4,644 matches
-
mai sus vorbesc afirmă contrariul, unii autori menționează un fel de „armistițiu” Încheiat după 1949 Între comuniști și „tehnicienii” vechiului regim. Deși acesta ar fi fost posibil, după cum am văzut el nu s-a materializat Într-un procent semnificativ de adeziuni la partidul comunist al acestor „tehnicieni”. S-a speculat intens că responsabil de această plauzibilă deschidere pare să fi fost Miron Constantinescu, unul dintre puținii intelectuali din conducerea comunistă. Kenneth Jowitt și alți scriitori indică faptul că el avea păreri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
intelectualilor se ridica la 22% dintre membrii partidului. Creșterea fulminantă Într-un timp atât de scurt poate fi și rodul unei măsluiri a datelor, dar, oricum ar fi, „schimbarea În sine reflectă dorința noii conduceri a partidului de a Încuraja adeziunea celor educați”. Un document intern elaborat În 1960 evidențiază legătura strânsă dintre dezvoltarea economică proiectată pentru următorii cinci ani și existența unui număr suficient al „cadrelor tehnico-economice”. Documentul laudă realizările partidului În domeniul instruirii economice și inginerești din 1949 până În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
departamentele de cadre responsabile cu posturile de răspundere (listele nomenklaturii) s-a lărgit, iar anumite categorii, cum este cea a directorilor de Întreprindere, erau chiar sustrase controlului acestora. Sociologul polonez Antoni Kaminski a vorbit despre un cerc interior (În care adeziunea la valorile politice dominante constituia principalul criteriu de recrutare) și un cerc exterior (unde criteriul de competență și criteriile meritocratice, În general, se aflau la baza recrutării) al elitelor comuniste. Teza abruptă ce susținea aproprierea politică a capitalului a devenit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acel statut material de care se vorbește atâta astăzi, ci șansa de a se realiza. Unii o fac În opoziție, Însă majoritatea se așează alături de grupul guvernant ș...ț dar, pentru mine, asta nu Însemna că, odată ce am semnat o adeziune, devenisem comunist. (Cazul 21, Polonia) Lipsiți de ideologie, făcându-și ucenicia În chiar locul unde se elabora politica regimului, cinici În ceea ce privește cauza pe care ar fi trebuit să o apere, ei se prezintă Înainte de toate ca ingineri, acești adevărați eroi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
m-am pregătit. Mai rar, opțiunea cinică, totuși atât de răspândită În sistemele de dominație sovietică: doar participând la grupul guvernant mă puteam realiza și, cum ne-a și spus unul dintre ei, „nu Însemna că, dacă am semnat o adeziune, am devenit comunist” (Cazul 21, Polonia). (Traducere realizată de Ruxandra Ivan) Anexă METODA Obișnuiți să percepem fostul sistem socialist În Întregul său - În ciuda inevitabilelor „diferențe istorice”, obișnuiți fiind și cu acestea -, am căutat În mod instinctiv o viziune „de ansamblu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
urmat, În principal, aceleași traiectorii politice și au lucrat Împreună la nivelul parlamentului. În 1996, liderii PDSR au Încercat integrarea În organizația partizană a membrilor Cabinetului Nicolae Văcăroiu, care nu aveau apartenență politică, În special a secretarilor de stat. În schimbul adeziunii lor, aceștia au fost plasați pe poziții eligibile pe listele de candidaturi pentru parlament, În 1996, aceștia devenind parlamentari. Asistăm În acest fel, la nivelul partidului, la crearea unei baze de personal, resursă importantă a partidului În vederea ocupării funcțiilor publice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri. Trei dintre prevederile cu caracter general ale noului proiect
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se admire singur și să prezică drumul cântecului său peste veacuri, el este într-adevăr «personal» în creație dar ceea ce scrie nu suscită interesul cititorilor, îi lasă profund indiferenți. Noi milităm pentru acea personalitate a poetului care să izvorască din adeziunea sa la lupta poporului, din spiritul său de partid. Poetul să slăvească (...) eroismul constructorilor socialismului, să-și manifeste indignarea și ura în fața mârșăviei dușmanului, să scrie cu pasiune despre dragoste sau prietenie (...). Iată una din poeziile cele mai bune apărute
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și a enciclopediștilor francezi asupra mișcării de regenerare, voi arăta că preferințele se îndreaptă, poate în mod egal, spre filosofia lui Herder. Omul de cultură german este un mare provocator. Gândirea sa, reflectată într-o filosofie a istoriei umanității, câștigă adeziunea multor intelectuali. Putem spune că victoria lui Herder, nu atât asupra veacului al XVIII-lea, cât mai ales asupra celui următor, nu este altceva decât un reper pentru mișcările istoriografice, implicit ideologice ale secolului naționalităților. Prin ce anume se remarcă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unor relații spontane, încărcate de emoții, de „naturalitate”); diversitate a participanților (emergența unei comunități virtuale presupune interacțiunea unui număr suficient de persoane - de obicei, mai mult decât două - din zone diferite, cu culturi și experiențe multiple); un nivel minim de adeziune și de participare (atașament, adeziune comună, implicare emotivă, durată a relației, angajament moral și recunoaștere reciprocă); gestionarea unui spațiu simbolic comun (socialmente produs, însă care nu deține materialitate). Comunitatea virtuală nu-i mai puțină reală. Evenimentele care o compun au
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
emoții, de „naturalitate”); diversitate a participanților (emergența unei comunități virtuale presupune interacțiunea unui număr suficient de persoane - de obicei, mai mult decât două - din zone diferite, cu culturi și experiențe multiple); un nivel minim de adeziune și de participare (atașament, adeziune comună, implicare emotivă, durată a relației, angajament moral și recunoaștere reciprocă); gestionarea unui spațiu simbolic comun (socialmente produs, însă care nu deține materialitate). Comunitatea virtuală nu-i mai puțină reală. Evenimentele care o compun au o implicație evidentă în existența
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gestionarea unui spațiu simbolic comun (socialmente produs, însă care nu deține materialitate). Comunitatea virtuală nu-i mai puțină reală. Evenimentele care o compun au o implicație evidentă în existența indivizilor. Bazată pe legături puternice, durabile, prin împărtășire și electivitate, prin adeziune liber-consimțită, aceasta vine cu un gen de coeziune care greu poate fi demontată. Comunitatea virtuală este generată prin recompunerea permanentă a unui țesut elastic, prin regruparea socio-culturală multiplă, mișcătoare, a unui organism mai greu reperabil fizic, dar consistent prin funcționalitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
preferința pentru o anumită persoană am explicat-o. În ceea ce privește Însă preferința pentru un anumit grup, lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează. Această adeziune corespunde cu nivelul meu de educație morală, cu structura mea sufletească, cu nivelul meu sociocultural și cu aspirațiile mele spirituale. Nimic nu este Întâmplător. Hazardul este certitudinea pe care Încă nu am descoperit-o. În spatele a tot ceea ce ne surprinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
după sistemul de valori pe care-l conțin, putem clasifica modelele În două grupe: modele pozitive, purtătoare ale unor valori autentice, și modele negative sau antimodele, lipsite de valori pozitive, cu un rol negativ În procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție de orientare a persoanei respective, va fi determinată, pe lângă factorii mai sus menționați, și de evenimentele vieții cu care individul vine În contact. Evenimentele vieții trăite reprezintă totalitatea situațiilor, previzibile și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe de o parte, identitatea personală și valorile pe care trebuie să le arate în fața personalului, pe de altă parte. Condamnatul ajunge să-și reconsidere fostele valori. El trebuie să facă în așa fel încât valorile sale trecute (de exemplu, adeziunea la pedeapsa capitală) să coincidă cu cele care îi permit să comunice cu indivizi pentru care altădată ar fi cerut ,,o pedeapsă exemplară”. Ceea ce este valabil bineînțeles și pentru cazul său: el trebuie să-și reconsidere crima, situația prezentă raportată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adulților, ceea ce se încadrează în ceea ce se numește „televizionarea familială”. Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine te uiți de obicei la televizor”, unde răspunsurile cumulate ale celor ce nominalizează un alt membru al familiei întrunesc adeziunea a 68,22%. Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV în zilele lucrătoare și în weekend pot fi puse pe seama programului pe care copiii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Viața românească”, „Banatul literar”, „Fruncea”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Însemnări ieșene”, „România literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Jurnalul literar” „Revista Fundațiilor Regale”. Schimbările aduse de război îi favorizează o anume ascensiune socială, bazată atât pe succesul literar, cât și pe adeziunea la acțiunea de propagare a ideilor comuniste. Primește unele responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacția „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viața românească”, „Contemporanul”, „Iașul literar
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Andrițoiu și Ion Brad, de care îl leagă și afinități temperamentale și de atitudine poetică (apartenența mai pronunțată la tradiție, la versul muzical și la rafinarea livrescă), C. traversează, ca și confrații săi, o anumită criză a limbajului și a adeziunii la poezia oficială pentru a evolua - într-un mod mai decis decât ceilalți - spre un intimism de substanță, preocupat de marile teme ale existenței: iubirea, lupta cu timpul, obsesia morții, adeziunea la peisaj, raporturile cu transcendența. Rezultă de aici o
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
confrații săi, o anumită criză a limbajului și a adeziunii la poezia oficială pentru a evolua - într-un mod mai decis decât ceilalți - spre un intimism de substanță, preocupat de marile teme ale existenței: iubirea, lupta cu timpul, obsesia morții, adeziunea la peisaj, raporturile cu transcendența. Rezultă de aici o poezie a bucuriilor simple, solar-meditativă, bazată pe confesiunea spontană, țintind refacerea trăirii imaginativ-fanteziste prin încorporarea realului în „mica” sau „marea” autobiografie. Exultanța în fața frumuseților firii, trăirea frenetică a evenimentului cotidian, surprinderea
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
formelor realizată prin palpare. Palparea are rolul de a detecta însușirile corpurilor atinse, cum ar fi: duritatea, porozitatea, temperatura etc. Termenul este utilizat și pentru a pune în valoare strategia apropierii de altă persoană, fapt care trebuie să implice discernământ, adeziune sufletească și atenție, pentru a nu leza demnitatea celui în cauză și pentru a-l influența în mod pozitiv, fără duritate, dar evitând conflictele (Popescu-Neveanu, 1978). După Larousse (2006), este un domeniu al somesteziei implicat în percepția stimulărilor mecanice de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Nouă425. Între 14 și 23 noiembrie 1878 au sosit unități ale armatei române atât la Tulcea cât și la Babadag și Constanța 426. În acest context, toate comunitățile etnice din Dobrogea au adresat guvernului României telegrame de felicitare, exprimându-și adeziunea față de actul istoric al unirii Dobrogei cu România 427. La 23 noiembrie 1878 au fost organizate la Constanța festivități în cinstea sosirii trupelor române, la acestea participând peste 5 000 de oameni. În ciuda faptului că autoritățile române au preluat în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
desfășoară subiectul) un filon exploatat pe tradiția Mateiu Caragiale, Panait Istrati, Pavel Chihaia (cel din Blocada) ș.a.m.d. Finalul povestirii rămâne deschis. în loc a-i da câștig de cauză unuia dintre "oponenți" (este ideea vehicul", care menține curiozitatea cititorului adeziune pândită concomitent de insatisfacția soluției așteptate), autorul induce o incertitudine esențială pentru construcția epică: astfel nu vom mai avea siguranță dacă am urmărit efectiv o dispută între două persoane sau numai frământările aceleiași conștiințe dedublate, un binom reductibil la unu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tempore. Aceasta înseamnă o sete de sacru și în același timp o nostalgie a Ființei. Pe plan existențial, experiența constă în certitudinea de a putea reîncepe viața, periodic, cu maximum de "șanse". Viziunea optimistă asupra existenței este însoțită de o adeziune totală la Ființă. Prin toate comportamentele sale, omul religios arată că nu crede decât în Ființă, că participarea sa la Ființă este asigurată de revelația primordială, al cărei paznic este. Miturile reprezintă totalitatea acestor revelații primordiale. Mit = Model exemplar Mitul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Și omul acesta apare într-o bună zi, tocmai când partidul resimțea mai acut lipsa unui șef unic. La 23 iulie 1903, Bernardino Machado, fost ministru al lui Don Carlos, profesor la Universitatea din Coimbra, își dă în chip solemn adeziunea la republicanism. Era un bărbat bătrân, cu o impunătoare barbă albă - figură venerabilă de patriarh, soț model, părinte ideal, crescîndu-și copiii cu o desăvârșită grijă și iubire. Nimeni nu-i putea reproșa nimic. Era afabil și curtenitor cu toți, seducător
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]