7,902 matches
-
virtuală”, declară psihologul Iuliana Fulas . Pentru a preveni generarea stării de depresie și anxietate, psihologul le recomandă părinților să monitorizeze timpul petrecut de copiii lor pe Facebook, iar orice schimbare apărută în comportamentul copiilor/tinerilor, să fie un semnal de alarmă, deoarece în spatele unui banal selfie se pot ascunde multe frustrări și sentimente negative. De cealaltă parte, psihologul Iuliana Fulas crede că tinerii ar trebui să se analizeze atent, punandu-și câteva întrebări de bază: Cine sunt eu?, Ce cred despre
Ce spun psihologii despre nevoia de “selfie-uri”? [Corola-blog/BlogPost/93038_a_94330]
-
al SUA! A fost posibil mult mai mult rău de-a lungul istoriei! Sub titlul „Ziariști, America nu se află în pragul dezastrului! Să nu ne mai prefacem că este așa”, profesorul Clark, specialist în jurnalism, trage numeroase semnale de alarmă vizavi de „trendul” actual de căutare a ratingului cu orice preț, chiar și cu cel al inducerii unei panici care nu se justifică. Redăm ample fragmente din articolul apărut pe „poynter.org”, considerând că tot ceea ce argumentează Clark poate fi
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
legalizarea poligamiei. Sunt țări în care se cere legalizarea incestului, legalizarea relațiilor cu animale, chiar și necrofilia. Mă tem de viitor. Am venit în locul acesta de frică, mă tem de pedeapsa lui Dumnezeu. Am venit să trag un semnal de alarmă.... Uitați-vă în istorie! Uitați-vă la Sodoma și Gomora, care au fost nimicite cu foc și cu pucioasă din cauza păcatului homosexualității care intra în conștiința oamenilor sub numele de sodomie. Gândiți-vă la popoarele care au fost pedepsite de
Zece mii de oameni în stradă, la Oradea [Corola-blog/BlogPost/93049_a_94341]
-
și greieri de nebun, și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul, să le ofer în baie domnițelor săpun. Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii, se nărăviră goții și hunii la apel, se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii, se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți și iluzorii, împrăștiați de friguri și sorcoviți de cîini, voi, care știți răsplata și flegmei și sudorii, voi, ce vă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și greieri de nebun,și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul,să le ofer în baie domnițelor săpun.Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii,se nărăviră goții și hunii la apel,se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii,se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți și iluzorii,împrăștiați de friguri și sorcoviți de cîini,voi, care știți răsplata și flegmei și sudorii,voi, ce vă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Rânduiala gândurilor lui Începea să naufragieze Într-o furtună de ipoteze. Cine a descoperit cadavrul? Întrebă el după o clipă de reflecție. — Un cioban În trecere, care căuta o oaie rătăcită. Sau poate că intrase ca să fure ceva. A dat alarma. Era Îngrozit. Dante Își roti Încă o dată privirile În jur, absorbit. Durerea de cap se Întețea la loc. Junghiurile dinapoia ochiului erau străpungătoare. Amețelile reîncepuseră și ele să se facă simțite. Avea nevoie de aer și de odihnă. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ridicau din stradă, otrăviți de miasmele gunoaielor omenești și animale. Era oare cu adevărat posibil să fie fabricat, cu o puritate atât de mare Încât să Înșele până și ochiul unui meșter ca Flavio Petri? Ar fi trebuit să dea alarma la Monetărie. Își mișcă grumazul Încoace și Încolo, Încercând să risipească amorțeala produsă de căldură și de vin. În mintea lui, gândurile continuau să se rotească. Ce s-ar fi Întâmplat dacă, Într-adevăr, o enormă cantitate de florini ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Întoarce sus și de percheziționa toate cămăruțele. Pentru a face asta, se putea prevala de autoritatea sa. Aruncă o privire spre Porta Carraia, cântărit iute timpii. Dacă s-ar fi grăbit, ar fi putut să ajungă la palat, să de alarma și să revină cu o jumătate de duzină de polițai, Înainte de ivirea zorilor. Le-ar fi ordonat mișeilor acelora să răscolească toate paturile, să se uite Îndărătul tuturor perdelelor. Dar simțea că pe femeie nu avea să o mai găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mea dispariție de după Congresul de la Paris, nu-i așa? Ba bine că nu. Ce mai contau micile nedumeriri punctuale, gen de unde știa profesorul că o să-l caut și cînd anume, pe lângă promisiunea dezlegării misterului bulversantei sale dispariții?! ...Stop, clopoțel de alarmă: Adam Adam rostise clar și apăsat „așa-zisa mea dispariție”. Cum adică? Ce vrea să Însemne vorba asta proastă, „așa-zisa”? Mi se pregătise o farsă, o cacealma sau profesorul o aruncase intenționat, ca să intrige ori să mă deruteze? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu atenție ecourile stârnite de lucrarea colegului dumneavoastră nipono-american În mediile academice, și nu numai. Am impresia că domnul Fukuyama a provocat ceva frisoane la nivelul conducerii Centrului. Poate chiar mai mult: a fost pe punctul de a declanșa o alarmă În toată regula, dacă nu cumva a și declanșat-o. O mică furtună În deșert... Am așteptat ca Sonia Anderson să continue. N-a făcut-o, dar nici nu s-a Întrebat, retoric sau pe bune, care va fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În schimbul șansei de a trece dincolo de cunoașterea istoriei. - Și ce este dincolo de cunoașterea istoriei? - Controlul și manipularea istoriei. 28 Am rămas câteva clipe pe gânduri. Cel puțin așa speram să se vadă din afară; pe dinăuntru, gravitam În jurul cotei de alarmă: vorbele interlocutorului meu nu anunțau nimic bun. Zoran mă luase la sigur, ceea ce Însemna că În mintea lui era deja conturat un plan. Nu-l Întrezăream, așa că am recurs la singura manevră care Îmi stătea la Îndemână: tragerea de timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lucrezi la Interpol ca să-ți dai seama de asta. Ce mă intrigă pe mine este altceva: cum de eu n-am observat cadavrul, că, slavă Domnului, m-am trambalat destul prin Încăpere... - Când? - Poftim? - Când te-ai trambalat? Senzorii de alarmă mi-au intrat brusc În funcțiune la parametri maximi. Foc, foc mare, incendiu! Idiotul de mine: mă luase gura pe dinainte, mă trădasem ca ultimul naiv, uitând pe cine am În față. Retragerea, băiete, cât nu e foarte târziu: Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În sala Consiliului, vei primi un bip. Terminat. I-am comunicat lui Howard mesajul și Încă un lucru care mi s-a părut important În acel moment, de a cărui gravitate mă pătrunsesem deja până În imediata vecinătate a cotei de alarmă. - Să nu mă Întrebi cum, nu e timp de explicații: am intrat În posesia Statutului Centrului și cred că e bine să știi ce cuprinde, poate Îți va fi de folos. Nu cuprinde nimic. Absolut nimic. Sunt câteva file albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ieși din nisipul unde stătuse îngropat în tot acest timp și, proptindu-și genunchiul în spatele numărului unsprezece, luat prin surprindere, îl apucă de gât și-i rupse șira spinării fără să-i dea timp nici măcar să scoată un strigăt de alarmă. Cât ai clipi, îi luă arma și munițiile, binoclul de noapte și bidonul cu apă pe jumătate gol și o luă la fugă, pierzându-se printre umbre înainte să poată reacționa cineva. Jumătate de oră mai târziu, în plină noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ceva care mă reține să-l cred am senzația că tot timpul e În cacialma cîți evrei nu s-au acomodat s-au lăsat chiar asimilați și slavă domnului o duc bine merci Art. 38, paragraful 6. În caz de alarmă aeriană sau avariere a clădirilor susmenționate, personalul aflat În incinta acestora va folosi căile de evacuare stabilite la paragraful 3 și scara de servici. Se uită la ceas. Ora 14. Începe să strîngă. Așează cu grijă foile la loc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui. Îi ocup fotoliul. În bloc e liniște și beznă deplină. N-a mai venit nimeni să mă cheme. Coșmarul s-a sfîrșit. Întunericul nu este totdeauna semnul catastrofei, el poate fi și blînda, binefăcătoarea nevoie de uitare după Încetarea alarmei. Fără Îndoială că doamna Oprișan a scăpat. Vecinele s-au dovedit Încă o dată la Înălțime și eu nu eram firește atît de necesară cum mi-am Închipuit. M-a părăsit și frica. Aproape că-mi dă tîrcoale un drăcușor ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
văd dacă toate secțiunile conțineau ceea ce trebuiau să conțină. Și așa era. Cu o predictabilitate consecventă observam că nu ajung nicăieri. Un ceas îmi ticăia în cap, din ce în ce mai tare, pe măsură ce șederea mea în apartament se prelungea. Era un ceas cu alarmă și în curând avea să sune, să îmi spună că trebuia să fi plecat deja. De îndată ce am intrat în bucătărie mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Dezordinea pantofilor din dulap ar fi trebuit să îmi zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în cantități mici. Puteam să tai asta de pe listă. Lee nu fusese dealer. M-am simțit în afara oricărui pericol, renunțând la varianta unui microfilm cu neprețuitele imprimeuri albastre pentru o nouă bombă mai deșteaptă sau la smaraldele furate ale țarinei. Alarma ceasului din capul meu s-a declanșat, sunând tare. Bunul simț îmi spunea că apartamentul fusese deja răscolit și din câte știau cel sau cei care au făcut-o găsiseră ce au căutat. în orice caz, nu avea nici un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Foarte masculin. Chiar și teancurile de hârtii de pe birou erau aliniate ordonat și ținute sub cărți groase, care, am presupus eu, erau cărți de drept. Sau cazuri studiate. Sau ceva. Pe noptieră stăteau și mai multe cărți, un ceas cu alarmă și articole de toaletă: aftershave, deodorant și spumă de ras, toate de la aceeași firmă. Ajay, băiat deștept, nu avea încredere să le lase în baia comună. Singura notă discordantă din cameră era zgomotul făcut de Claire și Paul în divergențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
că trebuie să rămână mut omul a cărui inimă e plină de adorație. 5 Au trecut două săptămâni în care senzația de fericire îmi aducea, cu fiecare zi, un spor de înfrigurare și de neliniște. Eram într-o stare de alarmă sfâșietoare, stare specifică oricărei fericiri care se concentrează pe un spațiu de timp limitat, în loc să curgă liniștit și să se drămuiască în șuvițe subțiri, ani la rând. În mine, totul a început să capete chip dublu. Se dedubla, în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ochii îngrozitori. Și ore întregi târându-mă spre fereastra întunecată cu storurile ridicate prin care, cum mă întorc cu spatele, cineva mă privește, deși fereastra se află la etajul al doilea. Și stinsul lămpii care, cu lumina ei stridentă, dă alarma ca o sirenă, cheamă oamenii încoace. Și senzația că, pe coridor, cineva se strecoară spre ușa mea atât de fragilă și de subțire. Și statul pe divan încordat și cu capul care nu vrea să se culce ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nu venise la masă, iar Cristi bănuia că era supărat pe el. Avuseseră o discuție ceva mai aprinsă în după-amiaza aceea. După ce aflase de dispariția țigănușului, Toma se dusese la secție și încercase să-l convingă pe comandant să declanșeze alarma. În opinia lui, era clar ca bună ziua că lucrurile nu mai puteau continua așa. Cazurile raportate se înmul țeau văzând cu ochii iar încăpățânarea șefului de a le considera simple dispariții, nu ajuta de loc la rezolvarea situației. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își făcuse Strugurel apariția lângă foc. Ieșirea lui din cort le cam încurcase socotelile atacatorilor și se văzuseră nevoiți să-și schimbe planurile. Puseseră la cale aceeași strategie ca să-l îndepărteze de tabără și să-l împie dice să dea alarma. Tulburat de pierderea fiului său, nu stătuse nici o clipă pe gânduri și se repezise ca un apucat după acesta, îndepărtân du-se tocmai de locul unde era mai multă nevoie de el. Pricepând în sfârșit cum stătea treaba, îi venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se părea perfectă și era convins că nimeni nu va putea descâlci ingine ria financiară pe care o pusese la cale. Deși n-ar fi trebuit, fiind o zi de luni, noaptea fusese agitată, pentru prima dată sunase semnalul de alarmă din camera de monito rizare. În jurul mesei numărul trei se adunase o mulțime de lume. Un bărbat trecut de prima tinerețe și pe jumătate beat strânsese în fața sa un morman consistent de jetoane colorate. Crupierul privea disperat în camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să cadă în mâinile lor. Odată acest lucru întâmplat, nu mai rămânea decât să plece de acolo cât mai repede, înainte chiar de revărsatul zorilor dacă era cu putință. Nu trebuia decât să-i împiedice pe cei doi să dea alarma. Fără discuție că dispariția lor ar fi declanșat un semnal de alarmă la secția de poliție, însă nu credea că ar fi plecat cineva în căutarea acestora înainte de primele ore ale dimineții zilei urmă toare. Cu puțin noroc, poate nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]