102,424 matches
-
găligan de la graniță, care vedea prin tine cu precizia unui aparat laser, a fost înlocuit de personaje din cu totul alte categorii. La aeroporturile internaționale s-a optat pe ideea angajării masive de femei. Ceea ce, departe de-a diminua competența, adaugă un spor de relaxare experienței intrării sau ieșirii din țară. Încă o dovadă că nu suntem condamnați iremediabil la mojicie, violență, rapacitate și paranoia de-a vedea în orice om un potențial infractor. Cu aceste premise în minte, am avut
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
altfel, anormal în tipul de exprimare a felului bizar în care trăim cu noi înșine și unii cu ceilalți, ne șoptește, măcar, să medităm. Asta s-ar numi normalitate. În imaginea-oglindă în care ne propune să ne recunoaștem, el nu adaugă nici o linie în plus. Comentariul despre acest "tablou" este șturlubatic, aiuritor, amețitor și neconvențional, maniera în care Ionesco vede și vorbește despre ce și cine sîntem, despre el însuși, despre realități și despre abisuri, maniera deconstrucției, a depistării crizelor - de
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
există un asemenea adagio, nu mai zic un fenomen ușor recognoscibil ca atare, nu vom putea să ne recunoaștem valorile acestui fundamental palier de cultură. Critica literară, dincolo de propagarea ei desțărată, rămâne motorul viabil al limbajului înnoitor. Ea și-a adăugat fratern, limbaje din arealul umanist (filologic, ling vistic, etimologic și lexical), filosofic, unde ideile stau la adăpost, gata oricând să iasă în piața comunicării, ca să dea o mână de ajutor înțelesurilor din sintaxa semnelor. 1. Semnalarea aceasta, deloc constatativă, ci
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Romanul "Maestrul și Margareta" a fost considerat de către șapte din cei patruzeci și patru de scriitori clujeni a fi capodopera secolului XX. Proiectul lor "Bulgakoviada", călătoria la Moscova, jurnalul ei, ce înseamnă Bulgakov pentru fiecare dintre autori, la care se adaugă vocea lui Ion Vartic și cea a lui Ovidiu Pecican, alți doi bulgakovieni care au abandonat plecarea la Moscova din varii motive, eseuri pe tema amintită, intervențiile la colocviul desfășurat la Ambasada noastră de la Moscova, gazda primitoare a călătorilor noștri
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
că n-are nevoie de ea, el ar semăna cu un pește care ar vrea să convingă lumea că poate trăi fără apă". Propoziții care, ele singure, ne putem închipui că sunau ca o blasfemie în auzul autorităților ideologice. Să adăugăm, pentru a realiza dimensiunile scandalului, scepticismul său față de eficiența "procesului revoluționar", căruia îi opunea "Marea Evoluție", profețind că așa-zisa Mare Revoluție din Octombrie va provoca o prăpastie între Rusia și Europa Occidentală. Și observația de perfect bun simț că
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
naturale, dar nu există o rațiune serioasă de a o refuza limbajului uman de orice formă, deoarece literatura este o creație umană. Limbajul științific, în orice variantă a sa, este în esență construit pe structura limbajului natural, chiar dacă uneori îi adaugă o componentă artificială. Putem spune, fără exagerare, că limbajul științific se află sub dictatura limbajului natural, care impune celui dintâi structurile sale esențiale. Lucrul acesta a fost demonstrat în mod convingător prin punerea în evidență a rolului esențial al metaforei
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Chiar și interviul dat de Alexandru Andrieș în același număr al revistei conține, fără voia intervievatului, răspunsul la întrebare: "Suport din ce în ce mai greu lipsa de educație". Subscriem cam la tot ce le place și nu le place participanților la anchetă. Am adăuga și noi de ce ne place iarna. Din cauza unui nou obicei estival care nu ne place. Este o imagine frecventă în Bucureștiul de iulie-august: bărbații cu burtă cît un balon, care își ridică tricoul peste burtă, în loc ca, dimpotrivă, să și-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
Prin urmare nu e cazul să anunțăm printr-un anunț morturar dispariția cronicii, ci să ne preocupăm de "dinamizarea ei, în așa fel încât, mai suplă, mai atractivă, (ea) să se adreseze publicului larg". Și nu numai "publicului larg" putem adăuga, ci și "spiritelor rafinate" al căror gust se cuvine a se răsfrânge treptat asupra masei de cititori, a o (in)forma... Pledoaria pro-cronică a lui Mircea A. Diaconu nu constituie exclusiv o opțiune teoretică, fiind și ecoul unei practici personale
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și eram În pustiu, dar În pustiul acesta era cineva prezent, deosebit de bun, de zâmbitor, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
intim adus prezenței Domniei-Voastre printre noi, scriitorii și ziariștii care lucram În sinistrul Combinat „Casa Scânteii“... Primiți-l deci cu Întârziere, cum veți primi, sper, și cele două cărți... Apoi a venit Revoluția și, În mod firesc, m-aș fi adăugat alături de Domnia Voastră pe „lista rămasă deschisă” a C.F.S.N. dacă prezența tot pe acea listă a unor oportuniști notorii (Dan Deșliu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana) lipsiți de valoare literară nu m-ar fi obstaculat... Nu mi-am câștigat pâinea În țara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sufrageria. „E tare bătrân” păru să spună privirile plutonierului așteptându-l. Ședeau păstrând tăcerea, apăsați ei Înșiși de durerea acestuia păstrată cu atâta demnitate. Profesorul se Întoarse repede. Își pusese un sacou Închis peste cămașa albă, la care nu mai adăugase cravata, așa cum obișnuia Întotdeauna. Ieșiră Împreună. Jos Îi aștepta o mașină. Drumul până la morgă Îl făcură În tăcere. Cu cât se apropia mai mult cu atât agitația profesorului creștea. Își frământa mâinile tot mai mult. Când automobilul se opri, trupul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poetul național, răspândind fără discriminare orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag. 23), dar și preocuparea constantă pentru referințele la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
rând Obere Pfarre, mânăstirea dominicană de pe dealul Michelsberg, Catedrala evanghelică St.Stephan, aflată la doi pași de Apfelweibla, mânerul porții ce l-a inspirat pe E.T.A. Hoffmann în scrierea capodoperei prozei fantastice numite Ulciorul de aur, în fine, se adaugă, pătrunzător și leonin, Domul. Senzația este uluitoare: e ca și când ai sta pe vârful muntelui și ai privi în zare, de pe acoperișul lumii. Sunetele se zbat în jurul tău, se combină șoptindu-ți la ureche, intrându-ți în piele și făcându-te
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
ordine n-are cine să le deranjeze/ sunt ale mele/ sunt uneltele și podoabele regăsite zilnic sunt idolii/ personali la care mă-nchin/ inerțiile mele câinii mei loiali sterilizați deshumații mei/ trecutul meu neclintit stană de piatră/ la care tot adaug/ și pe care o tot iau de după umeri/ în zilele și nopțile turtite/ când nu mai crește nimic"; "nu mă modific profund/ la profund a-nchis// pe întuneric gurile noastre inspirau aerul unui cimitir părăginit/ ne afundam în lâncezeală cu
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
cu hârtiile, te implor. Pentru moment, și până la noi ordine, nu are dreptul la hârtie. În orice situație neprevăzută, adresează-te imediat fie mie, fie, în absența mea, părintelui Dumoustier. Nu lua nici o decizie singur. Nu e nevoie să mai adaug că trebuie să eviți să te lași corupt de acest spirit seducător și convingător, care, pe oriunde a fost, a făcut tot felul de propuneri, adresându-se fie sufletului, fie trupului. În închisoarea Sainte-Pélagie, a încercat să atenteze la moravurile
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care le are în engleză verbul to socialize; doar că li se adaugă și altele, mai concrete: "a organiza participarea în grup la ceva", "a face parte, în mod activ, dintr-un grup social" etc. A socializa e la origine un termen de specialitate, din limbajul sociologiei și al psihologiei, dar a devenit
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a circulat o vreme în argoul românesc în forma caraman; simplă adaptare
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de ziar sau program informatic de prelucrare a textelor. În română, la sensul "persoană care editează o operă", singurul cuprins în DEX, se adaugă în prezent multe alte utilizări. De altfel, definiția din DEX era cam sumară: existau de mai multă vreme cel puțin două subsensuri destul de clare: editorul era "proprietarul unei edituri", cel care patronează publicarea unei opere, dar și "alcătuitorul unei ediții
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
DEX era cam sumară: existau de mai multă vreme cel puțin două subsensuri destul de clare: editorul era "proprietarul unei edituri", cel care patronează publicarea unei opere, dar și "alcătuitorul unei ediții": cel care adună texte, le compară, le verifică, le adaugă note critice etc. E drept că în indicațiile bibliografice românești nu s-a folosit foarte mult termenul editor cu acest din urmă sens: s-a preferat, cel puțin în ultimele decenii, fie recurgerea la substantiv ("ediție critică de..."), fie termenul
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
fiindcă împreună s-au născut și au evoluat acestea două. Vorbim despre filozofie și metodă analitică, despre analiză conceptuală și avem în vedere nu "dogmatica" unei anumite teorii, ci un anumit stil de gîndire care cultivă anumite valori (dar, vor adăuga unii, contestă sau împing în penumbră alte valori, de semn opus). Idealul declarat al filozofiei analitice a fost - mai ales în perioada inițială, sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale secolului trecut - de a ridica filozofia, sau cel puțin
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la locul ei. Să fi fost
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
intenția ei, dar există o inversare a rolurilor care nu are cum să nu îți sară în ochi: anume figurile de putere ale filmului sînt juniorii, nu adulții. A primilor este propensiunea către experiment și nu doar ea. I se adaugă capacitatea de a-și controla eficient viețile, de a își gestiona dificultățile cu cap și de a face cam ce vor ei, avînd în rest aerul unor copii cuminți. Pe de altă parte, maturii sînt la mîna celor mici (și
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la locul ei. Să fi fost
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]