2,594 matches
-
conceput și realizat, sistemul cronologic al lui Dionisie Smeritul s-a impus treptat în întreaga lume creștină. Bazându-se pe cunoștințele calculului oriental, el a întocmit, în deceniul al treilea al secolului al VI-lea, tabela pascală bazată pe ciclul alexandrin. Explicațiile și motivația alegerii, în conformitate cu regulile Sinodului I Ecumenic, le prezintă într-o epistolă. Astfel, a adaptat calculul la anii erei creștine „pentru prima oară în datarea faptelor istorice, socotind că anii trebuie numărați de la Nașterea Domnului Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
specific al intuițiilor dionisiene. O dată cu aceasta, ele s-au îndepărtat și de rolul ciclului de 532, încetățenit în Apus de către Victoriu de Aquitania. Dionisie Exiguul încheie frământările și inițiativele timide de până atunci prin introducerea la Roma a manierei alexandrine de stabilire a zilei de prăznuire a Învierii. Preocupările mai vechi ale învățatului monah au fost silite să se concretizeze datorită apropierii încheierii ciclului Sfântului Chiril cel Mare (153 - 247) respectiv, a erei dioclețiene, numită și „era martirilor”, sau 437
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a făcut să coincidă anul 1 al sistemului său cu 754 al Romei, se poate spune că metoda folosită ține de domeniul computului bisericesc. În anul 753 a.U.c. - anul 1 al ciclului dionisian - a avut loc Bunavestire. Pascalia alexandrină făcea ca ciclul lunar de 19 ani să se termine în 532. După calculele eruditului monah însă, el se încheia cu anul 531, iar numărătoarea începe cu Vestirea nașterii Domnului. Alt autor explică stabilirea datei nașterii Mântuitorului de către Dionisie Smeritul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de 562, care i se atribuie, s-a dovedit că este o reproducere fidelă a lucrării dionisiene Argumenta paschalia. El cuprinde exact cele 16 elemente ale originalului și nu 9 sau 10, cum greșit s-a afirmat. Pentru consacrarea calculului alexandrin și dionisian în Apus, un merit deosebit l-au avut Beda Venerabilul († 735) și Carol cel Mare († 814). Primul a fost autor de lucrări de calendaristică și de pascalie care a reluat preocupările lui Dionisie. El a observat primul că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
când tabela pe care o stabilise acesta prevedea data greacă de 26 martie („XV lunae”), dar și pe cea latină de 2 aprilie. Episcopul Grigorie de Tours a preferat-o pe ultima. În Spania, rolul de pregătire pentru primirea sistemului alexandrin l-a jucat opera tehnică a Sfântului Chiril cel Mare, prin existența unei prelucrări a tabelei de 95 de ani a acestuia. Isidor de Sevilla, considerat autorul lucrării amintite, este cunoscut și ca adept al metodei dionisiene. Anul 593 este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la Sinodul din Niceea 459 de ani (325 - 784), ca să se unifice datele pascale între Apus și Răsărit și încă peste o sută de ani până să se uniformizeze computul în Apus. Ca unele care se străduiseră să răspândească sistemul alexandrin la Roma și îndeosebi să-i evidențieze reglementarea ecumenică de la Niceea pe care se întemeia, eforturile computiste ale lui Dionisie Smeritul au trebuit să suporte și neajunsurile pe care ea le purta de-a lungul veacurilor, datorită unor date întârziate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ecumenice față de Sinodul I de la Niceea dovedește un efort unic și consecvent de respectare a Revelației divine din toate etapele dezvoltării ei. Totodată el s-a străduit să pătrundă și sensul universal al elementelor cărora la era destinată. Regula computistă alexandrină, ca Paștele să nu se serbeze odată cu Pasha, evoca repetarea spirituală a unui fapt istoric. În anul răstignirii Domnului nostru Iisus Hristos, marea sărbătoare iudaică s-a prăznuit înainte de Învierea Mântuitorului. În al doilea rând, regula amintită se baza pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
taina credinței în cuget curat” (I Timotei 3, 19) și să o mărturisească cu îndrăzneală. 10 Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., p. 245. 9 „Cred...” „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5, p. 141) „Credința înseamnă a cunoaște pe Dumnezeu Cel Unul prin fire și a-L mărturisi sincer și cu adevărat”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. X, 106.5., în PSB, vol. 4, p. 150-151) „Întoarce-te, așadar, la calea cea dreaptă, revino la simțămintele de mai înainte, revezi-ți înțelepciunea, dacă ai avut-o vreodată, întoarce-te la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este și scopul existenței”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VI-a, cap. LXV, în PSB, vol. 9, p. 426) „Acolo unde Domnul privește este pace și veselie, iar acolo de unde Domnul își întoarce fața Sa, acolo intră răutatea”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VIII, 70.1., în PSB, vol. 4, p. 206) „Purtarea de grijă a lui Dumnezeu conține în sine toate cele de care poartă El grijă și pe care le cuprinde, dar nu în felul în care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu chipul ființei Lui, căci ființa n-are chip - n.n. 41 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” „... Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 8.4., în PSB, vol. 4, p. 75) „De ce să nu bagi în seamă că Dumnezeu pentru tine a luat asupra Lui ceea ce se potrivește cel mai puțin naturii Sale?” (Origen, Omilii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rănit. Că El, cu patima Lui, ne-a izbăvit de sminteli, de păcate și de niște spini ca aceștia. Nimicind pe diavol, Domnul întreabă pe bună dreptate, cu mândrie, zicând: Unde-ți este, moarte, boldul? (1 Cor. 15, 55)”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea a II-a, cap. VIII, 74.2., în PSB, vol. 4, p. 273) „El a fost preaslăvit, însă, când s-a suit pe cruce și a îndurat moartea. Vrei să știi cum a fost preaslăvit? El singur spunea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
el măreața vrednicie a lui Dumnezeu. În Biserică este consacrată o ființă vrednică de mult preț; este consacrată Celui Care e vrednic de totul, dar mai bine spus, Celui de Care nimic nu e vrednic, din pricina covârșitoarei Lui sfințenii”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. V, 29.3.-29.4., în PSB, vol. 5, p. 492-493) „Sfânt e cortul (mărturiei - n.n.), dar în chip desăvârșit se bucură de sfințire altarul, nu ca unul ce participă la cele raționale (căci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a hotărât că vor fi drepți, pentru că i-a cunoscut înainte de întemeierea lumii. Dar și superioritatea Bisericii ca și începutul întemeierii ei sunt ceva unic; Biserica depășește pe toate celelalte; și nu este nimic asemenea sau egal cu ea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVII, 107.3.-107.6., în PSB, vol. 5, p. 544-545) „Într-adevăr, dacă am încerca o explicare verosimilă a întemeierii și formării Bisericii creștine, atunci va trebui să spunem că nu este plauzibil
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai suntem aceiași ca înainte de botez”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 30.1., în PSB, vol. 4, p. 183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai suntem aceiași ca înainte de botez”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 30.1., în PSB, vol. 4, p. 183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXIV, 154.3., în PSB, vol. 5, p. 302) „... după ce cu apa renăscătoare mi-am spălat petele din trecut și-n inima curățită de păcate a pătruns lumina purificatoare, după ce cu ajutorul Duhului Sfânt a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dăinuirea veșnică a sufletului și prelungirea vieții trupești, precum și corolarul ei firesc, învierea”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XV, în PSB, vol. 2, p. 509) „Cum poți să te iubești pe tine însuți, dacă nu iubești viața cea veșnică?” (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea III, cap. XI, 78.1., în PSB, vol. 4, p. 347-348) „Nu numai barbarii, care s-au ocupat cu filozofia, știu că după moarte oamenii, care au făcut fapte bune, au bună nădejde, iar cei care au făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul Criton, Socrate, după ce arată că lucru de seamă nu este a trăi, ci a trăi bine și a muri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe pământ, face sufletul să zboare la cer; mai spune, apoi, că prin dragostea, pe care o are filosoful, sufletul ajunge la capătul final al nădejdii, ajunge adică să primească o altă viață, viața veșnică (Platon, Fedru, 248, 249)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. II, 14.1.-14.2., în PSB, vol. 5, p. 318-319) „Tot astfel (Celsus - n.n.) recunoaște corect învățătura potrivit căreia cei ce duc o viață virtuoasă vor ajunge cândva la fericire, pe când cei nedrepți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dr. Olimp Căciulă, Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, 1997. Vol. III - Apologeți de limbă latină, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, 1981. Vol. IV - Clement Alexandrinul. Scrieri (Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, 1981. Vol. IV - Clement Alexandrinul. Scrieri (Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia). Din lucrările exegetice la Vechiul Testament, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al Kievului, cu mult mai încrâncenat, dacă nu mai rudimentar decât vechiul panslavism. Astăzi, se poate spune că o parte importantă a neamului nostru e pe cale de a pierde sau chiar a pierdut încrederea în trăinicia poporului român. Studiile acad. Alexandrina Cernov 91 de la Cernăuți arată deja că populația românească din Bucovina este istovită psiholingvistic, lăsându-se asimilată în fața metodelor opresive ale Kievului. Ce-a mai rămas din Basarabia, în actuala Republică Moldova, deși pare mai apărată decât Bucovina, prin bruma
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]