3,221 matches
-
I. Creangă, p. 244) ș.a.m.d. Adjective incompatibiletc "Adjective incompatibile" cu categoria gramaticală a intensitățiitc "cu categoria gramatical\ a intensit\]ii" Sunt invariabile în funcție de categoria gramaticală a intensității, datorită planului lor semantic: a. adjectivele categoriale: dreptunghic, hexagonal, românesc, daco-getic, alpin, montan etc. b. unele adjective calificative, incompatibile cu gradualizarea însușirii pe care o exprimă: etern, veșnic, mort, perfect, esențial, principal, desăvârșit etc. c. adjective care se caracterizează prin absolutizarea unui sens categorial în planul lor semantic; sunt termeni neologici, ocupând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
închid Depresiunea Oaș, precum și Munții Bârgău alcătuiți din roci sedimentare. În subsol se găsesc minereuri neferoase. - în centru sunt masive din roci cristaline, cu înălțimi mari, bine împădurite, dar și cu pășuni. Acestea sunt Munții Maramureș, unde vârfurile cu pășuni alpine depășesc 1 900 m, Munții Rodnei, cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m în vf. Pietrosu), unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pe DE REȚINUT Pasul Prislop (1 416 m) este cel mai înalt din Carpații Orientali; Munții Rodnei sunt cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m vf. Pietrosu și 2 279 m vf. Ineu), cu relief glaciar și pajiști alpine; locuitorii depresiunilor Maramureșului, Dornelor, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului se ocupă predominant cu: creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și mineritul. Munții Călimani, 2 100 m, vf. Pietrosu, sunt cei mai înalți munți vulcanici din Carpații Orientali; defileul Mureșului se află între localitățile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
află la sud-vest de Munții Bucegi. Sunt formați în mare parte din roci cristaline și doar în nord din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajiști alpine și versanți bine împăduriți. Munții Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
șase vârfuri cu înălțimi ce depășesc 2 500 m, între care se remarcă Moldoveanu (2 544 m) și Negoiu (2 535 m). În acești munți se află circuri și văi glaciare cu lacuri (Bâ lea, Podragu, Capra, Doamnele), precum și pajiști alpine. În centru se găsește țara Loviștei, o depresiune tectonică alcătuită din culmi atingând 800 - 1 100 m, cu păduri și sate de munte, pe unde treceau drumurile vechi din țara Românească spre Transilvania. Pe râul Argeș este amplasat lacul de acumulare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
râul Argeș este amplasat lacul de acumulare Vidraru. În sud-est, între văile Dâmbovița și Râul Doamnei sunt Munții Iezer, cu vârfuri ce depășesc 2 000 m (2 462 în vf. Iezeru Mare, 2 391 în vf. Păpușa), circuri glaciare, pajiști alpine. La vest de Râul Doamnei sunt masivele Ghițu, Frunți, Cozia, cu înălțimi de 1 000 - 1 600 m. Valea Oltului, pe parcursul a cca 50 km, formează un defileu cu două sectoare înguste (Cozia în sud și Turnu Roșu în nord
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
masive. În sud-vest se află Munții Parâng, cei mai importanți, cu vârfuri ce depășesc 2 400 m (Parângu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obârșiile râurilor Jieț, Lotru (circuri, văi și lacuri, între care Gâlcescu) și întinse pajiști alpine. În sud-est sunt Munții Căpățânei, cu câteva vârfuri la peste 2 100 m, cu chei (Oltețului) și peșteri (Polovragi, Muierii), iar în nord-vest, Munții Șureanu, alcătuiți dintr-un sector central înalt, cu roci cristaline, vârfuri la peste 2 000 m
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mare parte din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în care există chei și peșteri. În această regiune există multe circuri, văi și lacuri glaciare, o întinsă zonă cu pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
16° la 6° C. Precipitațiile sunt abundente, sporind o dată cu creșterea altitudinii (800 mm la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici se înregistrează vânturi puternice care iarna provoacă viscole. În cadrul acestui etaj se separă net un climat alpin, pe culmile montane ce depășesc 2 000 m (munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Iezer, Făgăraș, Parâng, Retezat-Godeanu, țarcu), mai rece, mai umed, cu frecvente viscole, geruri și vânt puternic, și un climat de depresiuni, unde iarna se produc inversiuni de temperatură
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții Retezat Contactul pădurii de molid cu zona alpină în Munții Borăscu Tufe de rododendron în Munții Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Munții Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În pădurile din sud-vestul țării și din sudul Dobrogei, climatul mai blând a favorizat existența unor specii de animale sudice (vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă, diferiți șerpi și păsări). În zona alpină, unde condițiile de viață sunt vitrege, lumea animalelor este mai redusă, între speciile mai cunoscute fiind capra neagră și vulturul. Luncile râurilor și mai ales Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și subalpine brune și brun acide, formate într-un climat cu temperaturi mici și cu multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt soluri specifice: a) regiunilor de câmpie; b) regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație alpină se află la o altitudine de ............... 3. Popândăul este un animal rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
două cincimi din suprafață este ocupată de dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice cadrului natural. Datorită străvechii locuiri, elementele specifice cadrului natural au cunoscut o serie de modificări. Acestea au fost influențate de factorii locali — unii cu rol restrictiv (pantele mari, altitudini de peste 1
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
câmpii, unde au căpătat treptat alte caracteristici, reflectate în peisaje. Societatea omenească s-a implicat diferit, de la foarte puțin, acolo unde condițiile naturale n-au permis activități antropice permanente, zonele fiind nefavorabile locuirii sau prezenței omului — de exemplu, pe crestele alpine ale munților, cheile sălbatice etc., — la foarte mult, producând schimbări profunde în alcătuirea inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în sens
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
profunde în alcătuirea inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în sens strict decât dacă ne referim la spații extrem de mici (crestele alpine, unele peșteri, versanți abrupți etc.). În rest sunt medii cu grad diferit de modificare prin activitățile umane. De aici rezultă posibilitatea separării mai multor tipuri de mediu, care se grupează într-o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul culmilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unele peșteri, versanți abrupți etc.). În rest sunt medii cu grad diferit de modificare prin activitățile umane. De aici rezultă posibilitatea separării mai multor tipuri de mediu, care se grupează într-o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul culmilor alpine, aflat la peste 2 000 m în Carpații Meridionali, 1 800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o ordine ierarhică, fiecare având probleme specifice. Mediul culmilor alpine, aflat la peste 2 000 m în Carpații Meridionali, 1 800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
2 000 m în Carpații Meridionali, 1 800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
estetice are ca resorturi instinctul, trebuința de frumos, de absolut, experiența dobândită în actul contemplării. „Trezesc admirație lumea vegetală cu farmecul ei prin forme, linii și culori, lumea animală prin forme, culori, mișcări, moduri de viață. Trezesc admirație peisajele marine, alpine, montane, suprafețele râurilor, lacurilor și oceanelor, șesurile, dealurile, pădurile tropicale, savanele, deserturile” ( E. Macavei, 2002, p. 253Ă. Omul însuși prin trăsăturile fizice și frumusețea interioară este un obiect estetic. Instinctul de a răspunde prin trăiri estetice în raport cu natura se asociază
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]