1,587 matches
-
deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile cerului. Restul bisericii și altarul - cu abside care îi împlinesc forma de cruce - susțin de asemenea o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face prin bolți, rezultând un tot arhitectonic de o zveltețe inegalabilă. În fața intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
lungă perioadă, până în anul 2003, când a fost pensionat din cauza vârstei înaintate. În locul său a fost numit ca paroh preotul Marcel C. Cojocaru, al cărui tată a fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. are formă de cruce, cu absida altarului în formă de semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
al XX-lea. O dată cu refacerea sanctuarului nava centrală, fiind acoperită cu un tavan, se deschide în patru arcade în arc frânt către colaterale și în arc triumfal către cor. Similar s-au modificat și portalurile și plastica arhitectonică precum și ferestrele. Absida are formă poligonală și are o boltă cu penetrații, iar corul prezintă o travee boltită-n cruce. Un tabernacul, încoronat cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
din Mediaș. Satul face parte din capitulul Mediaș. Cetatea bisericească este amplasată în partea de nord a străzii lărgite din mijlocul localității. În secolul al XIV-lea, se construiește o bazilică gotică timpurie cu hramul Sfintei Maria Magdalena. Corul are absidă poligonală 5/8 și o boltă stelară cu nervuri. Pe peretele nord-vestic al corului se păstrează picturi murale, datate 1481. Arcadele dintre nava principală și colateralul sudic sunt demolate, iar zidul de sud supraînălțat, astfel realizându-se o sală a
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej s-au adăugat absidele laterale pentagonale și pronaosul, tăindu-se din pereții lungi. Până în anul 1786, biserica de lemn a fost schit dependent de Mănăstirea Putna. În acel an, ea a devenit biserică parohială a comunității sătești. Ultima etapă de construcție a avut loc
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Putna este construită din cărămidă, în stil moldovenesc. Dimensiunile edificiului sunt următoarele: 18 m lungime și 6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
o structură cruciformă particulară care constituie un exemplu pentru alte arhitecturi religioase ale Georgiei medievale. La exterior se distinge prin utilizarea generoasă a a unui tip de arcade compuse dintr-o serie de arcade de mici dimensiuni. Poziția internă a absidelor este marcată de cotloane adânci în perete. În contrast cu biserici timpurii georgiene, tamburul cupolei este mai înalt surmontat de un acoperiș conic. Cea mai rotunjită parte a bisericii este fațada de est, alcătuită de cele cinci arcade și dominată de cele
Catedrala Samtavisi () [Corola-website/Science/336183_a_337512]
-
Alexandru (1352 - 1364) și terminată o dată cu pictură murala, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Arhitectură bisericii este una de tip bizantin, planul bisericii aparținând tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptata ale ferestrelor datează din secolul al XVII când biserică a fost renovată. Ctitoria Basarabilor de la Curtea de Argeș e de dimensiuni mari: dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior al planului său are 14,55x23,50
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
m, iar înălțimea, măsurată la vârful acoperișului turlei, atinge 23,00 m. Volumul interior, bine echilibrat, cuprinde trei încăperi distincte: un pronaos îngust (2,80 m), un naos spațios (11,80 x 12,40 m) și altarul compus dintr-o absida mare, centrala, încadrată cu două absidiole. Naosul, încăperea principala și cea mai caracteristică a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși în plan pe o formă pătrată. Prin intermediul acestora, interiorul este împărțit în trei compartimente lungi, trei nave: una mediana
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși în plan pe o formă pătrată. Prin intermediul acestora, interiorul este împărțit în trei compartimente lungi, trei nave: una mediana, largă, și două laterale, măi înguste, prelungite fiecare spre răsărit cu câte o absida.
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
undeva la intrarea în Pronaos. Aceasta a fost -la început- o constructie cu pereți alcătuiți din bârne orizontale, împrejmuită de un brâu sculptat cu motivul funiei și având un turn înalt pe pronaos. Planul era un dreptunghi, terminat printr-o absidă decroșată, sprijinită pe trei laturi ale unui octogon. În decursul timpului biserica a suferit câteva modificari esențiale prin lungirea bisericii, reconstruirea turnului și încastrarea de ferestre. După anul 1990, prin construirea de către credincioșii din Groșeni a unei noi biserici, cea
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
Complexul mănăstiresc Râșca, declarat monument UNESCO, este alcătuit din următoarele edificii: Este de remarcat decorația pictuală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri modelele originare. Reîntâlnim astfel, în cele trei registre ale absidei altarului, scene din «Viața Fecioarei Maria» și «Împărtășirea Apostolilor», iar pe pereții naosului reprezentări din «Viața și Patimile Mântuitorului» - «Cina cea de Taină», «Spălarea picioarelor», «Învierea lui Lazăr», «Iisus în fața lui Pilat», «Batjocorirea lui Iisus» ș.a. Unele dintre picturi au
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
rămas neterminată din lipsă de meșteri. Clopotnița este păstrată de la biserica de lemn a ortodocșilor, considerată a fi mai bună. Vechea clopotniță a rămas pe deal, fiind în mare măsură asemănătoare cu cea din prezent. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absidă decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul, unitar, este din șindrilă iar cândva, în partea de vest a coamei acoperișului se afla o cruce. Intrarea în biserică se află în axul bisericii, pe latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul este prevăzut cu două abside laterale în care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul cât și pronaosul sunt pardosite cu plăci de piatră, iar la strănile cântăreților pardoseala este din scândură de brad. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă. Forma
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
bărci impresionant. Trotuarul din față, aparent proiectat de însuși Longhena, este ornat cu marmură albă între pietrele vechi de secole și are la capătul sau o scară largă care coboară către Canal Grande. Peste Rio della Salute se observă frumoasele abside gotice ale bisericii Sân Gregorio. Importantă "" în viața de zi cu zi a orașului (nu doar datorită sărbătorii menționate mai sus și a importanței religioase a bisericii și a seminarului) este foarte relevanță pentru absența aproape totală a caselor învecinate
Campo della Salute () [Corola-website/Science/333430_a_334759]
-
în pragul celui următor. Este așezată pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se află un pridvor, cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
efectuat lucrări de stopare a infiltrației de apă prin acoperiș, lucrări sprijinire turle și bolți (naos și pronaos) cu eșafodaj din lemn, consolidare macrostructură bolți și turle, refacere izolație și învelitoare, lucrări pentru montarea învelitorii de tablă și olane la absida altarului. În anul 2008 au început demersurile pentru obținerea de finanțare din fondurile nerambursabile structurale prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabilă a turismului regional și local, Domeniul major de intervenție 5.1-restaurarea și valorificarea durabilă a
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
etapelor de construcție ale unui monument. Etapa mai târzie a secolelor XVII- XVIII face să se resimtă tot mai frecvent influențe din arhitectura bizantină de la sud de Carpați prin soluțiile adoptate la boltirea spațiilor interioare prin calote pe pandantivi, forma absidei semicirculară la interior și poligonală la exterior, în decorul fațadelor. Lipsa de experiență a meșterilor și preluarea modelelor din surse indirecte au dus la rezolvări proprii pentru majoritatea formelor preluate în cadrul local, după același Gheorghe Fleșer. În ceea ce privește interpretarea sistemelor de
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna- Abrud- Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII- lea. Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
și au fost realizate în 1902 și repictate în 1974- 1976. Datorită obligației de a părăsi biserica, unitarienii construiesc lăcașul de cult vis-a-vis de Biserica romano-catolică ce o deținuseră înainte. Însă de această dată spațiul i-a impus orientarea cu absida către vest. Noua biserică e o construcție în totalitate din cărămidă, cu o navă amplă și un turn-clopotniță de forma unei prisme cu secțiune dreptunghiulară pe fațada estică ce scoate în evidență axa centrală a bisericii ieșită puțin în rezalit
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
află așezate pe fiecare latură în dreptul stâlpilor ce susțin greutatea bolților. Un amvon realizat din lemn e adosat laturii nordice între cele două altare. Trecerea din navă catre altar se realizează printr-un arc dublou masiv. Sanctuarul plasat într-o absidă aflată în retragere, semicilindrică la interior, este acoperit cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]