2,088 matches
-
realizează planificarea, organizarea, administrarea activităților adecvate, leadershipul caracterizează managementul aplicat, efectiv al educatorului pentru influențarea, mobilizarea resurselor, a educaților pentru atingerea obiectivelor, prin apelul și la relațiile interpersonale, ca instrumente aici. La nivelul clasei, leadershipul va cuprinde atunci sistemul dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze pe educați, să le determine participarea, colaborarea, comunicarea, construirea înțelegerii în învățare, implicarea în decizii sau în evaluare și reglare, autocontrol, autodisciplinare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reale ale elevilor și să se elaboreze metode și procedee formative și diagnostice, Încât elevul să se poată autocunoaște, autoevalua, Învăța creativ. XVII. Profilaxia conduitei greșite a elevilor Se știe că o principală cale de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni În acord cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri sau opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice În școli activitățile de elaborare a unor metode și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
selecta și aprecia Într-un anumit fel influențele venite din exterior. Așa se explică, de altfel, marea diversitate a răspunsurilor umane la una și aceeași situație de viață. Este insuficientă deci, explicația adaptăriidezadaptării doar prin factorii externi, ignorîndu-se particularitățile echipamentului adaptativ individual. Copilul, ca și adultul, este un agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic În ontogeneză, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi. Apoi, trebuie luat În considerare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Capitolul 1O definiție / 15 Ce sunt valorile? / 15 Sistemele de valori /17 Elemente de tipologie / 18 Procesele de producere și achiziție / 21 Roluri și funcții / 23 Capitolul 2 Schimbarea valorilor / 25 Ce înseamnă "a schimba?" / 25 Cauzele schimbării / 27 Schimbările adaptative / 30 Schimbările radicale / 32 Difuziune și rezistență / 38 Capitolul 3Valori universale și valori relative / 43 Poziția problemei / 43 Parametrii permanenți ai istoriei / 44 Achizițiile istorice / 46 Fundamentul achizițiilor istorice / 52 Apărarea valorilor / 54 Partea a doua Analizarea și diagnosticarea valorilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
valori se consolidează. Poate să se accelereze sau să devină cumulativă. Se poate ramifica, deoarece actorul observă că modificarea unei valori finale implică modificarea mai multor valori instrumentale (cel care dorește împlinirea scopului trebuie să își dorească și mijloacele). Schimbările adaptative Distincția pe care am făcut-o între schimbări adaptative și schimbări radicale a fost puțin cam abruptă. Este vorba mai mult despre poluri între care întâlnim numeroase variante. Marea majoritate a indivizilor se conformează exigențelor etapelor succesive ale propriilor vieți
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
devină cumulativă. Se poate ramifica, deoarece actorul observă că modificarea unei valori finale implică modificarea mai multor valori instrumentale (cel care dorește împlinirea scopului trebuie să își dorească și mijloacele). Schimbările adaptative Distincția pe care am făcut-o între schimbări adaptative și schimbări radicale a fost puțin cam abruptă. Este vorba mai mult despre poluri între care întâlnim numeroase variante. Marea majoritate a indivizilor se conformează exigențelor etapelor succesive ale propriilor vieți. Chiar dacă își păstrează identitatea, abandonează câteva din valorile de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de nuanță. Vorbind despre actorii colectivi, ca partidele socialiste occidentale, observăm că ideile lor (și practicile) s-au schimbat substanțial de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar adaptarea lor la realitate s-a făcut progresiv. Un alt caz de schimbare adaptativă constă în combinarea unei orientări fundamentale continue cu variația obiectelor valorizate. Să luăm persoanele active politic, al căror sistem de va-lori este orientat (o trăsătură fundamentală a personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
117, 120, 147, 163, 187, 203 Ruptură epistemologică, 184 S Sexualitate, 32, 56, 94, 122, 129-131, 177, 209-210 Schimbare, 10, 20, 25-31, 33-36, 38-39, 41, 43, 46, 84, 112-114, 118, 125, 138, 160-161, 163, 176, 198, 206, 222, 235 Schimbare adaptativă, 30-31 Schimbare radicală, 30-33, 40, 115 Siguranță, 24, 26, 74, 80, 85, 123, 141-142, 151, 172, 189, 197, 203, 224 Sinceritate, 122, 128, 150, 154 Sistem de acțiune, 24 Sistem de valori, 17-19, 25, 28-29, 31, 33-34, 36, 44, 61
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mobilul sufletesc, în realizare imitația începe prin a fi formală și rămâne uneori în faza aceasta" (Lovinescu, 1997:312); imitația e mecanică doar în prima fază la noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru activitate În general și pentru Învățare În special, asigurarea unui progres continuu În achiziția comunicării, formarea unei imitări de socializare și relaționare cu cei din jur, formarea de deprinderi cu caracter profesional și exercitarea unor activități cotidene, dezvoltarea comportamentelor adaptative și a Însușirilor personalității care să le faciliteze normalizarea deplin. Educatorul și Învățătorul au un rol fundamental, Începând cu exemplul lor personal și terminând cu atitudinile pline de tact față de comportamentul acestora. Se va urmări crearea unui confort psihic, la
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
schimbare și de producere a ideilor. 1 Funcția de integrare socială a individului Fiecare membru al grupului dorește să se Încadreze În viața de grup, să fie În acord cu normele pe care acesta le propune. El parcurge un proces adaptativ care are două coordonate esențiale: a de "Învățare" a semnificațiilor și regulilor grupului; b de transformare a acestui mediu pentru a-l apropia de scala sa de valori. Procesul este dificil deoarece apar divergențe, conflicte, rupturi, evoluții normale pe traseul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
suferi modificări patologice de tip cantitativ, calitativ sau mixt. Principalele modificări cantitative ale hematiilor sunt poliglobulia și anemia. Poliglobulia (sau policitemia) se caracterizează prin creșterea numărului hematiilor sangvine peste limita fiziologică superioară. Poate fi fiziologică, când se produce ca reacție adaptativă la scăderea presiunii parțiale a oxigenului atmosferic (ca de exemplu la altitudini mari), sau patologică - poliglobulia primitivă a lui Vaguez, boală caracterizată prin proliferarea malignă a celulelor precursoare ale hematiilor dar și a altor linii hematogene (pe lângă globulele roșii crește
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mecanismul producerii fiind reducerea volumului sangvin circulant ca urmare a deshidratării; poate provoca moartea sau se poate solda cu sechele neurologice grave. De aceea, în condițiile unor temperaturi ridicate ale mediului ambiant nu se fac eforturi fizice fără o pregătire adaptativă și fără a se asigura aportul hidromineral adecvat. Febra, spre deosebire de hipertermie, este o reacție nespecifică de apărare. În acest caz creșterea temperaturii corporale are loc prin stimularea centrului termogenetic hipotalamic de către unele citokine a căror eliberare este deteminata de acțiunea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cu repercursiuni pentru adaptarea cardiovasculară la efort. Acest mecanism fiziopatologic caracterizează hipertonia renală, hipertensiunea arterială provocată de angiotensina II putând induce hipertrofie cardiacă, a cărei consecința poate fi în continuare insuficiența cardiacă și scăderea capacității de efort. Una din reacțiile adaptative la această modificare este creșterea debitului sangvin renal, prin poliurie rinichii reușind să mențină o concentrație sangvină în limite normale a produșilor reziduali ai metabolismului proteic. Într-o insuficiență renală în care, prin afectarea funcției de secreție, este diminuată eliminarea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
modele teoretice promovate de-a lungul anilor, jonglând între teorii clasice, cum ar fi cele propuse de Webe, și cele moderne sau post-moderne, precum cele recomandate de Meister (1972) și Amerio (2002). De asemenea, el trece în revistă: sistemele dinamice adaptative ale lui Kauffman (1995) (bazate pe diversitate, alternative, competiție, cooperare) sau sistemele spațiilor de participare ale lui Randell (în care egalitatea sau inegalitatea de informații asigură reacțiile de tip participativ); modelul Shuftan (1996) (în care furnizarea de servicii, consolidarea potențialului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
afective și cu probleme pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea personalității. Din toate aceste studii tragem concluzia că evoluția depresiei în adolescență este legată de efectul negativ pe care îl are aceasta asupra dezvoltării și controlului dinamicii pubertare, afectând astfel capacitățile adaptative ulterioare. Prognosticul este departe de a fi atât de favorabil precum s-a putut afirma mai înainte. Într-un anumit număr de cazuri EDM-ul adolescentului reprezintă primul episod al unei tulburări de dispoziție uni sau bipolară, mai ales atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frustrare dar și mai mult la recrudescențele pulsionale interne se regăsește la mulți adolescenți cu tentativă de suicid. Ea este descrisă ca o „slăbiciune a Eului” care nu poate face față și care, datorită unei proaste funcționări a mecanismelor sale adaptative sau defensive, nu poate construi o strategie suplă de deplasare, de regresie, de sublimare, care să asigure astfel continuitatea funcționării psihice. Rupturii externe îi coincide o stare de ruptură internă. Această ultimă stare exprimă vulnerabilitatea psihică observată adesea la adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă. Unele din efectele psihofiziologice ale stresului pot fi privite ca fiind adaptative, prin faptul că pregătesc persoana să răspundă, sau neadaptative, prin faptul că sunt dăunătoare sănătății. Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de boală psihosomatică se regăsește în abuzul cronic al ritmurilor naturale minte-corp referitoare la performanță și vindecare... se speculează că abordările curente în vindecarea holistică (hipnoză, meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp la fiecare 90-120 de minute pe parcursul zilei (p. 180Ă. Rossi scoate in evidență
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
spun: Stările eului pot fi înțelese ca „energii” în cadrul personalității. Ele nu sunt oameni reali care sunt pur și simplu mai mici sau mai tineri decât personalitatea globală ci sunt mai degrabă aspecte sau energii ale persoanei. Stările eului sunt adaptative. Ele întotdeauna vin în ajutor. (p.63Ă. Watkins concluzionează că prin hipnoză este posibil să ne centrăm pe un segment al personalității să să realizăm o ablație sau disociere temporară de alte părți. Stările eului nu apar în general în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Bărbatul a fost de asemenea rugat să identifice „declanșatorii” comportamentului problematic, precum și să realizeze strategii pentru a gestiona impulsul de a fuma. A fost încurajat să restructureze atitudinea sa față de fumat pentru a rezista impulsurilor de a repeta declarațiie pozitive adaptative, ca de exemplu „Sunt conștient de dorința de a fuma, dar nu trebuie să fumez; sunt nefumător”. Utilizarea auto-monitorizării, autogestionării și auto-reîntăririi: pacientul a monitorizat numărul de țigarete fumate între ședințele de terapie, care au centrat atenția asupra comportamentului problematic
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Anumite inovații sunt răspunsuri fără surpriză la o cerere perfect explicită [...] Alte inovații sunt mai degrabă asimilabile unor mutații: nu sunt produse de sistem, dar sunt selecționate de el (mai precis, de anumiți actori aparținând sistemului), în virtutea indiscutabilei lor valori adaptative. Oferta aici este independentă de cerere. În alte cazuri, inovația nu poate fi considerată nici ca rezultat al unei cerințe, nici ca răspuns la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Oferta aici este independentă de cerere. În alte cazuri, inovația nu poate fi considerată nici ca rezultat al unei cerințe, nici ca răspuns la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare adaptativă: pot să sesisez că o anumită inovație este interesantă, fără să fi fost formulată, nici măcar implicit, o cerință (Boudon, 1990, pp. 320-323; Valade, 1992, pp. 355-384). Noțiunea de proiect inovativ poate fi sugerată înlocuindu-se în textul anterior termenul sistem
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
natural la o viața independentă și dorința ca, în continuare, aceștia să depindă totuși de ei; de asemeni, crizele de timiditate își au originea, îndeosebi, în acest tip de conflict. Mecanismele de rezolvare a conflictelor sunt numeroase și de valoare adaptativă inegală. Alegerea lor va depide de tipul conflictului în cauză și de particularitățile personalității individului aflat în conflict. Asemenea conceptului de frustrație, conceptul de „stres” a primit mai multe accepțiuni. În mod exclusivist, unii cercetători îl definesc numai în termeni
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Propriumului”, a „matricelor sale valorice și a sistemului său axiologic”. Faptul că structurarea persoanei rămâne însă „deschisă”, asigură atât caracterul evolutiv, dinamic, al personalității, cât și posibilitatea unei activități constructive din partea persoanei care, odată cu însușirea progresivă a unor noi sisteme adaptative, va deveni o ființă tot mai rațională, mai unitară, coerentă, și, în același timp, mai „individualizată”. K. Lewin, ca reprezentant al „școlii configuraționiste”, prin concepția sa topologică asupra „câmpului dinamic”, susține, ca și G.W. Allport, rolul deosebit al determinărilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]