1,411 matches
-
eventualele calendare ce ar fi apărut pe piață Însoțite de ziarele respective: „Se va lua legătura cu toate redacțiile ziarelor să ceară din timp avizul Secției Presă și Edituri de pe lîngă C.C. al P.C.R. De asemeni, pentru orice fel de almanahuri, agende, calendare, se va cere avizul aceluiași organ”. Ghircoiaș ceruse și informarea operativă a „...Direcției Instructaj-Control”. Cu certitudine, secretizarea excesivă a informațiilor de tot felul avusese În fostul regim autoritar comunist un scop foarte clar: abaterea atenției cetățenilor de la adevăratele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în cînd (deși nu îmi mai amintesc cuvintele) , un aer de reverență, de ocazie rară, în care privilegiul de a fi împreună devine inseparabil de privilegiul de a ne uita la Bette Davis. Peste tot prin casă sînt reviste și almanahuri Cinema și cărți care au legătură cu filmul. E pe-acolo și o mătușă (nu de-a mea, ci de-a tatălui meu, dar fusesem învățat să mă gîndesc la ea ca la o mătușă) care răsfoiește reviste și la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de la inima la buzunarul lui nu merge nici un tren". Afirmam că puțini români din emigrație au o solidă situație materială, dar și mai puțini din aceștia sprijină financiar acțiunile colectivității, iar ceilalți... Prin 1990, MAE, împreună cu Patriarhia, sprijinea editarea unor almanahuri ale bisericilor noastre din SUA și Canada. Mi-au căzut în mână câteva, pe care le-am citit cu mare plăcere, aflând multe lucruri despre românii noștri de peste ocean. Fiecare almanah conținea la sfârșit câteva pagini cu "donațiile" primite de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceilalți... Prin 1990, MAE, împreună cu Patriarhia, sprijinea editarea unor almanahuri ale bisericilor noastre din SUA și Canada. Mi-au căzut în mână câteva, pe care le-am citit cu mare plăcere, aflând multe lucruri despre românii noștri de peste ocean. Fiecare almanah conținea la sfârșit câteva pagini cu "donațiile" primite de la enoriași: 4-5 donații de 25 dolari, restul de 5 dolari, ceea ce spune multe! Evenimentele din decembrie '89 au determinat și în cadrul emigrației frământări, clarificări, decantări și un lung șir de întrebări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
romanul lui Pavel Chihaia nu a urmărit atât proiectarea unei realități marine a vaselor și a mari narilor, cât remitologizarea epică a unui spațiu autohton mozaicat, foarte bogat în sugestii culturale și istorice, dar uitat de contemporani. Benzile desenate din Almanahul copiilor, revista comunistă bianuală pentru copii care apărea până în 1989 (editată de Asociația Scriitorilor din București), avea un personaj de benzi desenate numit Căliman Mână de Fier, un căpitan de pânzar moldovenesc din epoca ștefaniană destul de apropiat, ca spirit de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
capilar proptit cu piepteni și alte ace întăritoare pe margine. Marea noutate a Palatului de Gheață atrăgea publicul pe oglinda pistei sale artificiale; începînd cu orele cinci lumea "bună" ceda patinele petrecăreților și hetairelor ale căror nume cunoscute făceau gloria almanahului Gotha galant: Liane de Lancy, Emilienne d'Alençon, Irma de Montigny... Apoi mai era și viața de noapte, din Montmartre la Maxim's și Jardin de Paris, unde refrenele cîntecelor la modă, de o profunzime greu de pătruns: "En voulez-vous
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lipsa momentană a ambasadorului, pe care niște rapoarte răuvoitoare îl prezentau ca un om sfîrșit, lipsit de viață și prăbușit în așa măsură, încît se colportau deja numele unor diverse personalități ca succesori eventuali: Charles Benoist, Marcellin Pellet, Jules Cambon (almanahul Gotha ale cărui informații nu prea mai erau sigure din cauza războiului, îl dădeau pe acesta din urmă drept titular efectiv al ambasadei pe lîngă Quirinal). Vila Medicis 135, condusă de Albert Besnard, era o anexă activă a ambasadei Franței. Besnard
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încă nu era ceea ce a devenit mai tîrziu, corespunzînd, de fapt, realităților geografice și etnice prin care Europa se oprea la Est, la frontierele Poloniei și ale României. Atît timp cît țarii Rusiei trăiseră, nu numai pătrunzînd mai adînc în Almanahul Gotha 184, prin căsătoriile lor cu prințese germane, ci și mergînd în fruntea aliaților, după ce Napoléon pătrunsese pînă la Moscova, ca să dicteze pacea lumii la Paris, Rusia putuse să apară ca o putere europeană. În realitate era, încă de la nașterea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la ofițeri, gradați și soldați voluntari, au combătut alături de Armata Roșie sau împotriva ei, fiind apoi neoficial încadrate conform clauzelor secrete ale acordului de la Rapallo (1922) în forțele armate ale Rusiei Sovietice. Au fost repatriate de Hitler, după 1935. 184 "Almanahul de Gotha" a fost anuarul oficial al caselor domnitoare și princiare și al statelor. A dispărut în 1944, devenind un instrument de actualizare genealogică al vechii nobilimi din Europa. 185 Terorist ucrainean. 186 Dezvoltarea economică a Rusiei, între 1895 și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841, a unei publicații de documentație istorică, Arhiva românească. Cumpără tipografie și începu să editeze cărți. Scoase, începînd din 1842, la "Cantora Foaiei Sătești", foarte bune Almanahuri de învățătură și petrecere. Dar mai ales, în 1840, când împreună cu V. Alecsandri și C. Negruzzi luase direcția Teatrului Național, apăru din inițiativa sa Dacia literară, întîia revistă literară organizată, care nu avu îngăduința de a continua mai mult de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ȚARA FAGILOR, almanah care apare la Cernăuți - Târgu Mureș din 1992, editat de Societatea Culturală Arboroasa din Cernăuți. Redactor: Dumitru Covalciuc. Fiecare volum se deschide, de obicei, cu un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al valorilor
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
la Bucovina (Lupta de la Dumbrava Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția mai multor reviste, partea inedită a almanahului constă în publicarea masivă, generoasă, a mărturiilor unor oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
dominanta preocupărilor se schimbă, încât studiul doct, aplicat și auster stă alături de însemnarea ocazională, iar cronica unui spectacol de teatru alături de profilul critic al unui scriitor important. În diversa lui activitate frecventează atât publicațiile academice, cât și efemere pliante sau almanahuri. Primul volum, Incidențe, adună și ordonează doar o parte din studiile, eseurile și „schițele” de critică și istorie literară de la începutul anilor ’70. Titlul rezumă exact intenția alcătuitoare, „metoda” criticului și o definiție a exercițiului critic înțeles ca „incidență” a
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
Se stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
bibliografice: P. Ș. [Pamfil Șeicaru], Un muscelean celebru în Spania și America de Sud, CRE, 1928, 18; Cezar Petrescu, Un explorator român necunoscut în România - Mihai Tican-Rumano, CRE, 1928, 18, 19; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 115-120; I. Peltz, Mihai Tican-Rumano, „Almanahul vânătorului și pescarului sportiv”, 1969, 171-172; V. Firoiu, Biografii în bronz și marmură, Pitești, 1972, 125-134; Alexandru Obreja, Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici este, în fond
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
minte cum s-a desfășurat prima arestare? Da, sigur. A fost pe 21 august 1948. M-au arestat de-acasă, din Șieu, Maramureș, din casa părintească. Au apărut trei jandarmi, au făcut o percheziție sumară În casă, au găsit câteva almanahuri cu regele Mihai, și-au spus că asta-i o crimă, cum de păstrăm almanahuri cu regele Mihai, că era șapte luni și 21 de zile de când plecase din țară. Da’ n-au consemnat asta În procesul-verbal, pentru că jandarmii erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
M-au arestat de-acasă, din Șieu, Maramureș, din casa părintească. Au apărut trei jandarmi, au făcut o percheziție sumară În casă, au găsit câteva almanahuri cu regele Mihai, și-au spus că asta-i o crimă, cum de păstrăm almanahuri cu regele Mihai, că era șapte luni și 21 de zile de când plecase din țară. Da’ n-au consemnat asta În procesul-verbal, pentru că jandarmii erau... din fosta jandarmerie. Încă nu era Înființată Securitatea, la ora aceea... Și unde v-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
precum fuseseră, de pildă, publi ca țiile în redacțiile cărora se formase el însuși: Drepturile omului, Lupta, Ade vărul) era în același timp „împrăștietor de vești“ și - nu în ultimul rând - răspânditor de idei. De altfel, în cuvântul înainte al Almanahului dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni, de G. Caliga, apărut în anul 1926, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înte me ierea Sindi ca tului Ziariștilor din București, Constantin Bacalbașa susține totuși necesi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu-și pregătește ieșirile în public. Fiind iarnă, aseară (28 februarie 1988) și-a axat introducerea pe considerații meteorologice și pe „caracterul” celor doi invitați, care s au ținut de cuvînt și au venit. Apoi a repetat, adaptînd-o, anecdota de almanah cu prințul care ajunge tîrziu la un han și pentru cîteva ouă i s-a cerut un preț fabulos, nu pentru că ouăle ar fi fost foarte scumpe pe acolo, ci pentru că (răspunsul hangiului la mirarea oaspetelui) „așa-s de rari
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să scrie o piesă despre evenimentele armate, la care a răspuns: «Ascultă, trebuie să treacă 20 de ani. E imposibil să vorbești acum. E necesar ca autorul să aibă sufletul liniștit. Numai așa poate fi imparțial»” (Henry Troyat, Cehov, în Almanahul „Viața Românească”, 1989, p. 87). Regula „sufletului liniștit” e valabilă, cred, și pentru „literatura subiectivă”. întîrziind strîngerea în volum a însemnărilor, m-am străduit să-l am în momentul transcrierii lor. Am renunțat la multe din ele, pe altele le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fălticenene („Crai nou”, nr. 787 din 29.I.1993, pag. 3) Te rog deci, trimite-mi o fotografie s-o anexez la biografii. 665 O altă rugăminte: mi-ar fi de folos imaginea sigiliului orașului Baia: se găsește publicată În Almanahul România Mare pe 1992. Poate deținătorul volumului ar Îngădui decuparea imaginii respective, după care să mi-o trimiteți acea imagine. Bineînțeles dacă descoperi pe deținătorul volumului respectiv. Am primit scrisoarea cu informația - data nașterii lui M. Antonescu. Mulțumesc. și cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În 1947 devine membru al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, iar din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. Participă la viața literară clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]