3,948 matches
-
planuri: „Ce ați simțit atunci când... (urmează specificarea concretă a comportamentului)?”, pentru planul emotiv; „Ce ați gândit atunci când... ?”, pentru planul cognitiv; „Atunci când..., ce ați făcut imediat?”, pentru planul comportamental. 10.3. Metaforatc "10.3. Metafora" În psihoterapia familiei, termenul are două accepțiuni net deosebite, dar nu fără legătură între ele: 1. simptomul unui membru al familiei este o metaforă pentru ce se întâmplă în sistemul familial. Nefrecventarea școlii de către un copil poate fi interpretată ca neascultare, dar și ca o aluzie la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
posibile, una e cea mai probabilă. Este Însăși visul american, altădată idealul și invidia lumii intregi, care a condus America la impasul ei curent. Acest vis se bazează pe oportunitatea nelimitată a fiecărui individ de a urmări succesul, care, În accepțiunea americană, Înseamnă În special success financiar. Visul american este mult prea axat pe avansul material personal În detrimental bunăstării umane, În sensul ei mai larg, care este relevantă Într-o lume cu riscuri crescute, diversitate și interdependență. Este un vis
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
predicția mentalităților și conduitelor individuale și grupale. Cu atât mai mult nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoașterea marilor colectivități umane (popoare, grupuri etnice, clase sociale). Există o varietate de definiții și interpretări date valorii. În disciplinele socioumane, accepțiunea cea mai frecventă este aceea de principii generale și abstracte despre ceea ce este important și de prețuit în viață, despre cum trebuie oamenii să se comporte și să aprecieze (în termeni de bun/rău, drept/nedrept, urât/frumos etc.) situațiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de formațiuni și colecții de persoane, de diferite mărimi, cu variate caracteristici și funcții: formațiune de lucru, familie, cerc de prieteni, echipă sportivă, clasă de elevi, comunități etnice, clase și straturi sociale, națiuni, popoare etc. Dacă avem în vedere această accepțiune foarte extinsă - înglobând inclusiv înțelesuri din expresii de genul „un mare grup de oameni așteptau la rând” -, se poate vorbi despre următoarele principale tipuri de grupuri: a) după ordinul de mărime: grupuri mici (până la 25-30 de membri), cum ar fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diversă. În sens restrâns, se pot defini ca ansamblul raporturilor psihosociale (cognitive, emoționale, comportamentale) ce se dezvoltă și funcționează în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și Arhitectură (1961-1969) și ca redactor la „Magazin istoric” (1969-1973). A mai semnat Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex., M. Ștefan. Talentul cu totul modest al lui Ș. a fost disputat (uneori în calitate de coautor) de literatura de aventuri științifico-fantastică (în accepțiunea educativ-sovietică a termenului, de naucino fantasticeskaia literatura) și de literatura de popularizare tehnico-științifică și istorică. În deceniul al șaselea din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor subgenuri: primul roman științifico-fantastic (Drum printre aștri
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
merită și tratatul Contra lui Eutihie și Nestorie (Contra Eutychen et Nestorium) care constituie una dintre cele mai semnificative (și cu siguranță una dintre cele mai originale) contribuții occidentale la definirea cristologiei. Nici aici Boetius nu respectă tradiția ecleziastică în accepțiunea sa restrînsă; el consideră deja ratificate hotărîrile conciliilor din secolul al V-lea unde s-a dezbătut această problemă și nu pornește de la discuțiile acelor foruri; vrea doar să discute, din punct de vedere filozofic, valabilitatea soluției găsite de Biserică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Atanasie. Chiril înțelege termenul physis în sens de individ, potrivit cu tradiția teologică alexandrină, și nu - așa cum făceau antiohienii - ca pe un ansamblu de caractere ce definesc condiția umană sau divină, deși, la nevoie, îl poate utiliza și în această ultimă accepțiune. E adevărat că, aici și în alte locuri, Chiril, deși afirmă că trupul unit cu Logosul era animat de un suflet rațional, nu reușește să atribuie acestui suflet o funcție autonomă în cadrul propriei cristologii. în cartea a patra este atacată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
numitor comun al acestora.” („Teoria Educației Fizice și Sportului”, 2006). După cum susține și Rață G. în „Didactica educației fizice școlare” (Ed. Alma Mater, Bacău, 2004) o definiție care să sublinieze toate aspectele este greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației generale, care prin intermediul exercițiului fizic, desfășurat în mod organizat și independent, produce schimbarea comportamentului uman în plan motric, cognitiv, social, estetic și afectiv.”. Sintetizând o parte din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
perfecționării dezvoltării fizice și a capacității motrice a a oamenilor.”. Totodată, același autor, mai dezvoltă o definiție a exercițiului fizic: ,,repetarea sistematică și conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei priceperi sau deprinderi”. Multe din notele acestei accepțiuni, desigur particularizate, precizează Șiclovan I., se potrivesc, sunt valabile și pentru exercițiul fizic: și exercițiul fizic este o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează apoi sub forma comportamentului motric.”. Într-o accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice”. În altă accepțiune
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice”. În altă accepțiune, același autor, consideră exercițiul fizic ca fiind un: „instrument didactic în vederea înfăptuirii sistematice a obiectivelor educației fizice și sportului.”. După părerea autorilor Ghenadi. V, Grapă F. și Balint Gh. (2002), conceptul de „exercițiu fizic” și-a modificat sensul și conținutul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fiecare calitate motrică de bază, un element caracteristic, ca predominanță: Viteza, îndemânarea, rezistența și forța sunt cele patru calități motrice de bază, care în practică nu pot fi separate, fiind permanent într-o strânsă interdependentă și corelație. Viteza „Viteza (în accepțiunea cea mai largă) se referă în principal la iuțeala sau rapiditatea efectuării mișcării sau actului motric în unitatea de timp.” A. Dragnea - „Antrenamentul Sportiv”, 1996. Trebuie să amintim că în cadrul literaturii de specialitate studiate am întâlnit excluderea vitezei ca termen
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
majoră, care este iubirea. După T. Vianu, „Orice morală se Înrădăcinează În nevoia de a iubi, de a simpatiza cu semenul, a adora pe cei mai puternici, a te bucura de Înflorirea vieții celei mai umile de lângă tine. Iubirea, În accepțiunea cea mai largă, este trebuința sufletească căreia valoarea etică Îi răspunde”. Semnificația persoanei umane Existența umană, viața, ne apare În forma ei vizibilă, prin prezența persoanei umane În lume. Aceasta reprezintă „omul viu În carne și oase” (M. de Unamunoă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individ. Din aceste considerente, le vom analiza pe rând În continuare. Durerea Durerea este o stare complexă a individului care-i atrage atenția asupra existenței unui pericol, de regulă situat la nivelul corpului său. În sensul acesta, ea are două accepțiuni: aă este o senzație penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
printr-o anumită configurație sau constituție somatică, mod de gândire, dispoziție afectivă, comportament, reacții, acțiuni specifice, care le conferă o dinamică proprie. Acestea au un caracter constant și diferențiază persoanele. În sens general, tipul (gr. typos = amprentă, caracteră are următoarele accepțiuni care sunt (P. Foulquié și R. Saint-Jeană: aă reprezintă modelul ideal care reunește, În cel mai Înalt grad de perfecțiune, caracterele esențiale ale unei anumite categorii de obiecte; bă este ansamblul de caractere distincte ale unei anumite categorii de obiecte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de personalitate care din punct de vedere psihomoral prezintă o configurație particulară, cu caracteristici proprii. Persoana este tipul uman, tensionat și neliniștit. Modelul de existență al persoanei-limită este unul nevrotic. Nu trebuie Însă să Înțelegem prin aceasta termenul nevrotic În accepțiunea sa psihopatologică sau psihiatrică. Este vorba de o situație-Închisă care determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o dispoziție virtuală a persoanei, și puterea, care este manifestarea În act și În conduită a forței. Ambele constituie „părți” ale aceluiași proces psihomoral care este subordonat voinței individului. Să analizăm În continuare aspectele puterii. Puterea are mai multe accepțiuni sau nuanțe. Ea are În primul rând o semnificație psihologică, una morală și o a treia de ordin social. Psihologic, pentru că este o manifestare a persoanei. Moral, pentru că trebuie să fie conformă unui sistem de valori morale pe care le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
identifică cu voința. Noi considerăm Însă că voința este cea care o determină, o mobilizează. Să analizăm În continuare aspectele puterii sufletești, ca act al persoanei. În filosofie, la B. Spinoza și J. Locke, puterea are În primul rând o accepțiune etică. B. Spinoza (Tratatul teologico-politică face distincția Între puterea divină și puterea umană. Pentru el, puterea umană se caracterizează prin următoarele: aă capacitatea de cunoaștere a lucrurilor prin cauzele lor; bă Înfrânarea pasiunilor și dobândirea de virtuți; că a trăi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individual și social-comunitar. Principiile și acțiunile de igienă, în general, și de igienă mintală, în special, sunt acceptate în mod diferit de diferite grupe etno-sociale, în raport cu variațiile unor modele socio-culturale diverse. Se remarcă, în sensul acesta, mai multe niveluri de accepțiune a măsurilor de igienă: în raport cu tradițiile și cutumele statuate; în raport cu temperamentul specific grupului respectiv; în raport cu comportamentele și normele acestuia, și, nu în ultimul rând, cu posibilitățile socio-economice. Din aceste motive, pentru a putea impune regulile igienei mintale sunt necesare vederi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei inferioare sau superioare a unor exigențe; b) prezența la un individ a caracterelor structurale, fiziologice sau biochimice, a căror măsură este fixată convențional de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cursul istoriei umanității. Trebuie deci să admitem că „premisele noastre psihologice nu sunt științifice, ci ele exprimă idealuri filosofice sau religioase, așa cum au fost formulate de Eknaton, Moise, Confucius, Lao-Țe, Budha, Socrate și Iisus” (E. Fromm, K. Jaspers). În această accepțiune, „sănătatea mintală se caracterizează prin aptitudinea de a iubi și de a crea, negarea incestului, întemeierea identității pe experiența de sine ca subiect și agent al propriei capacități, pe adaptarea la realitate și la semenii săi, pe dezvoltarea obiectivității și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Somogyi, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Asupra conduitelor deviante de tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat o succesiune și o îmbogățire progresivă de reflexe condiționate, iar în sens mai general, el ne apare ca maniera de a fi și de a reacționa a unui subiect în viața curentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]