1,156 matches
-
absorbi minoritatea slavă. Dacă slavii au fost întotdeauna în minoritate, în nordul Dunării, influența limbii slave în limba și toponimia românească nu se poate explica prin superioritatea lor numerică, ci numai prin situația lor superioară, prin poziția lor dominantă, ca alogeni, față de societatea autohtonă, prin pătrunderea lor în rândurile stăpânilor de obști sătești. Liturghia în limba slavă bisericească, impusă românilor, în secolul al X-lea, cancelaria domnească și boierească în limba slavonă, adoptată de statul medieval românesc nu se pot explica
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lotului de pământ (arabil) primit de către membrii ei, adică proprietatea obștească și cea privată, au creat condițiile obiective favorabile diferențierii. Funcțiile sociale deținute de unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale de pământ, sfârșind prin aservirea materială (economică) a unor membri mai săraci ai ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jupani amintiți pe un vas din tezaurul de la Sânnicolau Mare, datat secolul al X-lea. Cronicarii bizantini Skylitzes și Kedrenos aduc mărturii despre existența în stânga Dunării, în secolul al X-lea, a unor fortificații-reședințe ale unor căpetenii politice românești și alogene (slave).17 Formațiuni politice românești În etapă nouă din jurul Anului 1000, asistăm la o maturizare a procesului de organizare politică a societății medievale de la Dunăre și Carpați. Perioada aceasta începe cu menționarea în izvoarele scrise a românilor și marchează o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
themei Paristrion, prin mixo-barbari trebuie să înțelegem populația alcătuită, în primul rând, din autohtoni (români), dar și din slavo-bulgari, pecenegi și alte etnii. În zona dunăreană, se alcătuiseră uniuni teritoriale, cu dimensiuni politice și militare, care includeau autohtoni, ca și alogeni. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XI-lea, se închegaseră pe malul sudic al Dunării, formațiuni politice autonome, alcătuite din alogeni și localnici, numiți de cronicari "barbari amestecați" (mixo-barbari). Acestea întrețineau legături de amiciție (alianță) cu pecenegii, instalați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În zona dunăreană, se alcătuiseră uniuni teritoriale, cu dimensiuni politice și militare, care includeau autohtoni, ca și alogeni. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XI-lea, se închegaseră pe malul sudic al Dunării, formațiuni politice autonome, alcătuite din alogeni și localnici, numiți de cronicari "barbari amestecați" (mixo-barbari). Acestea întrețineau legături de amiciție (alianță) cu pecenegii, instalați în nordul Dunării, și se sprijineau pe o populație rurală, păstori și agricultori, dar și pe orașele implicate în comerțul din regiune. Relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Comnena, crede Iorga. Fără a indica localitățile și ținutul asupra cărora se întindea stăpânirea acestora, este o evidență că pe teritoriul din Paristrion se închegau noi formațiuni politice locale. Conducătorii lor, ca și o bună parte a populației, erau probabil alogeni la un moment dat. Însă, indiferent de originea etnică a căpeteniilor lor, formațiunile politice aparțineau celor care au contribuit la dezvoltarea societății locale. Aceste căpetenii alogene (la fel ca și în nordul Dunării), au putut aduce o mai bună organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
formațiuni politice locale. Conducătorii lor, ca și o bună parte a populației, erau probabil alogeni la un moment dat. Însă, indiferent de originea etnică a căpeteniilor lor, formațiunile politice aparțineau celor care au contribuit la dezvoltarea societății locale. Aceste căpetenii alogene (la fel ca și în nordul Dunării), au putut aduce o mai bună organizare și apărare militară a societății locale, dar pierzându-și caracterul nomad, ele au fost asimilate, împreună cu locuitorii de același neam cu acestea, de către autohtoni (români). După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a instalat temeinic la Dunăre, fiica sa, Anna Comnena, scria că "Dunărea poartă corăbii mari cu poveri grele", referire la negoțul ce se făcea în zonă, cu produse ca vin, untdelemn, stofe, mărfuri de lux, în general, destinate căpeteniilor alogene, dar și fruntașilor locali de la Dunăre. Geograful arab Edrisi (c. 1150) menționează orașul Dristra, cu străzi largi, bazare, mărfuri din belșug, în condițiile în care barbarii înșiși beneficiau de produsele schimbate în zonă. El precizează că de la Dristra sunt patru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în substanța sa, dar prezintă deosebiri zonale, ca și cronologice, iar ritmul evoluției social-politice avea să ducă la decalaje în spațiul medieval românesc. Valurile migratoare din stepa răsăriteană au dus de timpuriu la coabitarea cu populația autohtonă românească, chiar dacă elementele alogene au umbrit multă vreme pe cele locale. Un fapt istoric semnificativ este acel "modus vivendi" stabilit între români și alogeni (vezi Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, București, 1901, p. 338). Rolul acestor popoare migratoare târzii (vezi pe larg cap. X) trebuie privit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spațiul medieval românesc. Valurile migratoare din stepa răsăriteană au dus de timpuriu la coabitarea cu populația autohtonă românească, chiar dacă elementele alogene au umbrit multă vreme pe cele locale. Un fapt istoric semnificativ este acel "modus vivendi" stabilit între români și alogeni (vezi Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, București, 1901, p. 338). Rolul acestor popoare migratoare târzii (vezi pe larg cap. X) trebuie privit cu prudență, fără a fi subestimat, dar nici exagerat. Astfel erau cumanii, statorniciți pe teritoriile românești, în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de luptă. Deși neamurile turce au locuit o perioadă îndelungată în regiunile extra-carpatice, acestea viețuiau separat de români, deosebirile radicale de sistem economic și social, ca și cele etnice și religioase, au împiedicat asimilarea și chiar apropierea între autohtoni și alogeni. În sânul societății nomade nu s-a conturat orientarea spre viața sedentară pe scară largă, ci doar forme izolate, pe alocuri. Situațiile rare de sedentarizare și creștinare a turanicilor nomazi s-au produs doar sub presiunea unor factori externi, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sate. Între 1241-1350, în "țările" de margine ale Transilvaniei, din Banat și până în Maramureș, existau 1500-1800 sate-ele aveau un habitat aproape omogen românesc. În zona centrală și de câmpie a provinciei erau 500-800 sate, între care erau incluse și colectivitățile alogene, pecenegi și slavi târzii, asimilate ulterior din cauza numărului lor redus. Așadar, în secolele XIII-XIV, erau între 3000-4000 de sate, cu o mărime medie de 25 gospodării, unde locuiau în jur de 500.000 locuitori, din care 2/3 români, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
actul fiind emis cu ani sau decenii după fundarea lui. Conform tradiției istorice locale, târgul Baia a fost întemeiat de "niște sași ce au fost olari". Susținută de mai mulți istorici, această tradiție nu poate fi acceptată deoarece grupuri etnice alogene din Moldova n-au fondat centre urbane proprii, ci s-au așezat în localități mai vechi ale autohtonilor, dar au contribuit la dezvoltarea lor. Dar principala îndeletnicire a sașilor din zona Baia era mineritul, nu olăritul-numele Baia derivă de la maghiarul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în serviciul regelui Ungariei. Printre populațiile din răsăritul Europei dislocate de mongoli se pare că s-au numărat și mordvini, neam fino-ugric, un sat Mordvina, azi dispărut, lângă Rezina, atestat într-un act din 1437. Totuși, comparativ cu localnicii (autohtonii), alogenii dintre Carpați și Nistru erau puțini. Cu excepția stepei Bugeacului, unde sălășluiau crescătorii de animale mongoli, amestecați cu rămășițe ale cumanilor, și a unor centre urbane cu populația eterogenă etnică, teritoriul Moldovei era locuit preponderent de români. Concentrările demografice la est
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt puse în legătură cu formațiunile politice-voievodate și cnezate. Astfel, dintre ele, cel puțin trei, Baia, Suceava și Siret pot fi considerate drept reședințe ale unor formațiuni politice-cnezate și voievodate. În aceste centre s-a înregistrat o prezență timpurie a unei populații alogene, care s-a adăugat celei românești aflată aici, înaintea primilor coloniști străini. Principalele funcții ale acestor centre urbane erau cele politice, administrative și militare.20 Care sunt originile orașelor românești ? La sud și est de Carpați, germenii economico-sociali ai viitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
că orașul emitea o monedă proprie (asprul de argint), ceea ce confirmă importanța economică a orașului. Alte orașe între Prut și Nistru erau Orheiul Vechi și Costești, legate direct de prezența tătarilor Hoardei de Aur-cele două orașe reprezintă contribuția societății mongole alogene la dezvoltarea societății locale . Așezarea de la Orheiul Vechi, aflată pe cursul râului Răut, afluent al Nistrului, era o așezare urbană aflată sub dominație mongolă. Aici, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, mongolii au ridicat o moschee, trei băi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
desfășura o intensă activitate comercială, dovadă monedele numeroase descoperite, chiar emisiuni monetare. Dar orașul a avut o existență scurtă, ca și Costești, fiind situat în apropierea Nistrului, s-au aflat monede și aici. Locuitorii celor două orașe erau români, mongoli, alogeni în general (Bibl.: DRH D, I, p. 29; Hurmuzaki, I/1, p. 429-430).21 În Țara Românească și Dobrogea, marea invazie mongolă din 1241 a dus la o puternică perturbare în spațiul carpato-dunărean: așezări distruse, populație exterminată sau dusă în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Creștinismul medieval (secolele VII-X) 85 Decăderea creștinismului în Dobrogea 85 Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
311. Minoritățile reprezintă 28, l % din populația anului 1930, din care 1.425.000 maghiari, 745.000 germani, 728.000 evrei... În termenii Tratatului asupra minorităților, semnat la Paris la 9 decembrie 1919, România s-a angajat să acorde acestor alogeni toate drepturile civile și politice de care se bucurau cetățenii români, să le respecte limba și religia. Zăpăceala forțelor aflate la putere este asociată cu constatarea dificultăților legate de război: pierderi de 300.000 de oameni, epuizarea, în 1919, a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa de a fi. Parazitismul politic este marca unei întregi elite care nu poate să se susțină independent, preferând simbioza, vinovată și complice, cu un stat hipertrofiat. Ca și în alte societăți periferice, mai vechi sau mai noi, mi noritatea „alogenă“ este redusă la postura de „țap ispășitor“, care justifică eșecurile repetate ale politicienilor. Imaginea pe care P.P. Carp o pune în pagină este aceea a unei societăți seduse de politică, politică ce, departe de a fi un agent al coagulării
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
R.-N. dă lecții în diferite domenii, inclusiv în cel al dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat mahalale
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]