6,798 matches
-
îl imploră Mafalda cu lacrimi în ochi. Ticu își puse cruciș brațele pe piept și se uită lung la cumnatul său. Zău?! Și ce-ai de gând, mă rog, să faci? Vrei cumva să te duci să protestezi cu pancarta agățată de gât, să faci greva foamei ca Mahatma Gandhi, să-ți pui o rogojină-n cap și să-i dai foc ori să-i întinzi lui Gheorghiu-Dej o jalbă-n proțap în balconul Comitetului Central?... Îți închipui că aici poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
țării în urma tancurilor sovietice arăta exact așa cum trebuie să arate un lider proletar din România: vânjos, bine legat, nu prea chipeș, dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile mulțimii. În locul salopetei de electrician, pe care o agățase de mult în cui, purta un costum de lucru, de culoare deschisă, care se încheia până la gât, ca un mondir. Șapca proletară de rigoare îi acoperea capul cu păr încărunțit și-i proiecta o umbră conspirativă peste ochii expresivi. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și-o aprinse cu un aer foarte nonșalant, de om deprins să-și permită un asemenea lux. Ascultă aici, Severe, vorbi el liniștit, când celălalt sfârși tot ce-avea de spus, părerea mea este că nu ar trebui să te agăți morțiș de serviciul ăla de la radio... Ți-o spun așa, ca prieten. N-are rost. Te-au scos de-acolo din motive politice și n-o să te mai primească înapoi, fii sigur de asta... Știi cum e cu politica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vară se apropia de sfârșit și Victor Teodorescu se gândea tot mai mult la viața cea nouă pe care avea s-o înceapă odată cu primul său an de facultate. Peste vară, îndată după examene, el își permisese luxul de-a agăța vremelnic matematica-n cui, pentru că părinții săi socotiseră de cuviință să îl recompenseze cu un sejur de două săptămâni la munte, în Bucegi, unde drumețise și făcuse alpinism împreună cu un văr, Iulică, și cu un bun prieten din anii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
gros de lână, așternut peste parchetul bine lustruit. Mișto apartament! Bine v-ați mai aranjat aici, fraților! observă Nelu Ianolide, care nu mai fusese pe acolo, pufăind din țigară și studiind camera în care se aflau, cu niște acuarele fine agățate de pereți și cu fereastra dând undeva în spatele blocului, spre un părculeț liniștit și pustiu. Erau acolo șapte studenți de la diverse facultăți, din universitate și din afara ei, și locul părea cât se poate de potrivit pentru o întrunire cu caracter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
porni pe jos. Dar îi trebui mai mult de o jumătate de oră până să ajungă în piață, unde reuși să se urce în ultimul moment într-un tramvai foarte aglomerat, care tocmai o pornise spre universitate. Câteva minute merse agățat pe scară, apoi reuși să urce și să-și facă loc printre călătorii înghesuiți între rândurile de scaune. Din nu se știe ce motive, tramvaiul avansa încet și cu poticneli, de parcă ar fi mers după mort, iar în aer plutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îmbrăcată, toate sunt albe, de un alb strălucitor. Aerul are o consistență ciudată, explicabilă probabil prin mirosul puternic de dezinfectant. Camera de spital este, în mod paradoxal, animată de imaginile și sonorul prea sonor care se revarsă dintr-un televizor agățat de plafon. Pe al doilea pat din încăpere, o tânără ridicată în capul oaselor pentru a putea urmări mai bine un serial american. Tânăra, pe care Dora o observă fără a-și schimba incomoda poziție în care parcă a încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se îndestulează cu o delicioasă ciorbă de urzici și o tocăniță de hribi, este o cămăruță aidoma unei chilii. Un pat îngust, un raft pe care se odihnesc vreo câteva cărți vechi legate în piele, o firidă în care este agățată o icoană sub care pâlpâie flacăra cât un bob de mazăre a unei candele și o măsuță rotundă și mică, ce pare o jucărie. Cămăruța nu are nici o fereastră, iar lampa cu petrol este pitită în firidă. Intrată în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
muncească! O mai ajută și neamurile, așa că iarna copiii nu duc lipsă de mămăligă, cărniță, lapte și coptură de sărbători, cu toate că ea mai tot timpul ori că-i borțoasă, ori îi lehuză și umblă ca o cloșcă cu doi-trei plozi agățați de fustă, cu unul de mânuță, cu unul în brațe și cu unul în burtă! Plus cele două fetițe mai mărișoare. Asprimea afirmațiilor parcă l-a trezit din buimăceala și mahmureala ce puseră stăpânire pe el. Se părea că oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
casa și ai scotocit peste tot, dar n-ai dibuit ce căutai, amice. Mai ai încă multă treabă până la momentul adevărului și află că vecinii nu te vor mai suporta și nici Maica Domnului... Resemnează-te, amice, că ești bine agățat în mrejele noastre! Noi avem timpane fine... Dă-te prins și execută poruncile noastre! În schimb, noi îți vom dezvălui secretul, cum poți să scapi de sârme, de microfoane și de morcoveală și-ți vom reda liniștea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nefericitului incident, colegul nostru s-a ales cu grave leziuni în zona gâtului care i-au pus viața în pericol și i-au afectat cvasitotal capacitatea de muncă. Fii mai atent, domn'le președinte, că mai degrabă s-o fi agățat de gâtul lui vreo muierușcă decât cățeaua la care faci referire... Că era și fustangiu băiatul, după ce dădea vreo două pe gât... Se pare că aproximativ cam așa, dacă nu mă înșel, și-a rupt gâtul subiectul nostru. și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Bine și așa, Trifane! Și un juncănaș, părinte! Fie cum a zis neneaca, Trifane! Și în casa din poiana de pe plaiul Măgurii s-a sălășluit pustia. Numai un Franz Ioseph bărbos veghea singurătatea absolută dintr-un tablou cu ramă aurită, agățat pe peretele dinspre răsărit din casa cea mare. * * * Cum, Trifane-Cotelbane, voi nu știați chiar nimic legat de bântuielile noastre îndată după prăbușirea Imperiului Roșu? Da de unde, vere-Stepane? Că toate rânduielile de la graniță au rămas ca 'nainte! Nici pasărea cerului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
după-amiază, în ținută corespunzătoare. În aceeași situație se mai află și doi frați, unul la treaptă și celălalt la gimnaziu. Și apoi să vedeți voi ceartă între ei că de ce bluza-i pătată, de ce cămașa-i transpirată, de ce fusta-i agățată și amenințări cum că a doua zi, cel vinovat se va duce la ore precum un calic, cu fundul gol și-și vor bate joc toți colegii de el... Vedeți poate găsiți o posibilitate pentru ceva ajutoare, dar cu discreție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și anunța prezența cu văicăreli sinistre. Văzând Maria că omul ei întârzie, și-a zis că o fi având nevoie de ceva ajutor, pe care s-a grăbit să i-l ofere... Când colo, ce să vezi? Cosovanul ei atârna agățat de-o grindă, cu gâtul în ștreang. Așa că ei i-a revenit obligația să predea la colectivă mai toată averea agonisită cu trudă în peste treizeci și cinci de ani de căsnicie. Zile-muncă n-a prestat, că era îndurerată din cauza nenorocirilor îndurate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
niște fătuce practicante, îmbrăcate în halate albe, cu niște picioare, de sechestrat nu alta, iar când se aplecau deasupra patului meu, ca să mă întrebe ce și cum despre sănătate, aș fi vrut să stea așa o veșnicie, pentru că mi se agățau așa de tare ochii de țâțele lor, încât... Drăcoaicele simțeau asta, dar mă torturau, știind că sunt doar un puțoi inofensiv. Iar eu, care uram vizitele de lucru, tot repovestind puștanilor scenele acelea cu fetișcanele în alb, eram ascultat de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
glumă, apoi am dat vina pe limba engleză pe care o vorbea femeia. Am întrebat, în cele din urmă, dacă nu este vorba despre o confuzie sau, cine știe, de vreun mascul care nu găsește o altă modalitate de a agăța decât prin intermediul recepționerei. Iar dezamăgire... Curioasă, am coborât. Mă aștepta, într-adevăr, un bărbat cu o figură inexpresivă, indicat din priviri și de recepționeră. Părea civilizat. Convocată? am întrebat eu nedumerită. O nu, nu, a fost cu siguranță o greșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nocturne depășea cu mult bugetul de timp alocat de Cronos unei nopți obișnuite... Se făcea, zicea o ninetistă, că fiica mea se afla într-o barcă și, deodată, aceasta s-a răsturnat peste ea. Fusese dezechilibrată de o ancoră enormă agățată intenționat de cineva. În dreapta fetei aruncată în valuri era faleza, în stânga zărea chipul lui taică-su, decedatul... Vai, săraca de tine, prin ce-ai trecut, se auzea prima cugetătoare specialistă în deslușirea viselor. Dar nu te speria. Asta înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cred că nu puteți sta astfel de vorbă cu el, decât în prezența părinților lui..." Cei doi, având probabil pragul auditiv ceva mai ridicat, nu-și imaginau că eu aud ce vorbesc. Osânza în albastru a rămas puțin descumpănită, agățându-se, pentru câteva clipe, de un "Cum adică?"... Știți, zice directorul, copiii sunt sensibili și orice discuție de acest gen poate avea urmări. Am și eu, aveți și dumneavoastră copii și cred că... Dumnezeule mare! Ha, ha, ha! Directorul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să știu cine este Milică, s-o fac pe detectivul, pentru că tot aveam experiența "supravegherii" cuplului dat în grijă de Suzana, dar nu puteam să fac un pas în direcția asta. Mă visam că sun la ușa apartamentului lui Milică, agățat de un buchet de flori, așa cum merge un novice la maestru, că-l rog să-mi destăinuiască secretul acelei "floricele" milica sublimă, îi ziceam eu pe care niciodată n-o puteam imita, dar nu-mi puteam duce niciodată visul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Gol spațial stelele gonesc în astral Ideea-i nesomn, fantezie și goană, Cerul se surpă în inima mea, Pământul plesnește și stelele se izbesc de pământ. Simțirea tresaltă, vraja atinge sublimul, Fuga-i continuă, uimitoare peste Univers, Visul s-a agățat într-o simțire eternă Și deși gardurile sunt infinite, imaginea nebună, Trăirea-i aceeași, trupul deschizându-se s-a închis, Durere, extaz, foame și expansiune, sete, împlinire, regăsire și suficiență. Abstract și concret, concret și abstract./ Visurile zboară, visurile zboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și cu grijă, să vegheze asupra mea, dar de la distanță. Nu m-ar fi părăsit din acest punct de vedere, se poartă prea frumos, dar l-aș fi rănit. Nu, șoptisem și eu disperată, lăsându-mă în brațele lui, și agățându-mă de el. El nu slăbi strânsoarea dar se potrivi mai bine trupului meu, profitând. Eu mă încruntai, știind că totul a trecut, și vrui să mă depărtez. El mă avertiză printr-o tăcere magnetică. Nici o șansă, îmi spuse, sărutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
când răsare Soarele în timpul ploii, și când arde necruțător pământul și înfierbântă cupele, din picături se face șampanie. Și eu gust din acea șampanie. Și în pântecele meu se naște o dorință. Atunci o stea cade, pe care eu îmi agăț dorința. Și acea stea va avea grijă să mi-o îndeplinească. Noaptea vorbesc cu Luna, ziua Soarele-mi ține de urât. Ascult povești. Le spun. Și poveștile spuse sunt duse de vânt în toate colțurile lumii. Nu, nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
plăcea s-o însoțească, fiindcă era ca un adevărat bodyguard. Nu lăsa pe nimeni să se apropie de ea că imediat lătra până când fata îi spunea să înceteze.Într-o seară, plimbându-se cu prietena ei prin parc s-au agățat de ele niște băieți. Ce faceți, frumoaselor? Ele nu i-au luat în seamă, au mers continuându-și discuția. Ei s-au apropiat vrând să intre în vorbă cu ele. Nu vreți să ne cunoaștem? —Căutați-vă de drum. Nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
internată în spital. Boala a fost cel mai mare necaz pricinuit de Lupaș. Într-una din orele de vizită, Matei a observat-o într-un salon de la secția Interne. —Ce-i cu tine aici, Lenuș? — Am dublă pneumonie. —Cum ai agățat-o? — Ea m-a agățat pe mine. Ia spune-mi cum? S-a așezat pe patul ei mângâind-o pe frunte, cu gândul la Cecilia. Ea i-a povestit amănunțit toată isprava lui Lupaș. N-am știut că aveți așa
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fost cel mai mare necaz pricinuit de Lupaș. Într-una din orele de vizită, Matei a observat-o într-un salon de la secția Interne. —Ce-i cu tine aici, Lenuș? — Am dublă pneumonie. —Cum ai agățat-o? — Ea m-a agățat pe mine. Ia spune-mi cum? S-a așezat pe patul ei mângâind-o pe frunte, cu gândul la Cecilia. Ea i-a povestit amănunțit toată isprava lui Lupaș. N-am știut că aveți așa un câine. N-am mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]