159,822 matches
-
pentru a putea exprima pluralitatea adevărurilor (relative și parțiale)" (p. 110). Ultima parte a cărții conține o descriere a limbii de lemn și o remarcabilă caracterizare a ,stilului relaxat" al românei - o etichetă foarte potrivită pentru comunicarea din spațiul public actual. Aici sunt adunate și cîteva note lexicale: evoluții recente a unor cuvinte-clișeu: dialog, mass-media, a manipula, vizavi de... De altfel, volumul ilustrează două faze distincte ale istoriei recente a limbii române: anii '60-'80, dominați de prestigiul științei, de cenzura
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
Scriitorilor de la Paris, din 1935, la un an după ce avusese loc la Moscova primul Congres Unional al Scriitorilor Sovietici. Alte câteva articole ale lui Benjamin Fondane din presa franceză întregesc o viziune și lămuresc o atitudine critică având articulații deosebit de actuale. Două articole privesc observațiile scriitorului despre grupul suprarealist: Revoluția și intelectualii, apărut în 1927 în revista ,Integral", și Parchetul trebuie lăsat să-și facă treaba, din 1932, despre situația de inculpat a lui Louis Aragon, învinuit de ,instigare la omor
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
arte, constituie pentru B. Fondane o mare decepție, pentru că este condus, modelat, constrâns de ban (p. 87). Costisitor, filmul este robit părții materiale ce ține de producție (nu de concepție), de unde îi vine și îndatorarea socială sau politică: ,Prin filmul actual vorbește numai milionul care i-a dat naștere" (p. 90) - nota scriitorul în 1933. Mentalitatea capitalistă a succesului îl oripilează în cinematografia occidentală, după cum îl decepționează obligația filmului sovietic de a servi propaganda comunistă (p. 97). Pe deasupra tuturor servituților, B.
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
Rodica Zafiu De două ori, în ultimele zile, am auzit o formă lingvistică surprinzătoare și amuzantă, despre care tind să cred - din pricina repetării ei, în situații asemănătoare, dar de către persoane diferite - că este destul de răspîndită în codul oral actual. În cele două dialoguri comerciale, în care îmi revenea rolul clientului, mi s-a propus la un moment dat "să facem facturica". Cum situația diminutivelor în româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
asemănătoare, dar de către persoane diferite - că este destul de răspîndită în codul oral actual. În cele două dialoguri comerciale, în care îmi revenea rolul clientului, mi s-a propus la un moment dat "să facem facturica". Cum situația diminutivelor în româna actuală mă interesează foarte mult, am acceptat cu entuziasm. Diminutivul facturică mi se pare a fi, în primul rînd, un semn clar al autohtonizării inevitabile a modelor și modelelor străine: rostit în magazine moderne, de persoane tinere și bine educate, care
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
doar câteva ore după ce premierul și-a anunțat intenția de a demisiona. Fără îndoială, nu toți românii au căzut în fandacsia zvonisticii de doi bani, dar o bună parte a populației a rămas subjugată de zâmbetul iliescian. Greșeala enormă a actualei puteri, de a surdiniza acuzațiile cât se poate de întemeiate aduse lui Ion Ilici, de teama de a nu provoca un scandal internațional, va avea efectul unui bumerang: la fel se procedase pe vremea lui Constantinescu, aceleași înalte considerente ,patriotice
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
Și anume, încercarea de a scoate definitiv România din ghearele mentalității comuniste. Cu sau fără Iliescu drept far călăuzitor, mare parte din români trag în direcția stângii imobile, încercând să perpetueze iluzoriile avantaje din vremea comunismului. Nu știu dacă politicienii actuali au suficientă determinare pentru a juca o carte atât de mare. Dacă se vor rezuma doar la a câștiga puterea, riscul l-a care se supun - un risc cât se poate de real - e absolut degeaba. A provoca alegerile anticipate
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
ca niciodată, cred că e necesar să se întâmple câteva lucruri simple. Primul dintre ele: ar trebui ca Tăriceanu să fie desemnat premier în cele două faze ale investirii / neinvestirii guvernului. După ce guvernele sale - ce pot fi identice cu cele actuale - vor fi căzut, premier interimar ar trebui să fie numit Theodor Stolojan, cu o echipă ministerială întărită în zonele deficitare. În felul acesta s-ar contracara atacurile, deja furibunde, referitoare la lipsa de preocupare a ,milionarului" Tăriceanu pentru sărăcimea țării
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
are încă de făcut niște salturi calitative. Mă exprim, cum vedeți, alambicat și eufemistic. M.I.: Chiar mă și mir, pentru că nu vă stă..., ca să spun așa, ,nu e naturelul" dumneavoastră. A.M. : Nu e ,naturel" dar, întrucât eu sunt de partea actualei puteri, nu vreau s-o pun în dificultate tocmai eu. Dar m-aș aștepta - și în general e vorba de toată clasa politică, nu numai de cea de la putere -, m-aș aștepta ca aceste probleme să intereseze. Unii s-au
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
de pregnantă personalitate - pe de-o parte - și - pe de alta - impactul de ordin artistic, impact datorat unei individualități artistice de sobră, de autentcă comunicare. Gallardo del Ray aparține acestei tradiții seculare marcând cu demnitate profesională, în egală măsură, momentul actual. Mai mult decât performanța instrumentală în sine, mai mult decât performanța muzicală, este de observat preformanța în planul culturii. Susținut la Ateneul Român și organizat cu concursul Institutului "Cervantes" din București, recitalul oferit de Gallardo del Ray a fost structurat
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
pagini, este ocupat de texte scrise și publicate din 1990 încoace. Aceste disproporții în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu face istorie, se înscrie în orizontul stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat mai puțin să reflecte istoria criticii cu texte indiferente astăzi, dacă nu chiar moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
provine indirect din latină, prin intermediul francezei, în vreme ce media este chiar un latinism cult. Pronunțarea specific engleză este transpusă, adaptată în grade diferite, deoarece cuvîntul e destul de transparent și permite o lectură potrivit normelor românești ale corespondeței scriere-pronunțare. În uzul românesc actual circulă două variante de pronunțare: șmas'mediaț și (mai apropiat de engleză) șmas'midiaț. Prima formă - cea mai răspîndită, confirmînd asimilarea fonetică a cuvîntului - a fost validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
formă - cea mai răspîndită, confirmînd asimilarea fonetică a cuvîntului - a fost validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005) a dicționarului. Pronunțarea șmidiaț continuă totuși să circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
ca semn de incultură, neadaptarea fiind supărătoare. Dată fiind frecvența cuvîntului, înlocuirea sa prin perifraze e adesea imposibilă sau, oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
destule construcții nefirești, hibride: , românești, vulnerabile în fața politicului" (EZ 3568, 2003, 15). O căutare pe Internet cu motorul Google demonstrează totuși că, în ciuda recomandărilor oficiale, tratarea ca feminin singular, identificabilă mai ales la genitiv, are mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Rodica Zafiu Una dintre normele literare prea puțin respectate în limba actuală este cea care prevede indicarea datei calendaristice prin forma de feminin a numeralului cardinal doi, respectiv două, precum și prin compusele sale, douăsprezece și douăzeci și două. Ar trebui așadar să spunem ,sîntem în douăsprezece iulie", ,azi e două august"; în
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decît etajul al doilea. Uzul lingvistic se orientează în acest caz spre o simplificare a
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv: ,omul a cărui pălărie..."), dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea folosirii
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
spectacolul are un alt nivel, o altă manieră de a se prezenta publicului său atît de fidel. Povestea lui Harap Alb de la Teatrul Creangă nu este alterată, deformată, vîrîtă în șabloane fel de fel. Este spusă într-o limbă aproape actuală, descifrabilă, care îi dă, și prin acest element, suplețe și autenticitate. Oricum, totul este bine cînd se termină cu o nuntă. Și în poveste, și pe la noi, prin toate zilele pămîntului pe unde se găsește și se întîlnesc o fată
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
Ion Simuț Printre seniorii actuali ai literaturii basarabene, Vasile Vasilache (născut în 1926, într-un sat din raionul Ungheni) are un bun renume la Chișinău, renume bazat pe popularitatea și subversivitatea scrierilor sale. Dintre toate se detașează Povestea cu cocoșul roșu (1966), singurul roman al
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
au cauționat regimul, deci ar fi fost ideal ca aceste opere să nu fi existat), în ultima perioadă ele tind să capete o coloratură ,estetică". S-au scris, adevărat, câteva cărți cu majusculă înainte de 1989, dar ele sunt valoroase și actuale, ,continuă să ne spună ceva" în măsura în care satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
admirat. E limpede, așadar, de ce pulsiunile în favoarea unficării vin mai degrabă din parte PD-ului, unde voința politică de a demonstra de ce sunt capabili membrii partidului e mai mare decât la liberali. Neavând o protoistorie limpede - e drept, mulți dintre actualii lideri ai partidului provin din structurile inferioare ale PCR-ului -, pediștii trăiesc din pura voință de a-și demonstra competența. Slăbiciunea liberală motivează refuzul urmașilor lui Brătianu de a discuta cu seriozitate despre declanșarea anticipatelor. Partea proastă e că fiecare
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
moarte a partidului condus de Geoană și Năstase că vor fi zvârliți peste bord de eventuale alegeri programate pentru toamnă? Să fie memoria atât de scurtă și bunăstarea de moment atât de înșelătoare? Să nu existe chiar nici o diferență între actualii ocupanți de fotolii din partea dreaptă a Casei Poporului și vechii titulari ai acelorași fotolii? Să fi devenit cu toții regaliști de nuanță pompadouriană, rostind precum Ludovic al XV-lea, acel obraznic-paranoic ,După mine potopul?" Oricât ar părea de trist, nu e
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
la ceea ce am spus la început, articolele curente în presă, pentru că aceasta e o sarcină principală a criticii literare."; Dumitru Radu Popescu: ,Am predat Editurii tineretului Zilele săptămânii. În cinstea lui 23 August, intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]