1,095 matches
-
și acolo unde sunt evocate contribuții personale și se rostesc nume ca Democrit, Rembrandt sau Goethe. Tendința apare și mai marcată în argumentele aduse pentru reabilitarea culturilor așa-zis „minore”. Teoria minus cunoașterii, pe de o parte, și a coordonatelor abisale, pe de alta, deschid sistemului blagian poarta către metafizică. Matricea stilistică face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de creștere, și distanța dintre popoarele bogate și cele sărace nu era mare. După primul război mondial (1914-1919), lumea răstoarnă procesele în curs: iau naștere dictaturile ideologice (comunism, nazism, fascism, franchism), se multiplică barierele și încep să se formeze diferențe abisale între diferitele țări și regiuni din lume. A doua perioadă a globalizării apare după cel de-al doilea război mondial (1935-1945) și se întărește odată cu prăbușirea țărilor cu regim comunist (1989), care marchează sfârșitul celor două blocuri politice, militare, economice
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
despre un progres tehnologic fantastic, numit „a treia cultură” sau „cultura posibilului”, se simte necesitatea unui discernământ etic serios și se impune o obiecție de fond crucială, unită cu efortul de a depăși, la nivel personal și comunitar, această situație abisală, cu întrevederea unor posibile „semne de speranță”. Unul din aceste semne poate fi individualizat într-un editorial recent, apărut în revista Science și îi aparține lui J. Rotblat (1908-2005), profesor emerit de Fizică la Universitatea din Londra și Premiu Nobel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
jazz, muzică indiană); dans monoton (codificat). Sofronizarea presupune, ca pe un moment indispensabil, inducerea progresivă a relaxării musculare, învățarea unei respirații corecte (abdominală) prin care se poate obține o energie suplimentară pentru creier. Prin metoda sofrologică se programează pozitiv zona abisală, fie prin intermediul cuvântului, fie prin intermediul imaginii. Momentele indispensabile programării pozitive a inconștientului, pe cale verbală, sunt: - definirea clară a scopului urmărit; - conceperea în scris a unei fraze scurte care să exprime acest scop, utilizând timpul prezent și apelând la termeni afirmativi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cerințele profesorilor, dar respectând cerințele de originalitate, pentru a răspunde cerințelor de identitate și de autoconștiință specifice vârstei. Forma centrală de memorare devine memoria logică. De altfel, memoria are un statut extrem de complex și deservește funcții psihologice complexe. „După concepțiile abisale există o memorie a eredității, inconștientă, cu un cod special, dar există și o memorie a conștiinței, suprapusă peste prima și mai puțin structurată. Conștientizarea duce la anularea efectelor negative. Învățarea este expresie a amândurora. Paleostructurile memoriei pot corela cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
facă din Monu un damnat mistic, multe dintre acțiunile acestuia parodiindu-le involuntar pe cele ale unui nebun iluminat. Suferința urmașilor este, cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii realiști români. Cu Fiul secetei L. inaugurează seria romanului politic propriu-zis, amalgamând diverse formule romanești: romanul politic, bildungsromanul și chiar metaromanul. Prin prezentarea biografiei unui activist de partid, cartea vrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
balon râdea în poartă (1968) - sunt creația unui scriitor agreabil, sprijinit consecvent de talentul graficianului. Pretutindeni în prozele lui R., notarea realistă, exactă și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
portret, afectele pe care le putem bănui, tristețe, decepție, insolitare pot fi în același timp subsumate unui vid interior în care se reflectă o undă de senzualitate. Pleoapele ușor lăsate creează o stare de somnolentă-abstragere și regresie în datele psihismului abisal. De aici decurge și acest efect de alienare, de stranie senzualitate, propriu sensibilității decadente, efect care configurează profilul feminității virtual punitive. Fata își ține gura întredeschisă nu pentru a comunica ceva, gestul se recuperează în sfera unui erotism funest. Interesantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Muza adormită în diferitele ei variante dar și Domnișoara Pogany cu Himera Apei pentru a sesiza similitudinile alfabetului plastic al celor doi artiști. Aceaste figuri evocă o stare extatică de autocontemplație, himerele fac parte dintr-o dimensiune fantasmală integrată psihismului abisal, care sunt pe punctul de a ajunge în zona conștiinței, unde prind formă. De asemenea, în ciuda polimorfismului lor animal, antropomorfizarea acestor figuri se reflectă doar în chipul lor, care poartă expresia unei fericiri și a unui calm extras oricărei contingențe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care Freud îl încarcă cu semnificația unui proces psihic, întoarcerea refulatului. Ipostaza femeii ca femme fragile nu constituie atât o contrapondere iconografică a femeii fatale, cât mai degrabă un complement al ei, ambele devenind fațetele unui dezechilibru al psihismului abisal, având ca expresie isteria. Există pe de altă parte iconuri ale unei feminități intens spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inserată și tema femeii fatale, înscrisă în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele obscure ale unor tensiuni instinctive (biologice). Componentele cognitivă și afectivă ale atitudinii sunt acelea care determină conștientizarea și semnificația raportului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la concepția potrivit căreia această aspirație a omului presupune o cunoaștere paradisiacă și o cunoaștere luciferică. În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o reducție numerică a obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să găsească o cale de comunicare cu părintele Milieș ori cu baba Maranda. Dacă părintele Milieș simbolizează Într-un fel dialogul ei cu divinitatea, baba Maranda, o vrăjitoare, este latura opusă a acestei stări. Ea rămâne mai departe cu visurile abisale, crede cu sfințenie În ele, ca orice femeie singură, În măsură să-i regenereze vitalitatea, forța fizică atât de necesară pentru a Învinge răul. Vitoria Lipan știe că soțul ei nu mai este, are semnele ei, certitudinile de nezdruncinat, Însumate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mircea Eliade este mai ales o curiozitate a spiritului pentru orice iese din tiparele și datele experienței comune, construcții metafizice, impulsuri erotice nefirești, practici magice. Literatura lui Înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căror împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești spațiul mioritic și timpul ondulat fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]