13,314 matches
-
înregistrată în primii ani de după 1990, devine în scurt timp victima propriului succes. Prin contrast, 2 Mai a traversat toată această perioadă fără transformări radicale, impactul schimbărilor instituționale neafectând la fel de dramatic strategiile localnicilor. Fără a încheia într-o notă pesimistă, aleg un fragment din interviurile realizate de Liviu Vasile care exprimă cel mai bine motivația întregului demers: „Din păcate, eu spun că ce se vede în Vama Veche e o parte din societatea românească. [...] și asta se vede nu numai în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
4. „Lupta cocoșilor” - Pe perechi, fiecare elev sare pe un picior, încercând să-și dezechilibreze adversarul. Pierde cel care pune primul piciorul suspendat, pe sol. A.a.IV. Jocuri dinamice specifice pentru dezvoltarea îndemânării 1. „Vânătorul, vrabia și albina” - Se aleg trei elevi, fiecare îndeplinind un rol: de albină, de vrabie și de vânător. Se trasează un cerc pe sol. Jocul începe la semnalul: vânătorul urmărește vrabia dar se ferește de albină, vrabia urmărește albina dar se ferește de vânător, albina
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
a stat!” se reia jocul. 2. „Acul și ața” - Copiii sunt așezați pe cerc, la jumătate de metru unul de altul. Se alege un conducător - „Acul” - acesta aleargă ocolind fiecare copil, numește câte un copil care să-l urmeze. Se aleg 4,5 copii care vor fi „Ața” și vor urma conducătorul. După ocolire o dată a cercului se alege alt „ac” (cl. I; a II - a). 3. „Crabii și creveții” - copiii sunt împărțiți în două grupe așezate la distanță de 2
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2. Dacă ambii păstori acceptă (adică aleg A), fiecare va obține o plată de 9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest lucru , ceea ce, în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri comune, vizând în primul rând consistența cu rezultatele empirice și studiile experimentale. Structura cadrului poate fi descrisă general astfel: participanții în roluri cunoscute aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a „peste 100 de experimente care au implicat peste 5.000 de par ticipanți, desfășurate de economiști, cercetători din științele politice, sociologi și psihologi sociali” (Ostrom, 1998, p. 7) sugerează contrariul: „Comunicarea în dileme sociale crește frecvența cu care jucătorii aleg și susțin strategii maximizatoare comune, chiar și atunci când stimulentele individuale sunt în conflict cu asemenea strategii” (Ostrom et al., 1992 p. 409). Cu alte cuvinte, indivizii își asumă angajamente verbale de cooperare în situații de dileme sociale și demonstrează capacitatea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fiecare dată când legislația în vigoare este schimbată, decidenții apelează, așadar, la regulile de acțiune colectivă pentru a propune, a amenda și a vota noi legi. Dacă, în schimb, cea care este supusă schimbării este modalitatea însăși prin care se aleg noi reguli, trebuie să apeleze la cel de-al treilea set de reguli, respectiv cele constituționale. Regulile operaționale supuse schimbării pot fi, spre exemplu, atât regulile de circulație rutieră, cât și regulile de ordine interioară într-o clasă de elevi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
indivizi? Au internalizat aceștia normele date? Cât de puternic constrâng ele comportamentul? Doar răspunzând la aceste întrebări putem înțelege situația de acțiune și putem estima cu adevărat în ce măsură este posibilă cooperarea. Participanții într-o situație de acțiune sunt cei care aleg între alternative de comportament, date fiind constrângerile mai sus enumerate. Participanții pot fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Atunci, apărea a treia, îmbujorată de răcoarea dimineții, senină și pusă pe vorbă, și intervenea în discuția lor: Fetelor, nu știam cu ce să mă îmbrac dimineață. Am stat jumătate de oră să aleg ceva care să-mi placă, și până la urmă am pus și eu ce vedeți... Lasă că-ți stă bine. De unde-ai cumpărat geanta aia? Vreau și eu una. Și apoi, continuau discuțiile cu ceștile de cafea în față și țigările
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
primul rând, unde erau solzii?... Parcă ar fi fost pretutindeni în jur, dar nu se lăsau găsiți prea curând... Am ajuns în vale, unde am găsit un lac. Era absolut limpede, strălucitor... aproape că-mi amintea de privirea Iasomiei... Am alegat spre apă cu toții, pentru că aveam sticle de umplut... În timp ce umpleam sticlele cu apa răcoroasă, a apărut o umbră pe deasupra lacului, niște aripi imense... era o pasăre uriașă, un dinozaur zburător, cu aripi de oțel lucind în lumina soarelui... am alergat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
desfășoare până când toate păsărelele vor fi prinse. Șoimul va prinde păsărelele din echipa respectivă. 2.Ogarul și iepurele Locul: teren, sală. Întreaga clasă se va organiza în coloană de gimnastică luând poziția ghemuit, primind rolul de arbori. Din colectiv se aleg doi elevi care vor primi rolul de ogar și de iepure. Odată cu începerea jocului, ogarul va căuta să prindă iepurele care va alerga printre arbori. Dacă ogarul atinge iepurele, rolurile se inversează. Variantă Dacă iepurele dorește, se va așeza în fața
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Merg pe stradă Jucătorii stau față în față în cerc cu fața spre centru la un interval de un braț. Unul dintre jucători este în afara cercului și recită. Încet pe stradă eu merg Pe sub fereastră eu trec Un prieten îmi aleg Cu el în fugă să mă-ntrec. Când se termină de recitat versurile, lovește pe unul dintre jucătorii din cerc pe umăr, iar acesta trebuie să alerge în sens invers. Cel care ajunge primul ocupă locul în cerc iar cel
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia doar de 640 de mii, cu peste 34 de mii mai puțin față de 2008. Peste 40% dintre cei care vizitează Regiunea Vest aleg județul Timiș și aproape 30% se cazează în județul Arad. A crescut însă numărul persoanelor interesate de 29.7 31.7 31.6 30.0 38.7 38.3 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
40.7 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 2008 2011 % Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș 44 regiunea Dél-Alföld, acesta depășind 546 de mii de turiști în anul 2011. Aproape 40% dintre cei care vizitează regiunea Dél-Alföld, aleg în continuare județul Csongrád, un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
70 80 90 100 2008 2011 % Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș 44 regiunea Dél-Alföld, acesta depășind 546 de mii de turiști în anul 2011. Aproape 40% dintre cei care vizitează regiunea Dél-Alföld, aleg în continuare județul Csongrád, un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de mii, ceea ce înseamnă o creștere de peste 10% în cazul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
toracele ca să-și lase fisiunea geamătului, poezia definitivă, peste nesimțirea șoaptei ascunse în memorie, boala acestei guri care nu și-a spălat niciodată diamantele ucigașe. Sigur că mă înșel asupra lucrurilor în viață; dar ce victorie mai plină decât să alegi ieșiri din realitate care să te lase în urma lor zadarnic, liber adică? Aidoma, trecerea trupului printr-o rană, când umple un timp cu o suferință, apoi de uitare, cu nonșalanța care concediază timpul. Singurele mele argumente, aici, urcă din bizara
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
împrejurările de viață pe care le trăiește. Singurătate Singurătatea îndelungată poate degenera în însingurare sau chiar în depresie. Singurătate Viața în singurătate este o abatere de la normalitate. Alegere Profesia, mireasa și cărțile pentru lectura relaxantă e bine să ți le alegi singur. Uitare Cei ce-și irosesc sănătatea și roadele muncii pentru vicii și dezmăț uită că viața este scurtă și unică. Victime Persoanele cu sufletul împovărat de tristețe și cu voință slabă sunt victime sigure ale depresiilor psihice devastatoare. Rețetă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
a-i domina pe băștinași, pentru a le impune modul lor de existență, popoarele "mici", odată ajunse pe meleaguri străine, se grăbesc a-și face uitată originea, a se integra cît mai deplin noului mediu. între cele două extreme, "portughezii aleg varianta de mijloc, atît de specifică lor, psihologic vorbind: nu au vrut sau nu au putut să-și impună celorlalți prezența prin violență, ci au rămas pe cît posibil ei înșiși; existența lor sfîrșește prin a fi observată de localnici
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
planul formei de ansamblu, secțiunile nemaifiind înlănțuite potrivit unui determinism statornic, fiecare secțiune devenind un nod de sensuri, un fel de pun sau calembour formal, ce îl situează pe receptor, așa cum observă Henry Pousseur, în mijlocul unei rețele de relații inepuizabile, alegând (dar știind bine că alegerea sa e condiționată de obiectul pe care-l urmărește) gradele sale de apropiere, punctele lui de revenire, scara lui de referințe (vezi Ștefan Niculescu: Eteromorfie pentru orchestră mare și Formanți pentru coarde cu sau fără
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
primordiale, l-a lăsat în urmă. Sedimentele acestea sunt precum radiațiile reziduale ale universului: în ele găsim frecvența inițială a gîndirii umane, forma înghețată a spiritului omenesc, adică litera fosilizată a unor noțiuni milenare. Sunt două lucruri cu care te alegi răsfoind Termenii filozofiei grecești. Primul e că devii conștient de o nedorită neputință, și anume neputința pe care noi, cei de azi, o manifestăm în raport cu ei, grecii de atunci. Nevoința aceasta sună astfel: nu ne putem lipsi de cuvintele lor
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
nu le refuzi, nici să nu le cedezi cu totul. "De ce ea, și nu alta?" - această întrebare filozofică a unui vechi profesor ardelean, în seara dinaintea căsătoriei la starea civilă, îmi dă târcoale de fiecare dată când încerc să-mi aleg o nouă carte. Deși mă strădui de câteva luni să stabilesc priorități, teancurile gata să se prăvale peste mine anulează orice posibilă ordine a lecturii. Să vă descriu - pentru a-mi limpezi mințile - cum arată locul în care compun acest
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
au spus că nu ne-ar fi stricat cîteva luni măcar cu CVT președinte, astfel încît acesta să se compromită exhibîndu-și incapacitatea politică. Atunci, dna Doina Cornea și alți intelectuali care nu-l suportau pe Ion Iliescu l-au votat, alegînd răul cel mai mic. Perspectiva intrării în Uniunea Europeană l-a făcut apoi pe CVT să-și îmblînzească discursul. Efectul a fost că la alegerile din 2004, reprezentarea politică a PRM a fost sub cele mai pesimiste așteptări, iar scorul tribunului
Trenul lui Gigi în halta lui CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9573_a_10898]
-
liberal; matur redevenit sceptic, după Tezele din iulie 1971, și tot mai scârbit de involuția societății luate în posesie de familia domnitoare Ceaușescu. Diferența față de alți colegi de generație este că Gelu Ionescu a plecat (în 1982) definitiv din țară, alegând calea exilului și întorcându-se în România, ca vizitator nostalgic, abia după Revoluție. Dincolo de această fractură, asemănările de parcurs existențial și biografie intelectuală sunt izbitoare; și nu trebuie să ne mire, deci, că Gelu Ionescu, ca și alți "șaizeciști" aflați
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
voință, o logică minimă ar fi trebuit să vă sugereze că fundătura, dacă ea este într-adevăr, ea vă aparține în totalitate. Mai mult decât să vă fi citit cu creionul în mână textele, ca să le corectez minuțios și să aleg un fragment bun pe care să vi-l public într-o pagină de revistă, nici n-aș fi putut face pentru un coleg la începutul de drum. Suspiciunea dvs. însă fiind enormă și absurdă, aproape că mă bucur de hotărârea
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozițiile art. 68 și art. 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovadă mandatului va fi depusă de către reclamanți, în condițiile prevăzute la alin. 2, iar de către parați, odată cu întâmpinarea. Dacă părțile nu-și aleg un mandatar sau nu se înțeleg asupra persoanei mandatarului, în cazul reclamanților vor fi aplicabile dispozițiile alin. 4, iar în cazul paraților, presedintele instanței va numi un curator special. ... ----------- *) "Art. 114 a fost modificat prin art. 1 pct. 42 din
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]