5,547 matches
-
deforma tezele. Nu: niște dușmani, într-adevăr, acesta-i termenul potrivit... Totuși, ansamblul dialogurilor lui Platon se plasează sub semnul acestei gândiri, fără de care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
predominante ale elitelor politice și cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile lui George W. Bush și Saddam Hussein, ca indivizi în poziții de autoritate. În căutarea înțelegerii și explicării cu acuratețe a evenimentelor și proceselor, relațiile internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan internațional, le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economice și apartenența la diverse instituții și oganizații internaționale prin referire la aserțiunea lui Jack Levy conform căreia aceasta constituie cel mai apropiat exemplu de lege empirică/științifică existentă în literatura relațiilor internaționale (Levy, 1989, p. 88). Dincolo de criticile adresate acurateții dimensiunii statistice a corelării dintre democrație și absența (inițierii) războiului („Sunt democrațiile mai puțin predispuse inițierii războiului?”), mult mai interesantă - deși mai puțin încununată de succes - este calea analizei critice a factorilor sau condițiilor ce (ar) conduc(e) la această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în Statele Unite a reușit adesea să se sustragă sau să depășească opoziția instituțională derivând din separația puterilor în stat; mobilizarea militară a regimurilor politice democratice este departe de a fi încetinită de constrângeri democratice; în sfârșit, avantajul informațional derivând din acuratețea informațiilor, transparența sistemelor democratice și capacitatea de a semnala în mod eficient determinarea de a promova un anumit plan de acțiune sunt și ele contestate (Rosato, 2005, pp. 594-599). Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează aspectele de validitate externă, în timp ce ultimul criteriu implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceea de a avea un manager care să se ocupe de interviuri și să decidă, într-o manieră subiectivă, asupra persoanei pe care să o angajeze. Angajările realizate după criterii subiective sunt contaminate de distorsiuni și caracterizate prin lipsă de acuratețe. O abordare viabilă presupune folosirea metodelor științifice care s-au dovedit funcționale în aproape un secol de cercetări realizate în domeniul selecției profesionale. Trebuie luate în considerare două elemente privind selecția profesională. Primul element este criteriul care reprezintă definiția unui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conceptului de performanță în muncă, astfel încât performanța nu include doar performanța efectivă în realizarea sarcinilor ci și performanța contextuală sau comportamentul organizațional civic (engl. organizational citizenship behaviour) (Borman și Motowidlo, 1997; Coleman și Borman, 1999). Figura 4.3.3.1.. Acuratețea metodelor de selecție. 4.3.3.1. Metode de selecție Vom discuta în continuare câteva metode care pot fi folosite pentru evaluarea caracteristicilor personale. Aceste metode sunt foarte des folosite ca predictori în studiile de validare și s-a demonstrat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În primul rând, aceștia au demonstrat că metodele de selecție, dacă sunt valide, pot duce la angajarea unor persoane potrivite. Cu cât corelația dintre instrumentele de selecție și criteriu este mai mare, cu atât se poate prognoza cu mai mare acuratețe criteriul pe baza instrumentelor de selecție. Figura 4.3.8.1. Un tabel tipic de contingență (Anderson și Cunnigam-Snell, 2000) Conceptul de utilitate se referă, în acest caz, la identificarea angajaților care vor avea succes de cei care nu vor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe care-l au, sunt folosite adeseori pentru a constata acele nevoi educaționale legate de activitatea desfășurată de o persoană. Fiind în situația de a observa indivizii în acțiune, supervizorii au o perspectivă unică asupra performanțelor acestora, putând descrie cu acuratețe nevoile educaționale, sesiza diferența dintre o astfel de nevoie și o problemă determinată de o procedură organizațională, sau crea o atmosferă de receptivitate față de activitățile educaționale. O astfel de evaluare se constituie și ea într-un prim pas atât în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proceselor de muncă mecanizate și automatizate, în care omul se întâlnește cu aceeași stimuli care îi semnalizează evoluția activității sale. În cazul sarcinilor mai puțin structurate și nepredictibile, capacitățile intelectuale ale omului sunt mai mult utilizate. În acest caz, pe lângă acuratețea informațiilor de la intrare, un rol important îl au experiența, pregătirea profesională și aptitudinile omului (Smither, 1988). Funcția de acțiune asupra mașinii (echipamentelor). Această funcție se manifestă sub forma instrucțiunilor de la om la mașină. Specialiștii care proiectează diferitele echipamente și mașini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
știu că vor fi totdeauna acolo unde e Jebeleanu. „TREI CHESTIUNI REZULTĂ...” Schițele cu care a debutat Marin Preda, pe vremea când era corector la Timpul, contrazic credința în evoluția artistică a unui scriitor. Siguranța și economia expresiei, exactitatea acustică, acuratețea detaliului și așezarea lui în context sunt, la acest autor, de la început uimitoare. Te întrebi când și cu ce și-a „făcut mâna” tânărul scriitor, a cărui cultură literară a devenit, desigur, abia de atunci încoace cea de care, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
este INTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Acest tip se caracterizează prin senzorialitate introvertită cu gândirea ca funcție secundară. Oamenii de acest tip sunt realiști, practici, memorează și folosesc un număr mare de date, fapte, aspecte, fiind scrupuloși față de acuratețea lor. Reacțiile intime pe care nu le exteriorizează sunt vii și intense, iar când se confruntă cu o criză, se arată calmi, liniștiți. În spatele calmului exterior aparent există o intensă participare interioară. Sunt serioși, exacți, sistematici, atenți la amănunte. Perseverenți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
calmului exterior aparent există o intensă participare interioară. Sunt serioși, exacți, sistematici, atenți la amănunte. Perseverenți, nu sunt impulsivi, dar, angajați într-o acțiune, sunt greu de distras sau descurajat. Preferă activități în care sunt cerute calități de organizator și acuratețe. Reușesc în funcții de conducere. Caută soluții raportându-le la reușitele din trecut și adesea devin experți în munca lor fără a dezvolta un sentiment de suficiență personală. Se așteaptă ca și alții să fie logici și analitici, ceea ce le
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mult mai complexă, cunoașterea tuturor forțelor având largi implicații pentru cercetare. Aceștia au ilustrat mai multe moduri alternative de conceptualizare a personalității și implicit a formelor ei de consistență, relevând implicațiile distincte pe care fiecare dintre acestea le antrenează în raport cu acuratețea predicțiilor lansate asupra comportamentelor sociale. Argyle și Little (1972) au considerat că una dintre cele mai importante diferențe dintre modelele sau teoriile personalității este cea referitoare la cantitatea de variabilitate pe care acestea o alocă individului, situației sau interacțiunii dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
A. Wilson, profesori la universități americane, prezintă aspecte legate de învățarea accidentală și informală în noul mileniu. Acestea sunt probleme importante în organizații datorită ritmului rapid în care evoluează lucrurile și a nevoii nu numai de rapiditate, cât și de acuratețe în învățare. Se pornește de la o teorie recentă, elaborată de Marsick și Watkins (1990), în care sunt diferențiate conceptele de învățare formală și învățare informală și cum poate fi aplicată această teorie în cadrul organizațional. În ultima vreme, în organizații se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relevante, cercetătorul trebuie să identifice cu mare atenție atât condițiile În care au fost produse, cât și exactitatea lor. Uneori, ele pot apărea În cantități foarte mari, Însă un volum mare nu ar trebui considerat automat drept un indiciu al acurateții. De exemplu, aproape orice specialist În științe sociale este conștient de capcanele utilizării Uniform Crime Reports ale FBI - sau orice baze de date conținând infracțiunile raportate de instituțiile de aplicare a legii. Prin urmare, se aplică și aici același avertisment
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
informații. El Însuși menționează: Pe măsură ce scriam, Îi arătam lui Doc diferite părți și le discutam Împreună În detaliu. Criticile sale au fost neprețuite pentru revizuirea studiului (p. 341). Din punct de vedere metodologic, corecțiile făcute prin acest proces vor spori acuratețea și, implicit, validitatea de construct a studiului de caz. Posibilitatea raportării greșite a unui eveniment ar trebui să fie redusă. În plus, acolo unde nu se poate vorbi de un adevăr obiectiv - cum ar fi situațiile În care diferiți participanți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în colaborare cu T. Ionescu); Felix Iusupov, Moartea lui Rasputin, București, 1991 (în colaborare cu T. Ionescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, CNT, 1971, 46; Andriescu, Disocieri, 146; Daniel Dimitriu, Modalități ale confesiunii, CL, 1976, 8; Dan Laurențiu, Acuratețea limbajului, LCF, 1976, 35; Poantă, Radiografii, I, 297-299; Livescu, Scene, 117-118; Ioan Holban, Viața la țară, CRC, 1985, 16; Dana Dumitriu, Toamna, la Plavalari, RL, 1985, 21; Constantin Pricop, Eseu și roman, CL, 1985, 6; Ioan Holban, Pragul realității, CRC
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
de român-american și la stabilirea cararcteristicilor istorice ale comunității din care făceam parte”. Unele dintre textele menționate au fost publicate mai Întîi În reviste din România sau America, În cursul anilor ’95-2000. Toate sînt deosebit de elocvente, actuale și de o acuratețe științifică neîndoielnică. Scrisă cu o evidentă aplecare către o asemenea temă, cu o rară imparțialitate și o rafinată subtilitate, În America, la „Vatra Românească” reprezintă Încă o treaptă către monografia comunității române din Lumea Nouă, recomandîndu-l pe Alexandru Nemoianu ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „[cartea] este departe de a juca rolul unui demers pur analitic. Notarea disciplinată a nuanțelor politice stă alături de atitudinea politică și de calificarea tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sunt la fel, toți catolicii (dacă facem clasificarea În funcție de confesiune religioasă) prezintă aceleași caracteristici. După cum notează Theodore Porter În studiul său despre obiectivitatea mecanică, există „un impuls puternic de a prefera măsurătorile precise și standardizabile În locul celor extrem de fine”, deoarece acuratețea nu-și mai are rostul dacă procedura nu se poate repeta În mod identic Într-un alt caz. Până acum am tratat destul de direct, banal chiar, simplificarea, abstractizarea și standardizarea necesare autorităților pentru a face observații privind anumite caracteristici ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-și atinge scopul, care este acela de a abstractiza și de a sintetiza. Harta este un instrument destinat unui anumit obiectiv. Acesta din urmă poate fi considerat nobil sau imoral, dar harta În sine nu poate fi judecată decât În funcție de acuratețea cu care Își reprezintă scopul. Cu toate acestea, În multe cazuri, am putut observa că acest document are, În mod clar, puterea nu numai de a reprezenta faptele pe care le descrie, ci și de a le transforma. Desigur, nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cele din urmă, colectivizarea. Statul bolșevic a fost clădit cu prețul unei mari violențe Împotriva beneficiarilor de odinioară, după cum atestă rebeliunile din Kronstadt, Tambov sau cea condusă de Nestor Makhno, din Ucraina. Modelul de partid de avangardă descris cu atâta acuratețe În Ce e de făcut? este un exemplu impresionant de structură executivă centralizată. Cu toate acestea, aplicat procesului revoluționar real, se dovedește iluzoriu, având prea puțină legătură cu faptele concrete. Din păcate, acest model se respectă cu acuratețe În exercitarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu atâta acuratețe În Ce e de făcut? este un exemplu impresionant de structură executivă centralizată. Cu toate acestea, aplicat procesului revoluționar real, se dovedește iluzoriu, având prea puțină legătură cu faptele concrete. Din păcate, acest model se respectă cu acuratețe În exercitarea autorității statale după preluarea puterii prin revoluție. După cum s-a văzut, lunga „dictatură a proletariatului” a fost cea care s-a apropiat cel mai bine de structura puterii care sperase Lenin să caracterizeze procesul revoluționar. Or, În acest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la metode de măsurare formală să știe că Își pot verifica observațiile. Însă alternativa epistemică a mētis-ului este o metodă mult mai lentă, mai laborioasă, mai costisitoare și nu Întotdeauna decisivă. Când se cer judecăți rapide de Înaltă (nu perfectă) acuratețe, când este important să interpretezi primele indicii cu privire la evoluția lucrurilor, atunci nu există substitut pentru mētis. În cazul unui medic cu experiență, mētis-ul este cel care Îi spune dacă este nevoie de analize și de ce analize anume. Chiar și acele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]