5,319 matches
-
eventualele abuzuri, Curtea a reținut că legislația procesual penală anterioară prevedea suficiente garanții în vederea înlăturării acestora, dispozițiile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 aplicându-se numai în cazul săvârșirii unei infracțiuni, când, în vederea aflării adevărului, înregistrările pot fi supuse expertizei tehnice (art. 91^6 alin. 1), părțile având posibilitatea contestării lor potrivit prevederilor art. 64, 67 și 68 din Codul de procedură penală din 1968. În ceea ce privește noua reglementare, cuprinsă în art. 139
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
1968. În ceea ce privește noua reglementare, cuprinsă în art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală, Curtea a observat că și în acest caz dispozițiile criticate se aplică numai în situația săvârșirii unei infracțiuni, în vederea aflării adevărului, înregistrările putând fi supuse expertizei tehnice, potrivit dispozițiilor art. 172-181 din Codul de procedură penală. ... 19. Totodată, prin Decizia nr. 813 din 9 decembrie 2021, paragraful 26, Curtea a constatat că înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
la acest spațiu. Momentul elaborării planului de management este foarte propice pentru a înțelege și a îngloba părerile actorilor sociali în faza incipientă de dezvoltare a planului de management. Analiza factorilor interesați a urmat trei direcții principale: ● identificarea actorilor sociali ● aflarea opiniilor lor față de aria protejată vizată ● analiza opiniilor Acest tip de studiu este relevant pentru că, așa cum s-a arătat la nivel european, implementarea rețelei Natura 2000 a cauzat conflicte în mare parte. Înțelegerea opiniilor și dorințelor actorilor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
deja conflicte nerezolvate (Blondet et al. 2017). În procesul de elaborare a planurilor de management este necesar să se cunoască și înțeleagă opiniile actorilor sociali implicați. Prin urmare, analiza în cadrul prezentului studiu a avut ca scop identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor și analiza acestora pentru ca viitorul plan de management să includă contextul local și să reprezinte și perspectivele socio-umane, nu doar cele ecologice. În vederea identificării actorilor sociali și a opiniilor acestora față de ariile protejate vizate, s-a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, care se află în procedura de cameră preliminară, fază procesuală în care nu sunt incidente dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală privind principiul aflării adevărului. În subsidiar, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție consacră același principiu ca dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării. Arată că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală reglementează principiul aflării adevărului, unul dintre principiile de bază ale aplicării legii procesual penale alături de legalitatea procesului penal, separarea funcțiilor judiciare, caracterul echitabil și dreptul la apărare. Observă că prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală se referă la
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca martorii acuzării - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală consacră aflarea adevărului de către organele judiciare ca principiu de bază al aplicării legii procesuale penale. Curtea reține că, înainte de a fi o categorie juridică, adevărul este o categorie filosofică. Delimitând adevărul de nonadevăr, majoritatea filosofilor subliniază caracterul obiectiv al adevărului
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
la ideea că adevărul poate fi cunoscut întotdeauna până la ideea că adevărul nu poate fi cunoscut niciodată cu mijloacele omenești. Această divergență de opinii și-a pus amprenta și asupra modului în care diferitele sisteme procesuale se raportează la aflarea adevărului. ... 13. Curtea reține că sistemele procesuale penale de sorginte adversială, de exemplu, nu cunosc principiul aflării adevărului ca principiu de bază al procesului penal, deoarece acestea sunt clădite pe un cu totul alt fundament legat de aflarea adevărului într-
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
niciodată cu mijloacele omenești. Această divergență de opinii și-a pus amprenta și asupra modului în care diferitele sisteme procesuale se raportează la aflarea adevărului. ... 13. Curtea reține că sistemele procesuale penale de sorginte adversială, de exemplu, nu cunosc principiul aflării adevărului ca principiu de bază al procesului penal, deoarece acestea sunt clădite pe un cu totul alt fundament legat de aflarea adevărului într-o cauză penală. Diferența dintre sistemul procesual adversial și cel continental este una de profunzime, cele două
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
raportează la aflarea adevărului. ... 13. Curtea reține că sistemele procesuale penale de sorginte adversială, de exemplu, nu cunosc principiul aflării adevărului ca principiu de bază al procesului penal, deoarece acestea sunt clădite pe un cu totul alt fundament legat de aflarea adevărului într-o cauză penală. Diferența dintre sistemul procesual adversial și cel continental este una de profunzime, cele două având o raportare diferită chiar cu privire la miezul problemei activității judiciare, și anume aflarea adevărului judiciar. În sistemul continental, adevărul
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
cu totul alt fundament legat de aflarea adevărului într-o cauză penală. Diferența dintre sistemul procesual adversial și cel continental este una de profunzime, cele două având o raportare diferită chiar cu privire la miezul problemei activității judiciare, și anume aflarea adevărului judiciar. În sistemul continental, adevărul judiciar trebuie să fie identic cu adevărul obiectiv, real, adică instanțele nu pot reține altceva decât ceea ce s-a petrecut în realitate. ... 14. În noul Cod de procedură penală, aflarea adevărului este reglementată
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
judiciare, și anume aflarea adevărului judiciar. În sistemul continental, adevărul judiciar trebuie să fie identic cu adevărul obiectiv, real, adică instanțele nu pot reține altceva decât ceea ce s-a petrecut în realitate. ... 14. În noul Cod de procedură penală, aflarea adevărului este reglementată ca regulă de bază în art. 5 alin. (1), unde se prevede că „Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
s-a petrecut în realitate. ... 14. În noul Cod de procedură penală, aflarea adevărului este reglementată ca regulă de bază în art. 5 alin. (1), unde se prevede că „Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului“. Curtea observă, pe de o parte, că, pentru asigurarea acestui deziderat, actuala reglementare are un conținut mai bine articulat, fiind subliniat faptul că
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului“. Curtea observă, pe de o parte, că, pentru asigurarea acestui deziderat, actuala reglementare are un conținut mai bine articulat, fiind subliniat faptul că aflarea adevărului se poate baza numai pe probele administrate în fiecare cauză penală. Pe de altă parte, Codul de procedură penală din 1968 consacra principiul rolului activ al organelor judiciare în procesul penal, precum și obligația lor de a acționa din
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
poate baza numai pe probele administrate în fiecare cauză penală. Pe de altă parte, Codul de procedură penală din 1968 consacra principiul rolului activ al organelor judiciare în procesul penal, precum și obligația lor de a acționa din oficiu pentru aflarea acestui adevăr. În trecerea pe care noul Cod de procedură penală a făcut-o spre sistemul procesual adversial nu a mai fost reglementat principiul rolului activ al organelor judiciare, în vederea asigurării unui termen mai scurt de soluționare a cauzelor
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
a organelor de urmărire penală era cuprinsă în Codul de procedură penală din 1968 în partea introductivă a titlului dedicat urmăririi penale (art. 202). Așa fiind, ridicarea reglementării la rang de principiu reprezintă o garanție importantă în ceea ce privește aflarea adevărului, loialitatea procesuală și asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, acestea stabilesc că respingerea sau neconsemnarea cu
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
să o manifeste organul judiciar în consemnarea cererilor de probe sau admiterea probelor solicitate reprezintă un element de noutate care pune în evidență o exigență deosebită în ceea ce privește administrarea probelor în cauzele penale. Probele rămân modalitatea concretă de aflare a adevărului și administrarea lor este activitatea procesuală care face ca exercitarea dreptului la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Constituție să devină efectivă. Sancțiunea - fie că este de natură procesuală, fie că este de altă natură - reprezintă o
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
proprii legate de procesul penal în care sunt audiați, însă toate acestea sunt rezolvate prin evaluarea în concret a valorii probatorii de către organele judiciare. Orice limitare a liberei aprecieri a declarațiilor acestor martori poate veni în coliziune cu principiul aflării adevărului, astfel că alegerea modului în care se acordă prioritate uneia dintre cele două valori constituie o chestiune de legiferare, iar nu una de constituționalitate. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
ceea ce îi poate determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului. ... 22. Or, spre deosebire de vechea reglementare, Codul de procedură penală a înlăturat prevederea expresă potrivit căreia declarațiile părții (persoanei) vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor. Astfel, cu excepția declarațiilor prevăzute de dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, celelalte declarații au o valoare probatorie necondiționată
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
este vorba despre o faptă penală? ... 19. Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Slobozia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece revine instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în speță, precum și a deciziilor nr. 8/2018 și nr. XXII/2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 20. Judecătoria Focșani - Secția civilă apreciază că excepția
DECIZIA nr. 53 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287764]
-
definește, la art. 2 pct. 1, martorul ca fiind persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și, prin declarațiile sale, furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni; 2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații
DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278066]
-
care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni; 2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații și date cu caracter determinant, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă și persoana care are calitatea de inculpat
DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278066]
-
au, ceea ce îi poate determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului. Or, spre deosebire de vechea reglementare, Codul de procedură penală a înlăturat prevederea expresă potrivit căreia declarațiile părții (persoanei) vătămate, părții civile și părții responsabile civilmente pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor. Astfel, cu excepția declarațiilor prevăzute de dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, celelalte declarații au o valoare probatorie necondiționată
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
îi poate determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului. În acest context, Curtea a observat că actuala lege procesual penală a înlăturat prevederea expresă potrivit căreia declarațiile părții (persoanei) vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor. Astfel, Curtea a constatat că, exceptând declarațiile prevăzute de dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, celelalte declarații au o
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
că „legiuitorul condiționează aplicarea regimului sancționator mai blând de conduita responsabilă, cooperantă, adoptată în scopul realizării interesului general al societății în descoperirea și pedepsirea faptelor penale. Așadar, legiuitorul vine să gratifice un comportament care valorizează atât interesul public, general, al aflării adevărului, cât și interesul particular al denunțătorului“ (paragraful 780). ... 16. Considerentele citate sunt de natură să evidențieze scopul configurării de către legiuitor a instituției denunțului și beneficiile legale acordate persoanei denunțătoare. În raport cu acest scop trebuie evaluată respectarea principiului
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]