1,430 matches
-
cu clopoței Daboia russelii (III ÎN) = 469 Vipera latifii Vipera ursinii (I) (Numai populația din Europa, cu excepția zonei care constituia înainte URSS; populațiile din aceste zone nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament) Vipera pajiștilor Vipera wagneri (ÎI) AMPHIBIA Amfibieni ANURA Bufonidae Broaște de uscat (râioase) Altiphrynoides spp. (I) = 470 Atelopus zeteki (I) = 471 Broască variabilă Bufo periglenes (I) Broască râioasa aurie Bufo superciliaris (I) Broască râioasa verde Nectophrynoides spp. (I) Nimbaphrynoides spp. (I) = 470 Spinophrynoides spp. (I) = 470 Dendrobatidae
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
floristice de interes conservativ A.12. Demararea acțiunii de extindere a │- creșterea cu 87 A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru│- 4 ha de fâneață umedă menținută │ │alimentarea cu apă a zonelor mlăștinoase A.16. Asigurarea protecției speciilor și habitatelor amfibienilor A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor │- creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor și a resurselor naturale În prezent, 20% din suprafața sitului ocupată aproape
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
extindere a │- creșterea cu 87 A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru│- 4 ha de fâneață umedă menținută │ │alimentarea cu apă a zonelor mlăștinoase A.16. Asigurarea protecției speciilor și habitatelor amfibienilor A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor │- creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor și a resurselor naturale În prezent, 20% din suprafața sitului ocupată aproape în întregime de pajiști și tufărișuri de bună calitate
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
creșterea cu 87 A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru│- 4 ha de fâneață umedă menținută │ │alimentarea cu apă a zonelor mlăștinoase A.16. Asigurarea protecției speciilor și habitatelor amfibienilor A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor │- creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor și a resurselor naturale În prezent, 20% din suprafața sitului ocupată aproape în întregime de pajiști și tufărișuri de bună calitate, este gestionată
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
pădurile de mesteacăn de munte. Finlanda are și o faună diversă. Există cel puțin șaizeci de specii endemice de mamifere, 248 de specii de păsări care se înmulțesc aici, peste șaptezeci de specii de pește și unsprezece de reptile și amfibieni, multe migrate din țările vecine cu mii de ani în urmă. Printre mamiferele mari și ușor de recunoscut care se găsesc în Finlanda se numără ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ca scop păstrarea integrității organismului și integrarea sa în mediu său de viață. Sistemul nervos al organismelor ce se încadrează în încrengătura Mammalia (mamifere) are același plan de organizare cu al organismelor încadrate în încrengăturile: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (pești), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (păsări) și poate fi reprezentat schematic ca în tabelul de mai jos. La majoritatea speciilor, creierul are multe circumvoluții cerebrale. Cu cât mai multe circumvoluții, cu atât este mai complex comportamentul. Astfel, iepurele are o suprafață aproape
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă. Reptilele sunt primele vertebrate, a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din 4 camere. Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
ventricul. Sângele arterial este separat de cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două circuite: mare și mic. Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă), "Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
cultura cerealelor, plantelor tehnice și creșterea animalelor. După modul de distribuire al gospodăriilor este un sat de tip adunat. Se concentrează pe resurse naturale: Biodiversitate de o importanță deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc.
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
pe marea înghețată. În cazuri rare, vântul a adus pe insulă și lilieci, dar aceștia nu se pot înmulți aici. sosesc ocazional din Groenlanda, dar ei doar vizitează insula, neexistând o populație islandeză de urși polari. Nu există reptile sau amfibieni autohtoni. Din punct de vedere , Islanda aparține provinciei Arctice a din cadrul . Circa trei sferturi din insulă sunt zone sterpe, fără vegetație; cea mai mare parte a plantelor o constituie iarba pășunilor consumată regulat de erbivorele domestice. Cel mai des întâlnit
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pești de apă dulce, 517 specii de amfibieni, 1.677 specii de păsări și 530 de specii de mamifere, numărul speciilor de insecte despășind 10.000. Printre mamiferele mari se numără puma, jaguarul, ocelotul, câinele sud-american și vulpea. Alte specii precum pecarul, tapirul, furnicarul, leneșul, oposumul și animalul
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
28 de ani, îmbogățind mai ales colecțiile de geologie și paleontologie. Ilarie Mitrea, medic in armata colonială olandeză din Indonezia, originar din Rășinari, donează în 1882 o colecție zoologică de circa 1000 de specii de animale (insecte, moluște, crustacei, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Spațiul și personalul nefiind suficient, piesele au ramas în lăzile expediate de Mitrea până în 1894, când le-a luat în primire naturalistul Grigore Antipa. Colecția Mitrea (din care în decursul timpului s-au pierdut două treimi
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), o specie de plantă ("Aurinia saxatilis") din familia Cruciferae și "Waldsteinia geoides", element floristic ce aparține familiei Rosaceae. Fauna este reprezentată de câteva specii de amfibieni, pești și insecte; printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), precum și trei fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna" și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar).
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
desfăcute poate ajunge la 230 cm. Păsările trăiesc în zonele cu umiditate ridicată și pe câmpiile cu iarbă verde. Își schimbă dieta în funcție de sezon și de propriile cerințe nutriționale. Hrana lor este deosebit de diversificată. Se hrănesc cu rozătoare mici, pești, amfibieni, insecte, semnințe, fructe și plante. Sunt animale gregare, formând cârduri mari. Când puii ajung la maturitate sexuală, în cel de-al doilea sau al treilea an de viață, își caută perechea printr-un ritual ce poate dura mai multe zile
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion" pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
mac de munte ("Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), rogozuri (din speciile: "Juncus filiformis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata, Carex dacica"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
de olandezi cu două medalii pentru calitățile sale medicale și de regele Carol I cu două medalii “Coroana României”ca recunoștință pentru gestul său de mare donator Colecția zoologică cuprindea peste 1000 de exemplare de animale (insecte, moluște, crustacee, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Datorită lipsei de spațiu, piesele au rămas în cea mai mare parte închise în lăzile în care fuseseră expediate, fiind scoase la lumina abia în 1894, când colecțiile i-au fost încredințate lui Grigore Antipa. Această
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
1400 de specii de plante) dintre care peste o sută sunt endemice. Fauna insulei are multe nevertebrate endemice, reptile unice, specii de păsări și mamifere. Fauna din Tenerife include 400 de specii de pești, 56 de păsări, 5 reptile, 2 amfibieni, 13 mamifere terestre și câteva mii de nevertebrate, pe lângă câteva specii de țestoase marine, balene și delfini. Înainte de venirea aborigenilor Tenerife și Canarele erau locuite de specii endemice de animale acum dispărute că șăpârla gigantică (Gallotia goliath) sau șobolanul gigant
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră, ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Insecte: lepidoptere cu exemplare din speciile: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Lycaena helle", "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). "Dumbrava Vadului" a constituit un minunat decor al unui episod
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]