4,105 matches
-
Orizont > Interviuri > INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre revoluția din Decembrie 1989, despre revoluționari și clasa politică de astăzi, într-un dialog cu Domnul Academician Florin Constantiniu ... La cei 22 de ani de la marea vărsare de sânge din luna decembrie anul 1989, România arată ca un animal bolnav și hăituit. Ne uităm în urmă și nu ne vine să credem că au trecut două decenii
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
național de salvare. Lipsește harta viitorului. Trista priveliște n-a căzut din cer. Au creat-o politicienii și românii înșiși. Cum a fost turcul, așa a fost și pistolul. Nu mai putem să ne ascundem după deget. Ca o confirmare, Academicianul Florin Constantiniu, istoric de prestigiu european, ne pune în față o oglindă necruțătoare în care, dacă avem curajul să privim, ne vom afla poate izbăvirea ... - Stimate Domnule Profesor, vă rog să îmi spuneți cum evaluați, fără menajamente, cele două decenii
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
fi făcând în ele), vile în țară și străinătate, mașini de lux etc. s-au strâns în proprietatea clasei politice. Știam că avuția este rezultatul unei activități economice. Acum vedem că politica este mijlocul cel mai sigur de îmbogățire. - Domnule Academician, cine este vinovat de această situație? - Cred că principalul vinovat de această situație este însuși poporul român! El ilustrează perfect observația că “un popor de oi naște un guvern de lupi”. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
departe de a fi o țară la nivelul standardelor vest-europene, care sunt ale Uniunii. Directoratul marilor puteri a considerat însă că este în interesul său această extindere, și atunci, la grămadă - iertați-mi expresia! - am intrat și noi. - Stimate Domnule Academician, ce-i lipsește României pentru a fi din nou ceea ce a fost cândva? - O “mare idee”, un mare proiect național. Înainte de anul 1859 a fost Unirea; înainte de anul 1918 a fost desăvârșirea Unirii. Astăzi nu ne mai însuflețește nici un ideal
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
atunci, peste un secol, România să aibă situația fericită pe care a ratat-o astăzi ... - Stimate Domnule Profesor, vă mulțumesc foarte mult pentru acest dialog sincer, constructiv și absolut necesar!... - Cu multă plăcere!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Interviu cu Domnul Academician Florin Constantiniu... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
din depresiunea Petroșani a fost făcut cunoscut de către Sebastian Stanca în Monografia istorică și geografică a Petroșanilor; în lucrarea publicată de I. Poporogu și C. Negruț : Descoperiri monetare în Valea Jiului, dar și în lucrarea Monede și bancnote românești semnată de academician Gh. Buzdugan, care arată: „...cele mai însemnate descoperiri sunt întâlnite în Valea Jiului și într-o măsură mai mică pe Valea Oltului...”. În continuare, doresc să mă opresc asupra descoperirilor monetare făcute pe teritoriul Petrilei, care, în lipsa altor documente, oferă posibilitatea
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
ce țineau de ortografie și punctuație: - Nu trebuie, domnule, virgulă aici. - Serios?! Și de ce nu trebuie virgulă, deșteptule? Urmează o discuție foarte amplă asupra gramaticei, se citează, de o parte și de alta, dicționare și nume celebre de scriitori și academicieni și deodată: - Pleosc! Poftim?! Da, palmă a fost. Celălalt ripostează: - Plici! Na, virgule! Cretinule! - Imbecilule! A doua zi, în gazete: Ieri, a avut loc la Capșa o bătaie între prozatorul X și poetul Y iscată dintr-o discuție în contradictoriu
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de familie. Aceștia erau obligați la toate formele rentei feudale, mai puțin daturile sau darurile. Aceste ultime obligații nu apăreau datorită faptului că satul era situat pe
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
în care desigur c-o venera idolatrizând-o (excluzând alți zei, nu pe Dumnezeu!), sau mai mult să iei în calcul orice dezamăgire obsolutizând-o..? Cu adevărat un ‘’scormonitor... în ateismul lui personal. Poi, au spus-o de mult mai mulți academicieni că întotdeauna modul de gândire al lui Eminescu înclina către Kant și nu după Shopenhauer (după cum se știe că Eminescu i-a studiat foarte bine pe amândoi), că ulterior modul Lui personal idelist evoluând și-a format un mod de
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
de duzină și le turuie... cazuri întâmplate chiar compozitorului Eugen Doga. Ori, în ceea ce privește inverviul Dânsului realizat de mine, dorind de a fi cunoscut de câți mai mulți români, unul de la o revistă, ce poate că are la picioare pe toți academicienii, mi-a turnat din trompă-i : ''poate aveți altele (mai mărunte), pentru că acestea nu sunt pentru noi''... Nu pot să mai comentez altceva, decât ca fiecare să trăiască după faptele sale. Așa să ne ajute Dumnezeu pe fiecare! Noi românii
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
ale profesiei și mentalității. Titlurile și subtitlurile acestei cărți pot face o schemă a reperelor unei lumi intrate în cavalcada democrației și puțini jurnaliști români au făcut-o cu demnocrație. Câteva titluri: Pe teren, Very important persons, Agenția, Colegii mei academicieni, Declarație de avere. Jurnalul, eu l-am citit ca fiind un jurnal și parte din noua „literatură de frontieră” a unei promoții nouăzeciste, în specificul gazetăriei văzută din casa ei personală care nu a mai fost Casa Scânteii. Povestea duce
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]
-
de visare și relaxare. Au urmat două zile foarte bogate în activități, dedicate, în mod deosebit, vieții culturale, maramureșene, care au atras poeți, scriitori, cercetători, profesori, oameni politici, atât din zonă, cât și din străinătate, printre invitați putând fi amintiți academicianul Mihai Cimpoi și prof.dr. Vasile Bahnaru din Republica Moldova, prof. dr. Florian Copcea din Caraș Severin, Ileana Roman, scriitoare și critic literar, poetul Eugen Dulbaba, poetul Puiu Gheorghe Răducan, Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naționale și parlamentarii: Anghel Iordănescu și Nicolae Bud
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
La sfârșitul slujbei preoții au vorbit despre Modelul Suprem care este Iisus Hristos, despre relația dintre religie și problemele vieții mondiale, contemporane. În mod simbolic pentru relațiile dintre românii de pretutindeni, al prieteniei care îl leagă de Maramureș, în fața bisericii academicianul Mihai Cimpoi, venit de la Chișinău pentru a participa la această sărbătoare, a rostit alocuțiunea „Un model de ființare în Istorie: Maramureșul” pe care o vom reproduce în întregime pentru exemplul de trăire și gândire românească pe care îl reprezintă, de
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
dorit sa comentati si n-a fost sa fie? MMI: Prefer să nu discutăm despre acest subiect! Fotbalul, patima mea fără sfârșit (ca și Teatrul!), “nebunia absolventului de filosofie de nota 10”, cum m-a complimentat ginerele lui Lucian Blaga, academicianul Bugnariu, Măria Sa Fotbalul care mi-a salvat Viața în Lagărul din Italia a ajuns o bișniță în România de astăzi! Ca mai toate domeniile!... Ce se întâmplă cu sportul românesc?, mă întreabă atâția oameni din toată țara, care nu uită
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
mușcătoare din final - ce sancționa cu cruzime defectul adus în atenție- nu doar au asigurat aprecierea unanimă în plan literar a lui Martial, ci au asigurat și succesul acestei poezii speciale printre „degustătorii“ din toate mediile sociale, de la analfabeți, până la academicieni (amintim, aici, faptul că în fruntea epigramiștilor de peste Prut se găsește un membru al Academiei Republicii Moldova). Întrucât Martial a operat la evidențierea trăsăturilor general umane prin recursul la ironie, iar metoda sa de radiografiere a racilelor sociale a căpătat o
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
în Vest și în Est: copiii erau învățați să strângă bani în pușculiță. Nu trebuie să facem nimic altceva din ce am făcut, ci să ne reamintim ce făceam. Nu inventăm nimic, nu trebuie să găsim 100 de universitari și academicieni să vină în frunte cu Roubini și Soros să te învețe să faci ce? Niște chestii elementare. Nu cheltui mai mult decât ai, nu te întinde mai mult decât plapuma”, vede Marius Clonaru. Calculele trebuie făcute atent. Există cazuri în
Cum influențează „copilul din noi” bugetul familiei () [Corola-blog/BlogPost/338676_a_340005]
-
de onoare din țară, desemnați de secție, pot fi membri ai consiliilor științifice în institutele de profil subordonate Academiei Române. Ei pot fi desemnați directori onorifici ai acestor unități. (4) Numai membrii titulari au dreptul de a purta titlul de academician. (5) Membrii titulari vor rosti într-un cadru solemn un discurs de recepție urmat de un discurs de răspuns al unui membru titular. (6) Membrii Academiei Române vor purta insigna, iar în adunările generale stabilite de prezidiu, vestimentația academică tradițională
HOTĂRÂRE nr. 4 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299319]
-
Vodă”, povestea reală a inventării stiloului de către Petrache Poenaru etc. Un farmec aparte îl constituie întâlnirea primului reprezentant al simbolismului din literatura română cu alte personalități marcante ale vremii: cu Eminescu, cu regele Carol I al României, prietenia cu influentul academician V.A. Urechia, cu Bacovia, Arghezi, Gala Galaction. Mihai Eminescu ocupă un loc central în biografia eroului principal și, pe cale de consecință, în acțiunea romanului: sunt redate aspecte mai puțin cunoscute ale întâlnirii lui Macedonski, la Viena, cu Luceafărul literaturii
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
SUA • Diplomă pentru întreaga sa excepțională creație literară, oferită de Asociația Internațională „Publius Ovidius Nașo - Sodalitasd Ovidiana”, pentru promovarea umanismului, semnată de Acad. Prof. Grigore Tănăsescu • Premiul OPERA OMNIA acordat de Fundația Petre Ionescu-Muscel și revista Pietrele Doamnei, prin domnul academician Gh.Păun. Al. Florin Țene a primit 56 de Premii și Diplome naționale și internaționale pentru activitatea sa literară și de promotor cultural. Opera: • 1-Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, București • 2-Fugă Statuilor, poeme, editura Litera, l979, București • 3-Nucul dintre
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
a declarat Mircea Dumitru. Cum comentați afirmațiile rectorului Universității Babeș-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, despre generația Facebook, Google sau toate la un loc? Am citit pe Facebook, pentru că sunt un utilizator constant al internetului - folosesc mult Facebook-ul, Messenger-ul, fragmente din discursul domnului academician Pop. Am citit apoi întregul discurs și am avut apoi o discuție și cu domnia sa, că ne-am întâlnit acum câteva zile. Și am înțeles lucruri diferite din cele trei relatări ale, în mare acelorași idei, dar pornind de la texte
Ministrul Educației a deschis Facebook-ul și a citit afirmațiile rectorului de la Cluj despre generația Facebook, Google și SMS. „Nu sunt adeptul în nicio formă a teoriilor conspiraționiste” () [Corola-blog/BlogPost/338301_a_339630]
-
structurată folosind aceste instrumente electronice, foarte rapide, foarte prompte, extrem de cuprinzătoare, iar generațiile mai în vârstă, în mod inevitabil, se retrag din scenă și în felul acesta societatea merge mai departe. Dar nu cred că acesta a fost mesajul domnului academician Pop. Și, citind întreg discursul, ceea ce am înțeles a fost următorul lucru: că avem de a face cu un număr poate restrâns de oameni tineri, care în primul rând se informează folosind aceste mijloace și mai puțin folosind mijloacele și
Ministrul Educației a deschis Facebook-ul și a citit afirmațiile rectorului de la Cluj despre generația Facebook, Google și SMS. „Nu sunt adeptul în nicio formă a teoriilor conspiraționiste” () [Corola-blog/BlogPost/338301_a_339630]
-
sau să se îndoiască de sine. Nu avem rigoarea conceptelor, fluența în exprimare și construcția raționamentelor logice ca prioritate. De aceea, valul cel mai rece al declinului gândirii noastre trebuie că se resimte la nivel universitar, unde distinși profesori și academicieni sunt nevoiți să tacă, - de la an la an și din din ce în ce mai filozofic - pe tema jenantei pregătiri a studenților proaspeți de an I, incapabili să articuleze coerent o idee, dar încă suficient de buni să mențină mecanismele de care ne-am
Fă liniște, că deranjezi! () [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
Este aberant să ceri populației să hotărască dacă ne trebuie 5 sau 4 ore de Română la a V-a. Cum vor fi interpretate soluțiile posibile? În funcție de părerile copiilor obosiți? În funcție de ce vor părinții? De ce cred și au nevoie sindicatele? Academicienii? Nu ai, ca decident, niciun element altul decât ”satisfacerea cât mai multor oameni”, dacă nu ai tranșat deja FINALITATEA EDUCAȚIONALĂ (”curriculum framework”). Planurile-cadru - conținuturile, strategiile și evaluările trebuie gândite de experți, nu de publicul larg, abia după ce acesta și-a
Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj? () [Corola-blog/BlogPost/338435_a_339764]
-
Spiritul națiunii e tot mai bine păzit. La o lună după ce Ministerul Culturii a devenit, odată cu noul guvern, Ministerul Culturii și Identității Naționale, și în timp ce politicieni aflați la conducere susțin că protestele anti-corupție „dezbină România”, 84 de academicieni români semnează un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”. „Îngrijorați de evoluțiile interne și internaționale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă și alarmantă încercare de erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate
Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/338898_a_340227]
-
al unei exagerate «corectitudini politice», dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva Statului și Poporului Român”, semnatarii îndeamnă „poporul român”, „în particular intelectualii”, și oamenii politici, „să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României”. Printre cei 84 de academicieni, dintre care doar 8 sunt femei, se numără scriitori, filosofi, istorici, cercetători în domenii foarte diferite, de la fizică și informatică, la biologie și chimie. Am încercat să înțelegem ce i-a determinat să semneze acest apel și, mai ales, de ce
Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/338898_a_340227]