15,776 matches
-
paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției, copii care aparțin din punct de vedere etnic sau rasial categoriilor minoritare, copii cu probleme emoționale, cu boli cronice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției, copii care aparțin din punct de vedere etnic sau rasial categoriilor minoritare, copii cu probleme emoționale, cu boli cronice, cu dizabilități fizice și/sau mintale, copii care au fost supuși la diferite forme de abuz și/sau neglijare severă, copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au mai mulți frați și, potrivit principiilor protecției copilului, trebuie plasați împreună 285. 4.3 Designul cercetării Studiul empiric din cadrul acestui capitol se bazează pe datele culese prin metoda analizei documentelor sociale scrise. Documentele fac parte din dosarele de adopție, aflate în arhivele a șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru evaluare în scopul obținerii atestatului pentru adopție. Eșantionul documentelor. Am avut în vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor: Un prim criteriu a fost cel temporal. Ne-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru evaluare în scopul obținerii atestatului pentru adopție. Eșantionul documentelor. Am avut în vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor: Un prim criteriu a fost cel temporal. Ne-am oprit asupra cazurilor de adopție declarate definitive în perioada ianuarie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor: Un prim criteriu a fost cel temporal. Ne-am oprit asupra cazurilor de adopție declarate definitive în perioada ianuarie 2005 iunie 2008, încheiate în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției. Rațiunea pentru care am făcut această selecția a fost aceea că, noile reglementări, introduse în special de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de selecție a documentelor: Un prim criteriu a fost cel temporal. Ne-am oprit asupra cazurilor de adopție declarate definitive în perioada ianuarie 2005 iunie 2008, încheiate în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției. Rațiunea pentru care am făcut această selecția a fost aceea că, noile reglementări, introduse în special de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iunie 2004 privind regimul juridic al adopției. Rațiunea pentru care am făcut această selecția a fost aceea că, noile reglementări, introduse în special de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora. Al doilea a făcut referire la selecția județelor și implicit a DGASPC-urilor în arhivele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora. Al doilea a făcut referire la selecția județelor și implicit a DGASPC-urilor în arhivele cărora am identificat dosarele de adopție. Intenția noastră a fost de a selecta județe care să aparțină istoric și cultural unor regiuni
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora. Al doilea a făcut referire la selecția județelor și implicit a DGASPC-urilor în arhivele cărora am identificat dosarele de adopție. Intenția noastră a fost de a selecta județe care să aparțină istoric și cultural unor regiuni diferite ale țării pentru a asigura o variabilitate culturală cât mai ridicată a cazurilor. În îndeplinirea acestui criteriu am întâmpinat o serie de dificultăți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
regiuni diferite ale țării pentru a asigura o variabilitate culturală cât mai ridicată a cazurilor. În îndeplinirea acestui criteriu am întâmpinat o serie de dificultăți cauzate de răspunsurile negative venite din partea DGASPC-urilor la solicitările de acces la dosarele de adopție, motivul invocat, în toate aceste cazuri, fiind acela al confidențialității informațiilor din dosarele de adopție. În aceste condiții s-a impus de la sine un al treilea criteriu de selecție, strict pragmatic și anume acordul de acces la dosare. În final
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În îndeplinirea acestui criteriu am întâmpinat o serie de dificultăți cauzate de răspunsurile negative venite din partea DGASPC-urilor la solicitările de acces la dosarele de adopție, motivul invocat, în toate aceste cazuri, fiind acela al confidențialității informațiilor din dosarele de adopție. În aceste condiții s-a impus de la sine un al treilea criteriu de selecție, strict pragmatic și anume acordul de acces la dosare. În final analiza s-a realizat pe documentele din dosarele înregistrate la nivelul județelor: Sibiu, Brașov, Argeș
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
realizat pe documentele din dosarele înregistrate la nivelul județelor: Sibiu, Brașov, Argeș, Covasna, Harghita și Bihor, acoperind patru arii culturale diferite 287. Județele Sibiu și Brașov se înscriu în aceeași arie culturală. La nivelul județului Sibiu, numărul de cazuri de adopție înregistrate în perioada studiată a fost foarte scăzut (8 cazuri), motiv pentru care am optat pentru introducerea în studiu și a județului Brașov. O situație similară a fost și pentru aria culturală Harghita Covasna. La nivelul celor șase județe am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a județului Brașov. O situație similară a fost și pentru aria culturală Harghita Covasna. La nivelul celor șase județe am realizat o analiză exhaustivă a documentelor din dosarele puse la dispoziție de către DGASPC-uri. Am avut în vedere cazurile de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru aria culturală Harghita Covasna. La nivelul celor șase județe am realizat o analiză exhaustivă a documentelor din dosarele puse la dispoziție de către DGASPC-uri. Am avut în vedere cazurile de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este de 25 de ani, iar vârsta cea mai înaintată în momentul adopției este de 61 de ani. În ceea ce privește vârsta taților adoptatori remarcăm o medie de 40,5 ani, cu o deviație standard de 7,5. Vârsta minimă înregistrată este de 27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Pentru o analiză mai adecvată am recurs la calculul mediei de vârstă a părinților pentru care, copilul adoptat la care se face referire în dosarul de adopție, este de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au fost comparate cu media veniturilor lunare ale gospodăriilor din România, raportat la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru toți cei patru ani medii ale veniturilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie reținut însă faptul că, majoritatea copiilor adoptați sunt de vârstă mică: 62,3% se încadrează în categoria de vârstă 0-36 luni (vezi tabelul 4.6). Tabelul 4.6. Vârsta copiilor in momentul adopției Categoria de vârstă Frecvențe relative Frecvente cumulate 0-12 luni 18,0 18,0 13-24 luni 20,5 38,5 25-36 luni 23,8 62,3 37-48 luni 11,5 73,8 49-60 luni 9,0 82,8 61-72 luni 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-2,4) Bihor (1,98) Argeș (1,96) Argeș (1,96) Harghita/ Covasna (2,7) Sibiu/Brașov (-1,98) Așa cum era de altfel de așteptat, raportându-ne la vârsta copiilor, constatăm că, 34,5% dintre copiii adoptați urmau în momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6,5% dintre frați au fost adoptați împreună cu copilul care face subiectul cazului studiat, iar în 3,1% dintre cazuri frații au fost adoptați de către familii diferite fie în țară, fie în străinătate în perioada în care această formă de adopție a fost posibilă. Tabel 4.9. Istoricul social al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]