1,306 matches
-
înainte. Ce... De ce e... — Nathaniel ! încerc să strig, dar glasul îmi devine un țipăt răgușit. Nathaniel ! Îi fac cu mâna frenetic, încercând să-i captez atenția. — Iisuse, el e ! exclamă Dominic. Nathaniel ! urlă cu un glas ca de megafon. Aici, amice ! — Nathaniel ! Până la urmă, îmi revine glasul. Nathaniel ! La țipătul meu disperat, ridică în fine privirea și tresare vizibil în clipa în care mă zărește. Preț de un moment, pare că nu-și poate crede ochilor. Apoi toată fața i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
asta, ne facem de râs. — Promit, promit, tovarășe Gafton, promit. Am înțepenit, gata. Ascult, atât, ascult. — E adorabilă, să știi. Generoasă, veselă. Plină de haz. Simplă, sinceră. Delicată, aș spune. Nu văd de ce zâmbești, nu văd de ce. — Exces de epitete, amice. O exagerare, dom’ Gafton, d-aia zâmbesc. Cu atâtea calități, nu mai are nici un haz. Trece cheful oricui, zău așa. — Nu trece, n-ai grijă. N-ai mata nici o grijă dinspre partea asta. Nu trece cheful, te asigur. — Atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fără ea. Ea era minunea, învierea, soarele... — Marea Târfă din Biblie? Curvoiul? Știi că i se spune Curvoiul? Doctorul Marga refuză să zâmbească. Fața umbrită de barba romantică rămase neclintită. — Prostii, vorbe goale. Sursele de bucurie sunt rare în lume, amice. Trebuie prețuite, să știi. Bucuria adevărată este o forță intangibilă. Clevetiri stupide. Doamna bucură. Nu te lua după prostime... — Ba da, ba mă iau. Îl cunoști pe Toma, pe administratorul Toma A. Toma? — Care Toma? Sfântu’ Toma sau ălălaltul, necredinciosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu mai aibă voie, săracii, să facă cu ochiul! Ce nedreptate, ce siluire, ce teroare! Că bine ziceați, trebuie să fim ceea ce suntem. Să ne înțelegem condiția, să ne-o afirmăm, da, da. Un scandal, zău așa. Ei bine, prețioasă amică, n-o să credeți, m-am gândit brusc la Tavi, câinele, la colegii săi din Asociație. Lipsiți de acest privilegiat semn de castă? Lipsiți adică de ridul de lângă sprânceană? asta vreau să întreb. N-o fi cumva și mai cumplită povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Chiar dacă barba lui arată ca după o strașnică bătălie într-o fabrică de ouă, nu e de datoria mea să fac curățenie. —Veej, zice Davey, spre ușurarea mea, ai un pic de ou... aici... Îi arată unde. A, da? Mulțumesc, amice! Vijay ia un șervețel și-și șterge cu delicatețe colțurile gurii, îndepărtând o firimitură de ou. Barba lui arată insuportabil. Mă uit la Davey cum se frământă: „Să-i spun să se șteargă ca oamenii ori să-l las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să se transforme într-o relație la distanță, îmi spun în gând și mă apucă furia. Putea să mă fi luat cu el, nenorocit constipat emoțional ce e! Dar zâmbesc și fac prezentările. —Matt, el e Jake! Îmi pare bine, amice, își strâng ei mâna. Sunt în siguranță. Matt e un tip în regulă. Nu mă va întreba despre relația mea cu Jake, nici de cât timp suntem împreună și nu va face vreo remarcă nepotrivită. Își va închipui că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nesigură pe viață. —Nici mie nu-mi plac sălile de fitness, zice Jake. Cred că a intervenit pentru că și-a dat seama că mă aflu în dificultate. Totul mi se pare cam artificial. — Dar tu ce faci să te menții, amice? Arăți nemaipomenit! Se plimbă, îi explic eu. Merge prin Kew Gardens ore întregi, până cade răpus de oboseală. Nu intenționez să-l lămuresc pe Matt în vreun fel, ci să-l fac să creadă că eu și Jake ne tachinăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
obișnuiți să petrecem în conace luxoase, nu prea suntem în elementul nostru, facem notă discordantă cu adunătura de bogătași. Dar nu vrem să recunoaștem, așa că ne manifestăm frustrarea bârfind pe seama luxului acestei case vechi. Unde dormi? mă întreabă Vijay. —Doamne, amice, ai și tu un pic de rușine! întrerupe Stewart. Vijay roșește de-a binelea. — Nu, n-am vrut să zic - eu doar - se bâlbâieel. Mi se face milă. — Am o cămăruță încântătoare chiar lângă cea a lui Daisy și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-i facă ochi dulci. În mod paradoxal, mă întristează chiar și aparența aceasta de fericire. La astfel de petreceri, dacă nu ești deja cuplat, treci imediat la treabă. Chiar Vijay și Stewart flirtează cu Baby și cu vreo două dintre amicele ei - în afară de mine, desigur. Davey stă într-un fotoliu. Îi urmărește și el cu privirea pe Daisy și pe Finn și, fără să vreau, observ că are o expresie de tristețe amestecată cu gelozie. Îmi închipui că se simte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în centrul orașului, aproape de Dunăre, fapt ce ar fi trebuit să-ți imprime o mare vioiciune, nu în felul de a fi așa cum o dovedeai, ci la improvizația atât de necesară în textul bătut în cuie al scripturii existențiale. Da, amice, cred că tu aveai creierul tare și deja format cu aptitudini de a fi elev de la naștere, pe când eu parcurgeam, precum Pământul, erele geologice până a deveni, e drept cam târziu, Homo-poesis. Dacă tu înveți și acum, se știe, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dacă aș fi scriitor, nu ca tine poet pentru gospodine, aș demitiza pe purtătorii de măști la care merită să te uiți ca la o gânganie sau ca la o zdreanță oarecare. Scrisoarea trimisă prin poșta electronică primi răspuns. Dragă amice, eu am sesizat aceasta de la început, așa poet pentru gospodine cum sunt, dar îmi spuneam că nu avea sens să-mi dezvălui gândurile în fața unul labil psihic care erai, obsedat de Any Palade și îndrăgostit de personajele din viața noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu Any Palade. Alături, părinții lui, profesorul de matematică, Moș Eveniment și, râzând gros pe un șezlong, Hugo, pictorul mânjit cu vopsele. O mână ușoară pe umăr și din spate o voce reținută de a nu se dezlănțui în râs: Amice, ai căzut în cap din partitură. Ai intrat în simfonie, boule! Râsul general era mai rațional decât vorbele și Gustav își reveni la realitate. Se topise muzical de dragoste, încât circul timpului îl vrăjise cu numerele lui de magie. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
meu. Eu aș alege un marfar, spuse Gustav, pentru că e lung și pot să văd multe. După cum cred, ți s-ar potrivi Motorul! îi spunea Mihai Dinu, face drumuri scurte cum e și mintea ta. Atunci îi replică Gustav ție, amice, sigur ți-ar sta bine într-un marfar care transportă vite refuzate la export. Samaliot și Năsuc trăgeau la măsea din rezerva de viitor, cea din trecut și prezent fiind dată pe gât de multă vreme. Profitau de intersectarea Personalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fie greu, nu trebuie să mă las! se autosugestiona Mihai Dinu. Peste câteva maldăre de timp, am să mă uit indiferent în urmă, căutând să-mi amintesc ce fac acum. Nu o să-mi aduc aminte... nu-mi mai aduc aminte, amice Gustav, de mingea de ping-pong care eram, aruncată în bazinul de păcură de un jucător neatent, nu mai țin minte cine contra cui mă lovea cu paleta, mi-aduc aminte fluidul în care zăceam așteptând mâna salvatoare. M-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de viață nu-l trăisem. Acum poți să râzi, deși scofâlcit, m-am reîntors la momentul de dinaintea căderii în apa neagră a bazinului. Și încerc să umplu acel timp netrăit cu văzutul, auzitul, gânditul. Eu sunt acum bazinul cu păcură, amice! C e stai, nerodule! Hai la nuntă! îl îmbrânci un trântor pe Moș Eveniment. Profesorul se privi: era un bondar în toată regula. Mâna cu care calculase eternitatea era un firav picioruș. Cealaltă mână, celălalt picioruș. Întregul corp de bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la fratele lui. Îi plăcea să strice și viața altora. Și părea să-i facă plăcere asta. — La drept vorbind, da. — Îmi pare rău. — Îți pare rău? Dacă ți-ar părea rău, ai înceta să mai faci porcăria asta. — Hei, amice, zise Adam. De unde naiba era să știu? A fost o cursă, omule. Chiar și Charles a spus asta. Nenorocita mi-a întins o cursă. Charles a spus că o să mă scape ușor. N-ar fi fost nici o cursă, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
individul. Strigătul lui agită macacii din copaci și îi făcu să se împrăștie și să scoată noi sunete tânguitoare. Hagar se uită la ceilalți. Cameramanul francez spuse: — Poate mai în liniște? Pentru toată lumea. Plimbă ursul, broscar nenorocit, spuse britanicul. — Ușor, amice. Un uriaș din echipa australiană se apropie și puse o mână spre englez, care repezi un croșeu spre bărbia acestuia. Australianul îi prinse mâna, i-o răsuci și îl împinse peste trepiedul lui. Trepiedul căzu, iar cameramanul se întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
așa cum a fost ... — Iar în cameră ai întreținut cu ea sex oral, genital și anal. Iar ea are șaisprezece ani. — Iisuse, spuse el. Nu s-a întâmplat așa. Avocatul mai vârstnic îl privi lung. — Ești în rahat pân’ la gât, amice. — Vă spun că nu s-a întâmplat așa. — Înțeleg. Ați fost fotografiați împreună de camerele de securitate ale hotelului, în lobby și în lift. Camerele de pe hol de la etajul patru v-au înregistrat, pe tine și pe domnișoara Chin, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în privința fetei. Dacă putem face rost de ceva din trecutul ei, poate vreun film pe Internet, putem forța procurorul să renunțe la acuzații. Dar dacă se ajunge la proces, n-o să fie bine. — Al dracului Rick. — Mda. Îi ești dator, amice, zise puștiul și porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Gerard. Stan înjură și deschise ușa din spate. Gerard cânta din nou: — Am niște vești pentru tine, și vei afla că sunt adevărate, așa că va trebui să iei masa singur ... Nici o problemă, zise Stan. Pentru că tu ai zburat de-aici, amice! Prinse pasărea cu brutalitate, iar Gerard îl ciupi tare, însă lui Stan nu-i mai păsa. Îl puse pe Gerard jos, pe marginea drumului, în praf. — Se pare că te dai bătut, și dacă e adevărat, nu vreau să... — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ajunseseră la acel grad Înalt de contopire sufletească, de Înțelegere și interpretare a dorințelor celuilat. Când au venit la micul dejun era vremea prânzului, au mâncat puțin, au băut câte o cafea dublă și apoi au plecat cu profesorul și amica acestuia la o plimbare pe muntele din apropiere. S-au bucurat de frumusețea și puritatea verdelui natural, de măreția și aerul neasemuit al muntelui, mirosul de cetină și rășină le-au cotropit sufletele iar atunci când fetele au dat semne de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Se vede...Hai să răpim mireasa!”. Era zece și jumătate.” Nu e prea devreme?”.” Nu.Așa e tradiția”.A fost înghesuit într-o mașină.Lipsea mireasa.Nedumerit,a întrebat:”Nu luăm și mireasa?...S-a schimbat tradiția?...”.” Am luat o,amice!”,l-au asigurat rapitorii.” O fi în poză sau în portbagaj?!”,se gândi Codin.Au ajuns la un bufet de cartier. Surpriză!La o masă stătea mireasa.Framântările continuau în cascadă.” Răpită?...De bună voie?...Geamănă?...O sosie?...”. Băieții l
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rugăciune, ca și în oboseala și suferințele drumului. In timp ce scriu aceste rânduri într-o mică piață de lângă biserica menționată mai sus, pe banca din fața mea șade o femeie cam de vârsta pensiei ce se plânge la două amice cam de aceeași vârstă cu ea, de soțul ei, care, cum se exprimă ea cu o mare durere în glas, este un ”farfallone” (fluture, fluturatec). Degeaba încearcă să o consoleze prietenele ei; ea continuă să-și verse amarul, repetând aceeași
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
parte din interniști au coborât pentru a-și face temele. Am intrat și noi În clasă și ne-am așezat În ultima bancă. Eu mi-am pus pe cap o căciuliță , iar colega mea o basma neagră Împrumutată de la o amică. Unde sunteți nenorocitelor? striga din ușă, paznicul nostru, plin de nervi, cu obrajii roșii, gâfâind după cât a alergat să ne caute. Vă găsesc eu pe voi! Am să vă dau pe mâna directorului și poate dă domnu să vă exmatriculeze
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
hrăni numai cu pâine, pâine neagră, în timpul ocupației, dar spiritul are nevoie de lucruri mai rafinate. Iar astea, continuă el zâmbind, nu se obțin decât dintr-o singură sursă. — Dar ce te-a făcut să vii prin părțile astea? — Poliția, amice, și tinerii ăia cu mintea înfierbântată care umblă cu pușca în mână și zic că fac parte din rezistență. Intenția mea era să ajung undeva în sud, dar, din păcate, figura mea e mult prea bine cunoscută peste tot... mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]