2,715 matches
-
situat În trecut, deci cunoscut. Cititorul atent a observat desigur că apelez adesea la această concepție și, pentru el, capitolul anterior devine acum preambulul unei serii În care Încerc a arăta că nu numai viul evoluează, ci și mediul său ambiental, indiferent de voința noastră privind viteza și, mai ales, sensul și, totodată, să-i evaluez direcția. Acestui ipotetic cititor mă adresez acum, amintindu-i o frază mai veche: “primele cantități de oxigen au apărut acum două miliarde de ani, odată cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În mod obișnuit; acum, nucul nu face altceva decât săși limiteze producția juglonei, de altfel consumatoare de energie metabolică. Deci face economie... și se simte astfel minunat În țara noastră, rezistând chiar și la ger, deși e o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de interes civic, evident și cu partea sa de Bahlui. Evident, reconstituirea efectului global din suma efectelor celulelor fundamentale e supusă principiului emergenței, adică efectul global real e mai mare decât rezultatul unei simple sumări; diferența e constituită din efectul ambiental al unor factori integratori ce nu pot fi cuantificați. Revenind la oile noastre, să facem o comparație necesară Între o viață tradițională la care orașul a renunțat, respectiv modernă a acestei celule. În mediul rural sau tradițional, celula fundamentală cuprinde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ecosistem. Dar, chiar și așa, nu se va putea renunța la câștigurile tehnologice de până acum: mecanizarea și chimizarea, pentru că populația continuă să crească. Dintre cele trei principale elemente fertilizante, azotul, potasiul și fosforul, ultimul pune cele mai mari probleme ambientale, pe care doresc să le aduc În atenție. Fosforul e un element reducător, nefiind astfel utilizabil de către plante ca atare; oxidat, ca pentaoxid, e numai bun, dar de nemanipulat. De aceea, pentaoxidul de fosfor e neutralizat, cel mai adesea cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asta doresc să insist asupra ei. Mai precis interesează ce se poate arde fără a schimba raportul bioxid de carbon-oxigen propriu formelor actuale de viață. E un paradox? Desigur, dacă discutăm doar arderea. Dar dacă arderea e Încadrată În ansamblul ambiental, adică ardem o biomasă oarecare, paradoxul dispare, pentru că arderea creează premisele refacerii combustibilului. Să nu fiu Înțeles greșit În pledoaria pentru biomasă de astăzi și din capitolul anterior: nu sunt un conservator, dimpotrivă, sunt un evoluționist. Nu doresc Însă ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediului. “Radiosfera”, 7 august 1995, ora 9,21 43. Etanolul Între bețiv și automobil Dacă Alexandru Andrieș ar fi trăit pe vremea lui Țepeș-vodă, i-ar fi șoptit și lui la ureche, deși pe atunci nu exista Încă o criză ambientală: “De aceea propun să facem țepele din lemn de prun/Vor fi bețivi mai puțini, iar lemnul e destul de bun”. Eu i-aș fi șoptit ceva Întrucâtva diferit; adică capitolul de față. Nu știu dacă Brazilia are astăzi mai puțini
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la Iași unde, foarte curând, se afirmă ca dibaci pictor de portrete, asigurându-și o clientelă numeroasă din rândul protipendadei. Respectând dorința fermă a comanditarilor, Livaditti caută să redea în portrete, cu exactitate, asemănarea fizică și, prin detalii vestimentare și ambientale, minuțios tratate, să evidențieze starea materială și rangul social. Realizează lucrări de toate dimensiunile, de la miniatură până la portret oficial în mărime naturală și este primul artist care introduce în pictura românească portretul de grup (Familia poetului Alecsandri, Anica și Iancu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Din nefericire, în febra prezentării, Leslie a uitat să-mi salveze datele măsurătorilor așadar ne bazăm preponderent pe memorie. Depistăm o deficiență de aminoacizi și un surplus de renină, ambele par legate de sectorul emotiv și un semnal de „stres ambiental” La capitolul „simțiri” aparatul a depistat frică, curiozitate, confuzie și disperare fără speranță. În creier a depistat dimensiunea astrală amplificată și spre sfârșit a produs un mesaj: „Toată percepția, credința și învinuirea vin din interior, ceea ce vezi vine din interiorul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ar trebui să sune ridicol, dar care se potrivește cu modelul aviar al faianței din baie, poate și cu ciripitul din piesa de la început și, în orice caz, cu bubuitul cascadei tropicale ce îneacă gîndurile lui Alex : ăsta e cinema ambiental și nu putea să le iasă (auzi, ciripit de păsărele !) decît unor experimentatori virtuozi. în plus, povestea se adună încet, dar există e povestea crimei comise atunci la Paranoid Park și are un motiv să se adune încet : ca povestitor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a fost sancționată prin Pactele din Lateran și Concordatul din 11 februarie 1929. Ambientul spiritual al lui don Giovanni Calabria Nu poate fi înțeleasă pe deplin experiența spirituală a lui don Giovanni Calabria dacă nu sunt cunoscuți factorii umani și ambientali care i-au influențat formarea religioasă. Fiecare dintre noi este fiul propriilor săi părinți, dar și al pământului de care aparține, al culturii și al evenimentelor socio-politice ale timpului său. Evenimentele care influențează asupra formării unui individ sunt multiple și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal care, spre deosebire de alți agenți (apa, vântul), nu este constrâns de limite de localizare și nici condiționat de elementele ambientale. În comparație cu celelalte ființe vii, el are o mare capacitate de a supraviețui și de a se adapta. Intervenția și impactul omului asupra mediului înconjurător, în funcție de nivelul său tehnologic, sunt dirijate de necesități economice, sociale, culturale etc. El transformă, corectează și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
stângă, specializată pe limbaj, unde vin informațiile cu caracter verbal de la urechea dreaptă. Așa se explică înclinația femeilor spre domeniile verbale ale creației. Bărbații au mai accentuată emisfera dreaptă (specializată în imputurile vizual spațiale) care primește informații legate de sunete ambientale direct de la urechea stângă. Spre deosebire de femei, bărbații sunt centrați pe sunete ambientale. Procesarea sunetelor limbajului, în cazul bărbaților, se face prin retrimiterea informațiilor prin corpul calos spre emisfera stângă la centrii majori ai limbajului, deci cu o întârziere de ordinul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dreaptă. Așa se explică înclinația femeilor spre domeniile verbale ale creației. Bărbații au mai accentuată emisfera dreaptă (specializată în imputurile vizual spațiale) care primește informații legate de sunete ambientale direct de la urechea stângă. Spre deosebire de femei, bărbații sunt centrați pe sunete ambientale. Procesarea sunetelor limbajului, în cazul bărbaților, se face prin retrimiterea informațiilor prin corpul calos spre emisfera stângă la centrii majori ai limbajului, deci cu o întârziere de ordinul a 20 40 milisecunde în procesarea sunetelor limbajului. * Concepte abstracte. Bărbații sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
evidență principalele blocaje ale creativității, folosind în principal contribuțiile Anei Stoica-Constantin, dar și ale psihologilor James Adams (1992), E. Limbos (1990 și 1994), M. Csikszentmihalyi (1999) și Mihaela Roco (2004). O clasificare a blocajelor creativității: * Interne: * Cognitive; * De personalitate; * Externe: * Ambientale; * Socio-culturale. 7.2 Blocaje cognitive Blocajele cognitive (specifice cunoașterii) se pot clasifica în: * Blocaje perceptuale; * Blocaje informaționale și expresive; * Blocaje ale caracteristicilor gândirii. 7.2.1 Blocaje perceptuale 1. Dificultatea de a izola problema în context și de a o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
etc., persoana în loc să se descurajeze în fața evenimentelor, trebuie să le accepte și să încerce în mod constructiv să le facă față. Capacitatea de integrare a frustrărilor constituie un factor de manifestare totală a personalității, favorabil creativității. [33] 7.4 Blocaje ambientale Blocajele ambientale se referă la blocaje ale mediului extern: 1. Lipsa cooperării și încrederii între colegi Rezolvarea problemelor complexe implică munca în echipă. Patrimoniul informațional al grupului profesional este incomparabil mai bogat decât al oricărui membru al său luat izolat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în loc să se descurajeze în fața evenimentelor, trebuie să le accepte și să încerce în mod constructiv să le facă față. Capacitatea de integrare a frustrărilor constituie un factor de manifestare totală a personalității, favorabil creativității. [33] 7.4 Blocaje ambientale Blocajele ambientale se referă la blocaje ale mediului extern: 1. Lipsa cooperării și încrederii între colegi Rezolvarea problemelor complexe implică munca în echipă. Patrimoniul informațional al grupului profesional este incomparabil mai bogat decât al oricărui membru al său luat izolat. Apoi, inspirația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a vedea lucrurile În ele Însele, detașate de rețeaua afectivă În care ele intră și de unde Își extrag semnificațiile. Adevărul lucrului ar sta dincoace de afect, Înainte ca acel lucru să fi fost legat printr-o altfel de privire - „privirea ambientală”, scrie tot Heidegger - de subiect. La urma urmei, nu adevărul lucrului caută scriitorul, ci accesul l sine sau, dacă folosim cuvîntul lui Rancière, accesul la spirit. Nu Întîmplător, acest concept de stil este dedus din practica literară flaubertiană, din Madame
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În A murit
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu se regăsește decât parțial la om. La om reîntâlnim aproape toate aceste aspecte biologice ale psihismului în derularea cărora este esențială organizarea și funcționarea creierului, ca sistem autarhic ce culege și prelucrează informații. Operaționalitatea, preluarea informațiilor la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acțiune sunt învățate și modelate social. Oamenii au însă capacitatea de a influența propriile lor acțiuni pentru a produce anumite rezultate. Sunt analizate trei instanțe interactive: aă factorii personali interni, sub forma evenimentelor biologice, afective, cognitive; bă comportamentul; că factorii ambientali, impuși sau construiți. Omul e capabil să construiască un ambient social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot influența comportamentul. Este rejectată dualitatea minte-corp în favoarea unei viziuni unitare ce reia și pune accentul pe o serie de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
credințe, valori, standarde personale, aspirații și concepții despre lumea din jur. Toate acestea sunt reunite de propriul sine (selfă. Personalitatea este sistemul integrat al sinelui (selfă prin care constituentele sale operează, într-o interacțiune mutuală, pentru controlul și influența circumstanțelor ambientale. Identitatea cu sine se construiește și se exprimă în urma procesului autobiografic intrapsihic, care păstrează continuitatea persoanei de-a lungul timpului. Concepția lui Bandura se poate deci articula cu psihologia persoanei care pune accentul pe narațiune și biografie (McAdamsă. Identitatea cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personogeneza tardivă în favoarea exercițiului, învățării și a factorilor sociali. Trebuie subliniat și faptul că numai în condiții favorabile de mediu predispozițiile ereditare devin manifeste clinic. Este dificil să se facă o separare a contribuției influenței genetice - aproximativ 50% - față de cea ambientală, asupra trăsăturilor personalității (Plomin et al., 2001Ă. Mecanismele poligenice nu pot explica singure trăsăturile personalității, ele interferând constant cu factorii de mediu. Livesley (2003Ă sugerează contribuția dominantă a genelor și a marker-ilor biologici - impulsivitatea: scăderea 5-HT centrale (Mann, 1998Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta copilăriei, asimilabile unor episoade maladive. Pe de altă parte, în structurarea unei personalități patologice intervin, pe lângă trăsăturile dominant moștenite, o diversitate de factori ambientali. Se conturează astfel concluzia că personalitatea normală reunește trăsături temperamentale și caracteriale cu rol adaptativ obiectivabil, iar în cazul personalităților patologice atributele structurale moștenite sau dobândite în procesul educațional și de socializare devin maladaptative. În 1993 Cloninger, Svrakic și Pryzbeck
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]