1,927 matches
-
îndepărtarea voită sau nu, de timpul și spațiul natal intră într-un exercițiu de luciditate tragică a transmisiei, sportivul devenind străinul, față de propriul sau destin (imaginea gladiatorilor, a jucătorilor stranieri). În noul spațiu de joc și de sosire insul devine alogen și se aproprie, în imaginar de conceptul conștient și subconștient de patrie sportivă universală. Să precizăm relația simbolică a sportivilor cu publicul, fie prin schimbarea punctelor de atac, dreapta devine stânga sau a publicului spectator încurajator sau dușmănos, față de care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
deosebit, destinația sa fiind Piața Comună care în cazul nostru e însăși Hala. Madam Pansela, ce părere aveți despre... SEDEPO ? Constat că e prima mare reușită a bioenergiei, pardon, ingineriei autohtone care, nota Bebe Merenti clasa Cum Laudanum, aparține unui alogen de-al nostru de la țară. Țăran ? Exact. Dânsul. Din păcate emoția și cele șase sute de grame de țuică l au copleșit de tot. Cum inventatorul produsului SEDEPO nu și-a revenit, a venit Lie a lui Mutu, fermier liber profesionist
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant și ambiguu în evoluția ei, în flagrant sau nonșalant dezinteres față de ființa națională. Știu, știu... și mă grăbesc s-o spun: de cealaltă parte a existat, subțiratică, e drept, dar intens
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Medicină din Iași, mi-a confiat, ca știind de la soția vestitului șef de clinică, Dr. Chipail, cine sunt asasinii lui Iacovlov. Urmăritorii erau studenți la Medicină, înscriși la comuniști și-au urmat ordinul acestora în fruntea cărora se afla oculta alogenă a evreilor, numeroasă în oraș și care tăia și spânzura, adică își făcea de cap. Comuniștii, falsificând rezultatul alegerilor, în 1946, au mușamalizat crima, au distrus înscrisurile și nimeni n-a mai aflat cine-s autorii. Dar aceștia au ajuns
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
zi și noapte în picioare până dincolo de pragul suportabilității, genocide = uciși, sinuciși, mutilați la ordinul și sub controlul comitetului central al partidului comunist de sorginte iudeo- moscovită prin slugile nelegiuite ale abominabilei securități, a inspectorilor K.G.B., și cozile de topor alogene dar și unele românești. Când ecoul genocidului(holocaustului roșu) a trecut prin ziduri spre occident, și-n consecință furtunile s-au mai potolit, rugăciunile în gând - altcum nici nu era cu putință!- această de minune „taină a unirii cu Dumnezeu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și prin otrăviri, înfometare, absența asistenței medicale și a medicamentelor, izolări în condiții inumane, etc., etc. Statistici care îngrozesc istoria Desigur executanții nu se pot abstrage crimelor, dar la centrul acțiunii trebuiesc numiți decizionarii și aceștia, în mare parte, erau alogeni (în general evrei, ș.a.), cum în Basarabia, când la retragerea din 1940, au fost asasinați prin surprindere 42.000 de ostași români, cifră rezultată din cercetările și înscrisurile în acte; de asemenea, se știe că după 23 august 1944, 95
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lui, Rodica, și soția Tony, Zăvodnicu Mircea, Hirsch Tiberiu = Hida Tiberiu, Demetrescu Raul, Năvodaru Luiza, Sadovici Mihail, Aprahanica Avedis, Ebner Silvia, etc., etc.; toți, după ce și-au făcut plinul, și-au luat tălpășița; precizăm că direcțiile aveau ca șefi tot alogeni, majoritar evrei, făcând spionaj și contraspionaj: Glubacov Andrei, Breban (pseudonim); la informații interne și poliție politică: Aronya Pavel, care avea ca obiectiv principal al exterminării: ’’Garda de Fier’’; la contrainformații militare semnalăm pe generalul Grigore Naum = Grisha, evreu de dincolo de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în prelungire; să ne mai întrebăm de ce românii au ajuns la sapă de lemn? De ce pleacă din țară unde văd și nu văd cu ochii? Nu este cazul să facem bilanțul enorm al pagubelor pe care ni le-au produs alogenii comuniști în frunte cu conducătorii lor evrei? Despăgubirile ar fi imense, căci ei au făcut etatizările, sub ei s-au consumat atâtea crime și nedreptăți. Și chiar după evenimentele din Decembrie 1989 tot datorită lor, cu măști schimbate în democratice
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vapoarele Dunării și Mării Negre cărau avuția României în U.R.S.S; țara era plină de inspectori sovietici, k.g.b.-iști, călăi cu stea roșie în frunte, scoaterea la suprafață și în posturi de comandă-control-execuție a fel de fel de alogeni și a tuturor gunoaielor sociale autohtone, etc., etc., și în fruntea tutror ororilor, beciurile și camerele de anchete ale satrapilor securiști, ale securității partidului, nelegiuiri fără număr... Pe patul de moarte, un tiran predă puterea altui tiran, care faraonic avea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ființa Neamului Românesc și în spațiul său ancestral. Sistemul comunist, caracterizat prin teroarea continuă, torturi draconice, ateism activ, frontiere închise, ignorarea inițiativei, inaccesul la civilizație, cenzură severă, etc., etc. Cei doi dictatori: Dej, Ceaușescu și acoliții lor, promovarea preferențială a alogenilor, frica, stările de conștiință debile, alterarea morală predilect, a intelectualilor, fapt care explică neparticiparea lor în prezent, la edificarea noii Românii, lăsată pe mâna neocomuniștilor, lupilor în securiștilor, piele de oaie, schimbându-și a locul, provincia pentru a nu fi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
dogmatică și parohializarea cîmpului literar. Fenomenul corespunde unei crize identitare majore a societății românești, confruntată cu avansul traumatic al modernizării industriale într-o țară cu populație covîrșitor țărănească și analfabetă, grevată de politicianism, cu o burghezie încă precară și preponderent alogenă. „Problema țărănească”, acutizată, pe fondul capitalizării agriculturii și al decăderii vechii boierimi autohtone, de răscoalele din 1888 și 1907, apariția proletariatului industrial și intelectual, ecourile problemei transilvănene și resurecția ideii unioniste marginalizează - în favoarea eticului, etnicului și politicului - ideea autonomiei esteticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că este bine să le discute eșalonat. Autorul lucrării analizează astfel, atent și comparativ, pentru fiecare etapă cronologică, o serie de aspecte interesante de ordin social-economic, cultural și de viață spirituală, încercând să departajeze mai clar elementele locale de cele alogene. Ca rezultat al acestei analize, autorul formulează o serie de aprecieri și puncte de vedere noi, menite să aducă un spor de clarificări, contribuind astfel la mai buna cunoaștere a evoluției etno-demografice și culturale dintr-o importantă zonă a arealului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
200 de vestigii semnalate, dar pentru care există rezerve, deoarece, înainte de toate, trebuie verificate pe teren, iar ulterior, după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în 88 de localități (Anexa 2, harta I), din care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în depresiunile intracarpatice, unde populația romanică, ulterior românească, și-a continuat traiul liniștit. Asemănător perioadelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
efect s-a revărsat și asupra vieții spirituale, a fost reprezentat de triburile migratoare, care s-au deplasat în masă spre zona dunăreană, în a doua jumătate, mai exact în ultimul sfert al secolului VI. Impactul produs de aceste populații alogene s-a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie își menține un număr modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștinismului. Toate aceste impedimente au dus la o convertire neuniformă și târzie a populației spațiului carpato-danubiano-pontic. Situația critică, rezultată ca efect al cauzei amintite, nu a reușit să compromită în totalitate creștinismul, însă, coabitarea dintre comunitățile băștinașe, creștinate, și cele alogene, păgâne, a permis și prezența unor obiceiuri diferite de la o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în literatura de specialitate a fost acceptată ideea că poziționarea scheletului (V-E) indică orientarea creștină, însă nu trebuie să uităm faptul că mulți dintre defuncții păgâni, aparținând populațiilor alogene, au aceeași orientare, posibil întâmplătoare, ceea ce ne determină să rămânem rezervați în atribuirea religiei și a etniei, mai ales pentru perioada de început a religiei creștine pe teritoriul românesc. De asemenea, lipsa unui inventar funerar ne împiedică să datăm și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele VI-VII. Prezența fibulelor indică, o dată în plus, legături strânse între localnici și bizantini, aceștia din urmă fiind practic singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de meșterii zonali. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea în revistă a inventarelor siturilor cercetate și descrierea ceramicii, ca element preponderent, se impune discutarea apartenenței lor etnice. Cu alte cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a doua parte a secolului al VI-lea, mai exact în ultimul său sfert, când majoritatea grupurilor slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu au provocat modificări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII, chiar și în momentul legăturilor și influențelor externe, demonstrând un stadiu avansat de dezvoltare social-economică. Cu excepția acestor dovezi ceramice de la alogeni, nu s-au păstrat alte obiecte și nici stațiuni exclusiv slave nu au fost descoperite pe teritoriul românesc. O influență slavă constată specialiștii din punct de vedere lingvistic (multe toponime), dar discuția pe acest subiect depășește aria temei de față
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ci procesul s-a desfășurat în sens invers, localnicii și-au menținut cultura proprie, de tip Costișa-Botoșana-Hansca, cu elemente păstrate din secolele anterioare, ce au stat la baza culturii medievale timpurii românești. De altfel, slavii au fost printre puținele triburi alogene cu tendințe sedentare, iar prin modul de trai apropiat băștinașilor s-a ajuns la legături strânse, care, în final, au condus la asimilarea enclavelor rămase. În contextul orizontului de cunoaștere a evoluției culturii materiale din secolele V-VII, s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acum s-au cristalizat elementele componente și definitorii ale culturii Dridu. A. PERIOADA SECOLELOR VIII-IX 1. AȘEZĂRI Încă de la primele descoperiri, atribuite ulterior culturii vechi românești din teritoriul carpato-dunărean, s-au observat, pe lângă elemente comune, specifice autohtonilor, și unele trăsături alogene. Diferențierile de conținut au sugerat existența a două etape evolutive: prima încadrată între începutul și sfârșitul secolului VIII, iar a doua între finalul secolului VIII și sfârșitul veacului IX. Întrucât acest fenomen este uniform, fiind surprins pe întreg teritoriul românesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marcată de pătrunderea slavilor în Balcani, al cărei efect s-a răsfrânt și în teritoriile nord-dunărene. Pentru intervalul secolelor VIII-IX, importurile provenite pe cale comercială, dinspre Bizanț spre provincii, inclusiv monedele din bronz sunt foarte rare sau lipsesc. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE În inventarul așezărilor, de la finalul secolului VIII, se găsesc obiecte puține de influență slavă, datorită asimilării grupurilor de migratori de către comunitățile locale. Cultura materială a stațiunilor autohtone este mult mai bogată și variată decât cea precedentă, întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și fiind întrebuințată aproape în toată perioada amintită), evoluând din formele vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață spirituală, nu se remarcă imixtiuni alogene în credințele și practicile religioase autohtone, situație ce se oglindește și în cazul obiectelor izolate, care sunt produse local, nefiind de origine slavă sau aduse de membrii triburilor respective. În privința dinamicii factorului demografic pot fi remarcate unele diferențieri, precum creșterea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]