi plăcea nespus lui Barthes... și nu putem nega ruptura provocată de această manieră de a lucra. De la Brook la Planchon, toți regizorii vremii s-au inspirat din ea. Din acel moment, teatrul a abandonat teritoriul "imitației" factice, pentru a furniza dovada concretă a adevărului. Lucru care nu ne împiedica, totuși, să recunoaștem că, la urma urmelor, aveam de-a face tot cu un proces de fabricație; acesta atenua "falsul" care îl exaspera pe Barthes
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
familie cu colecția. Aceasta devine echivalentul unui "străin" care pătrunde în toate ungherele cotidianului, se insinuează în dialoguri, se impune în teritoriul casei... Se instaurează astfel o adevărată rivalitate între familie și colecție... Făcînd-o publică, Lawers dă senzația că se abandonează unui ritual menit să-l elibereze din jugul ce-l oprima odinioară, ajutîndu-l să se scuture de povara dusă: el relativizează tocmai acele lucruri din care tatăl său își făcuse un focar de interes, regenerat în mod constant. Fiul se
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
știa toată lumea cine "îndruma" cultura, cine stabilea directivele ideologice, cine-i numea în funcții pe diriguitorii culturali, pe cenzori, cine controla totul: la vedere partidul comunist și din umbră Securitatea. De altfel, de la un moment dat, adresarea indirectă a fost abandonată, ca ineficace, iar protestele scriitorilor disidenți, ale celor patru amintiți înainte în orice caz, au devenit explicit politice și din ce în ce mai ferme. însuși Ceaușescu va fi pus în cauză, am văzut, de un Dan Deșliu decis parcă să-și răscumpere, prin
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
da, după ce văzuse că poate scrie cu relativă ușurință, fără eforturi deosebite. Pentru cîntărețul bisericesc ajuns la aproape 40 de ani, trebuie să fi fost una dintre cele mai agreabile surprize, un prilej de a da vieții sale nou curs. Abandonînd exercițiile poetice pe care le practicase pînă atunci în secret și care, din fericire, n-au ajuns pînă la noi (o singură aluzie fugară în Escursiuni... ne sugerează acest fapt), funcționarul-muzician optează pentru proza literară, încercînd marea cu degetul. Cele
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
al veleitarilor, iubitorul de artă și de literatură cu același nume are o idee de geniu: din ea se va naște unicul și importantul său roman Ciocoii vechi și noi. în ce a constat salutara idee? în aceea de a abandona proza de observație pe teme contemporane și de a aborda proza istorică. Ideea "ciocoilor vechi și noi", adică ideea unei categorii social-morale respingătoare, a cărei istorie poate fi urmărită de-a lungul secolului al XIX-lea, îl obsedase pe Filimon
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Alexis Zorbas, Filippos Filippou "recidivează", tipărind la aceeași editură romanul Moartea lui Zorbas. O carte la care lucrează din 1996, strângând prețioase mărturii de la cei care l-au cunoscut îndeaproape pe scriitorul cretan în timpul retragerii sale în insula Egina, când, abandonând alte proiecte de anvergură, a plăsmuit cele câteva creații romanești care-i vor aduce o celebritate mondială de invidiat. Egina, august 1941. Ocupație nazistă și luptă dură pentru supraviețuire. În casa lui Kazantzakis sosește Zorbas (pe numele adevărat Gheorghios), ca să
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
sensibile ale opiniei publice. În jurul lor, spiritele se aprind cu ușurință (lucrul se poate constata și din numărul foarte mare de mesaje postate drept comentariu la cîte un articol pe această temă) și, cum se întîmplă adesea, chestiunea particulară este abandonată în favoarea marilor teze, temeri și teme: Să ne iubim limba pe care o vorbim din moși strămoși" (forum Gândul). În al doilea rînd, se confirmă faptul că în discursul politic raționamentele contează mult mai puțin decît formulele șocante, cuvinte-emblemă, cu
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
sunt puse față în față într-un text, Stampă VI, aproape denotativ: "am văzut oameni pe maidan făcând politică/ - una din acele imagini așezate în peisaj cu furca -/ și am simțit o nevoie acută să mă spăl de istorie/ să abandonez sentimentul acesta că parcă aș trăi printre cópii/ (mă gândesc că ei nu știu ce poem frumos am scris eu astăzi/ ei n-au cunoscut și nu vor cunoaște poate niciodată/ singurătatea orgolioasă și esențială a unui poet/ care se apără capitonându
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]