3,907 matches
-
pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându-se cu una din lunile anului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care se naște "urzirea" anului: "Colo-n jos și mai în jos / Este-o scară tot de ceară / Pe cari soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cea inferioară, pământul, iar gălbenușul se transformă în soare. Prezent în majoritatea sărbătorilor dedicate renașterii naturii, oul este un simbol al regenerării și al fecundității, dar și o ofrandă adusă divinităților htoniene. Ca simboluri ale fertilității, fiind prezente în ceremonialul agrar și în riturile de trecere, ouăle erau purtate în buzunar de plugarul finlandez, în timpul semănatului, estonienii mănâncă ouă în timpul lucrării pământului, iar țăranul român îngropa cojile de ouă în brazdă sau le aruncau înaintea boilor, când porneau la plug; în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gâcit, / Este-un pom în drum înflorit / Tăt cu mere și cu pere, / Da nu-s mere și cu pere, / Da nu-s mere, nici nu-s pere, / Ci-s mai multe suflețele."320 O altă reminiscență a noului an agrar, este prezența "rândunicii" în unele colinde românești. Simbol al veșnicei reîntoarceri și al învierii, în mitologia universală, rândunica este considerată o metamorfoză a zeului apelor, al cuvântului, dar și al vegetației: "Acolo jos pe râturele, / Florile dalbe, / Trece-un cârd
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
special pe lângă Ana Pauker) și Sulmab Berezinsky (trimis special al lui Stalin). Atunci Ana Pauker, Constantin Doncea și Constantin Pârvulescu au primit printre altele, sarcini precise, întocmai ca cele 10 porunci, de rezolvat în 3 ani și anume: 1. Reforma agrară; 2. Distrugerea micilor gospodării țărănești; 3. Abolirea monarhiei și exilarea Familiei regale; 4. Desființarea firmelor de import - export și îndreptarea exportului spre URSS și țările satelite ei și lichidarea băncilor; 5. Desființarea partidelor istorice; 6. Întemeierea unei poliții de tip
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
La masa verde", "Ție îți vorbesc, Americă" (1955). Evocarea războiului mai apare la A. E. Baconsky, Mihu Dragomir, Dan Deșliu, V. Porumbacu, Eugen Frunză etc. 3 Evenimentele istorice și edificarea unei noi lumi (M. R.. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu), noile realități agrare, creșterea producției de cărbune, apariția tractoarelor, a firelor electrice, alfabetizarea, fără transfigurare poetică se manifestă atât în poezia promoției interbelice: M. Beniuc ("Orezăria"), M. Banuș ("Eroilor ceferiști"), cât și în cea a generației mai tinere: Anghel Dumbrăveanu, A. Rău, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persoana lui Filippo Turati și teoreticianul în cea a lui A. Labriola. În noua organizație fuzionează socialismul reformist lombard, care luptă pentru salarii mai mari, sprijinindu-se pe societățile de ajutor reciproc și socialismul romagnol, mai revoluționar, confruntat cu chestiunea agrară o problemă permanentă a națiunii italiene. Poate mai mult decît în Franța, demarcația dintre socialism și sindicalism va fi clară, acesta din urmă fiind din ce în ce mai puternic influențat de sindicalismul revoluționar pe măsură ce se apropie anul 191426. Socialismul spaniol oferă, cel puțin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
inegală a forțelor productive, eșecul repetat al revoluției burgheze, gravele înfrîngeri coloniale (în timp ce alte puteri europene obțin mari succese în acest domeniu) dependența crescîndă față de capitalul străin. În sfîrșit, structurile învechite, suprapopularea rurală, precum și o prea slabă industrializare pun problema agrară de o manieră acută, argumentele în favoarea unei comparații între cele două țări fiind numeroase. Din această analogie între factorii economici și sociali nu trebuie totuși să tragem concluzii pripite în legătură cu fizionomia mișcării muncitorești în Peninsula Iberică. Formal înființat în 1879
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1873-1941) în România, care reușesc, cu succes, să răspîndească ideile socialiste în principalele centre urbane 28. Datorită situației lor, aceștia sînt deschiși în special la două probleme de importanță inegală, de care se va lovi Internaționala a II-a: chestiunea agrară și mai ales problema naționalităților și a naționalismului. Acesta din urmă se află la originea Războiului din Balcani (1912-1913) care reprezintă, de fapt, preludiul Primului Război mondial. Mișcarea socialistă pătrunde mai întîi în Europa, chiar dacă ea se dezvoltă și în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acest element esențial în strategia sa30. Cum va pătrunde el în acest mediu? Aici, ca și în cazul organizării diferitelor clase muncitorești, se va impune, în funcție de țară, diversitatea situațiilor. De timpuriu, încă de la Congresul de la Zürich din 1893, o Comisie agrară încearcă să pună bazele unei coordonări a intervenției în direcția țărănimii. Se pare că socialiștii danezi au fost primii care s-au ocupat de această chestiune și au considerat o prioritate intervenția în mediul rural. De altfel, în numai un
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din Moldova și Țara Românească. Pe de altă parte, a apărut problema minorităților naționale (maghiari, germani, ruteni, sârbi) care anterior Marii Uniri erau nesemnificative în cadrul Vechiului Regat. Tratatele de pace de la Paris impuseseră României garantarea drepturilor acestor minorități . În urma reformei agrare care a constat în exproprierea marilor proprietăți și împroprietărirea țăranilor, s-a format o puternică economie agricolă țărănească. La acesta se adăuga dezvoltarea industrială a țării. Opoziția nu a reușit să-și impună punctul de vedere în fața guvernului liberal în privința
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
este înlăturat de la putere în 1965 de către un consiliu al revoluției, condus de Houari Boumedienne. Venirea la putere a lui Bendjedid Chadli în 1978 consemnează demararea unor reforme pe linia construirii unei economii de tip socialist (naționalizarea firmelor străine, reformă agrară), al cărei colaps va determina câștigarea alegerilor din 26.12.1991 de către opoziția islamistă. Asumarea puterii de către Consiliul Suprem al Securității în ianuarie 1992, în frunte cu Mohammed Boudiaf și asasinarea acestuia la 29.06.1992 reprezintă alte două evenimente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
făcut ieri începutul cel mai strălucitor în istoria elocinței parlamentare din România, iar acest început l-a clasat deopotrivă gânditor și orator “ . În anul 1914, în Camera Deputaților, el s-a pronunțat împotriva marii proprietăti și a solicitat realizarea reformei agrare care însemna împroprietărirea țăranilor cu pământ prin expropriere . Aceasta se va aplica începând cu anul 1921. Nicolae Titulescu s-a pronunțat pentru luarea unor măsuri de înființare a marii industrii, mărirea randamentului agriculturii, schimbarea mijloacelor de cultură, folosirea rațională a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
altă naționalitate decât cea română urmau să-și transfere valoarea bunurilor posedate în statele respective. Problema optanților unguri are ca punct de plecare nota de protest adresată României de către guvernul ungar în anul 1920 prin care se arăta că reforma agrară care era în pregătire în România încălca drepturile minoritarilor unguri. În anul 1921, Ungaria a reluat problema respectivă adresându-se tribunalelor românești. Statul ungar solicita acestora “salvarea proprietăților a circa 500 nobili maghiari 42 optanți” care trebuiau să-și transfere
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ungar solicita acestora “salvarea proprietăților a circa 500 nobili maghiari 42 optanți” care trebuiau să-și transfere în Ungaria valoarea integrală a latifundiilor lor din Transilvania. Cei 500 de nobili maghiari optaseră pentru naționalitatea maghiară, deoarece erau nemulțumiți că reforma agrară afectase și proprietăților lor funciare din România. Neprimind un răspuns pozitiv, guvernul maghiar s-a adresat la 16 august 1922 Conferinței ambasadorilor de la Paris, printr un protest prin care arată faptul că România încălca prin felul în care se aplica
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și proprietăților lor funciare din România. Neprimind un răspuns pozitiv, guvernul maghiar s-a adresat la 16 august 1922 Conferinței ambasadorilor de la Paris, printr un protest prin care arată faptul că România încălca prin felul în care se aplica reforma agrară articolele 61 și 63, combinate cu articolul 250 din Tratatul de Trianon ce dădea dreptul la libera conservare a bunurilor pe care maghiarii le posedau în România . Conferința ambasadorilor și-a declarat incompetența în această problemă la 31 august 1922
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și totodată să acorde persoanelor lezate despăgubiri complete. În ședința din 20 aprilie 1923, Nicolae Titulescu a demonstrat că exproprierea și împroprietărirea cu pământ a țăranilor reprezenta o necesitate impusă de mișcările țărănești din anul 1907, că prin aplicarea reformei agrare nu se încălca Tratatul de la Trianon, deoarece nu s-a putut realiza prin acest tratat optanților unguri o situație privilegiată față de cea creată cetățenilor români întrucât exproprierea moșiilor era sub același regim. În plus, arăta Titulescu, de împroprietărirea cu pământ
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
tratat optanților unguri o situație privilegiată față de cea creată cetățenilor români întrucât exproprierea moșiilor era sub același regim. În plus, arăta Titulescu, de împroprietărirea cu pământ beneficiau atât țăranii maghiari cât și țăranii români. Totodată Nicolae Titulescu arăta că reforma agrară era un act de politică internă a statului român, care fusese pregătit încă din preajma și în anii Primului Război Mondial, și în consecință această problemă nu intră în competențele Consiliului Ligii Națiunilor. În acest sens, Titulescu declara: “România a căutat să imprime
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
un act de politică internă a statului român, care fusese pregătit încă din preajma și în anii Primului Război Mondial, și în consecință această problemă nu intră în competențele Consiliului Ligii Națiunilor. În acest sens, Titulescu declara: “România a căutat să imprime legislației agrare un caracter obiectiv, aproape mecanic, semn al unei dreptăți severe poate, dar dreptate egală pentru toți. Aceasta a permis să se trateze pe picior de egalitate atât optanții unguri cât și proprietarii români” . Și tot el continua: “Trebuie să adaug
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
îi obligă să-și lichideze aceste bunuri, că deci optanții puteau să conserve aceste bunuri imobile însă în cadrul legii românești, adică în aceleași condițiuni sub raport juridic și material ca și proprietarii români” . Trebuie să reamintim că în urma aplicării legii agrare, din cele 539694 de persoane împroprietărite în Transilvania, 396000 au fost români, 87426 unguri, iar restul alte naționalități 7. Optanții unguri erau nemulțumiți de despăgubirea pe care statul român urma să le-o atribuie. Condițiile de plată oferite de statul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
asupra chestiunii optanților - juristul japonez Adatci, a recomandat părților să supună litigiul Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga a cărei autoritate juridică fusese stabilită prin Pactul Ligii Națiunilor. Nicolae Titulescu a respins această propunere motivând că soarta unei reforme agrare de o importanță majoră pentru România nu putea fi subordonată unei decizii judiciare. Totodată, Nicolae Titulescu se temea de posibilitatea unor mișcări țărănești importante. Titulescu nu voia “ca un arbitru să poată decide că ceea ce țăranul posedă, nu posedă cu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în privința problemei optanților unguri. La tratativele de la Bruxelles au asistat și reprezentanți din partea Ligii Națiunilor. Delegația maghiară a considerat argumentele lui Nicolae Titulescu întemeiate și a acceptat ideea inexistenței unei incompatibilități între prevederile Tratatului de la Trianon și legile de reformă agrară din România. S-a ajuns la semnarea unui acord la 29 mai 1923. Rămânea nerezolvată, chestiunea prețurilor pentru imobilele optanților. Dar în iunie 1923, ministrul de externe maghiar a dezavuat acordul de la Bruxelles, invocând două motive: excesul de putere și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia nu o cerea", recurgând la o confiscare a averii optanților și încălcând astfel articolul 250 din Tratatul de la Trianon . Nicolae Titulescu aprecia reforma agrară ca un eveniment cu baza în realitățile istorice românești prin intermediul căreia s-a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]