5,855 matches
-
e doar punctul de plecare al eseului lui Ion Vartic. (Care mai identifică un număr de asemenea coincidențe. Nu doar numele, ușor modificat, Grodeck, ci și prenumele Gunther se leagă de Trakl, pe care, bănuiește Vartic, Sebastian îl descoperise datorită amicului Camil Baltazar.) Urmează adevărata interpretare. Care e inenarabilă. E clar că Ion Vartic oferă implicit o lecție formidabilă prin eseul acesta. (Și prin altele, dar „Grodek”. A treia variantă e de strictă actualitate.) Asta înseamnă reformulare, asta înseamnă relectură ! Asta
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
monografiei dedicate sculptorului din Gorj. Celelalte două, dată fiind inadecvarea lor la spiritul epocii, nu aveau să mai apară vreodată, abia de curînd fiica lui Pandrea publicîndu-le la Editura Vremea în formă completă (vol. 2: Pravila de la Craiova; vol. 3: Amicii și inamicii). Cunoscîndu-l îndeaproape pe sculptor la Paris (între 1927 și 1939) și fiind martorul calomniilor la care era supus, în Pandrea a crescut imboldul de a-i apăra posteritatea. Dar, dincolo de controversele iscate de denigratorii lui Brâncuși, ce atrage
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
dibuit în el pe omul care citește, pe intelectual, îl vede membru al unui „grupuleț de luptători reacționari care sabotează revoluția mondială” și îl tratează ca atare. Acum tânărul află ce înseamnă să pari diferit, cum nu știuse când, împreună cu amicii săi, făcuse o victimă lipsită de apărare dintr-un copil evreu din vecini. Se apără cum poate. Spală W.C.-urile recitându-și din Rimbaud, Verlaine, Neruda și din Micul prinț. Doarme cât poate de mult, bântuie cârciumile din apropierea cazărmii, dar
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
a fugit la mănăstire. Prezentatorul TV scrie că fata nu este singura adolescentă care fuge de acasă fără un motiv întemeiat. Dan Negru povestește că și el are un prieten cu o poveste asemănătoare. În urmă cu câțiva ani, fiul amicului său a fugit de acasă pentru a se distra alături de alți adolescenți. "Cu vreo trei ani în urmă puștiul unui amic din Timișoara a șters-o de acasă... Vreo două zile l-au tot căutat... Se ascunsese la o cabană
Dan Negru: "Tatăl lui i-a tras o mamă de bătaie" () [Corola-journal/Journalistic/45170_a_46495]
-
Dan Negru povestește că și el are un prieten cu o poveste asemănătoare. În urmă cu câțiva ani, fiul amicului său a fugit de acasă pentru a se distra alături de alți adolescenți. "Cu vreo trei ani în urmă puștiul unui amic din Timișoara a șters-o de acasă... Vreo două zile l-au tot căutat... Se ascunsese la o cabană de lângă lacul Surduc împreună cu alți doi adolescenti care și ei erau fugiți de acasă. Aveau la ei țigări și niște cutii
Dan Negru: "Tatăl lui i-a tras o mamă de bătaie" () [Corola-journal/Journalistic/45170_a_46495]
-
de femei, pentru schimb. O să caut să fac una în pielea goală, ca să ai și distracții anatomice. Și sunt de părere că, odată stabilită tu la Falcău, când voi veni în vilegiatură pe la tine, să strângem odată pe toți bărbații amici ai tăi, care de care mai „idealist”, și să ne fotografiem cu toții, iar tu la mijlocul nostru: bărbat între bărbați. O să fie frumos, nu-i așa? Mi-am făcut plăcerea să-ți remarc aceste surprize ale scrisorii tale, ca să judeci puțin
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
Aceste poesii, după zisa lui Bodnărescu, formau un ciclu. Deatunci numirea «ciclu» a fost păstrată pentru orice serie de poesii ce aduce cineva. Când vreuna din poesioarele lui Bodnărescu părea mai slăbuță și risca să fie respinsă, autorul și câțiva amici ai lui strigau că aceasta nu se poate, că s-ar strica ciclul. Astfel, cu mijlocul ciclului, trece mai ușor ceea ce n-ar scăpa fără aceasta” (în op. cit., ediție îngrijită de Ioana Pârvulescu, București, Humanitas, 2011, pp. 273 - 274). 9
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
trecut o oră de când recuperez. Cum îmi văd viața, câtă a rămas. Fără proiecte, ambiții, frustrări. Cât mai comodă se poate, ocupându-mi și pierzându- mi vremea cu lecturi, filme de la Marcel, televizor. De vorbă cu T. Rar, cu prieteni & amici. Scriind câte o frază când va fi vrut să vină, fără s-o fi căutat. Griji pentru fete și Maxone. Nori cenușii la orizont, speranța că înaintează, cât se poate, lent. Însemnările astea devin jurnalul adevă- ratei îmbătrâniri. Aurel Pantea
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
Covrig Roxana Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu susține că președintele PNL, Crin Antonescu, vrea să-și salveze "amicul". El face referire la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, care ar vrea impozite și taxe mai mari. Iată mesajul lui Lăzăroiu: "Antonescu: FMI vrea taxe si impozite mai mari.
Lăzăroiu: Antonescu vrea să-și salveze amicul, care oricum îl va trăda by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34419_a_35744]
-
fi cuvenit, cu urări de sănătate și de exemplară tinerețe creatoare. Desigur, scuze se găsesc oricând - întâmplarea face că de data asta ele sunt mai reale ca oricând. Exact de două zile am primit încă una din bucuriile, cu care amicii noștri de la Academie, cu actualul pseudopreș edinte 8 în cap, mă copleșesc sistematic. După ce de aproape un an îmi refuză banii munciți din greu pentru volumul V din ediția Eminescu 9 (lucrare strict personală), după ce mi-a desființ at colectivul
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
despre eșecul privatizării CFR Marfă, că premierul Ponta "a vrut să își ajute un prieten" și "a ieșit prost". Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să își ajute un prieten, un amic în orice caz, și a ieșit prost", a spus Traian Băsescu.
Ștefănescu: Declarațiile halucinante ale lui Băsescu trebuie ignorate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34651_a_35976]
-
bătălia pierdută. Asta nu e o comparație poetică, ci o realitate crudă. Am trimis ieri la București manuscrisul traducerii 3. E singura speranță. Deocamdată. Azi am plătit taxele la Univșersitateț: 30.000. Ieri am vorbit cu bătrânul și amabilul meu amic Chistodorescu. M-a încântat și m-a ispitit cu cele mai dulci propuneri... ca să fac iarăși pe ziaristul. Și, ce-o să fac altceva? Dar nădăjduiesc că, odată ajuns la București, mi se vor deschide și alte perspective. Mi-ar plăcea
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
scoată castanele din foc” și cu ajutorul acelora pe care îi califica, la un Congres al partidului, „plutocrația anglosaxonă”. URSS trebuie să plătească scump faptul că a ocolit „... o alianță militară cu puterile occidentale prin anii 1938-1939.” Pentru G.Ivașcu și amicii săi politici rămâne întrebarea dacă URSS este capabilă să oprească în toamnă și la iarnă (1941/1942) ofensiva germanilor și a aliaților lor români, unguri și italieni. Cum situația social-economică din țară se deteriorase alarmant în vara lui 1941, Radu
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Munților, reportaj de G.Ivașcu, alături de Note franceze, nesemnate, dar sigur de Ivașcu. Că în aceste luni G.Ivașcu preluase funcția de secretar de redacție o poate atesta și apariția articolului Brussa, de Titus Cristureanu („Vremea” din 16 august 1942), amicul bucovinean al lui Emil Bodnăraș, doctor în științe economice și politice la Londra, fost secretar de redacție la „Viața românească”, cunoscut al lui G.Ivașcu din 1939. [T.Cristureanu fusese atașat comercial al României la Moscova, apoi la Istanbul, iar
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Ivașcu scrie despre Activități intelectuale în provincie, remarcând revista „Saeculum”, în care, sub îndrumarea lui L.Blaga, publică tinerii Radu Stanca, Ion Negoițescu, Șt.Aug.Doinaș, I.M.Oană, Ovidiu Drimba ș.a. Secretarul redacției „Vremea” facilitează și accesul, în coloanele revistei, a amicilor săi din organizația PCdR, Constantin Dinu și Șerban Nedelcu. Analist publică, în primele luni ale lui 1944, câteva articole-comentarii politice despre chestiuni sensibile pentru diplomația universală. Comentează, de pildă, într-un amplu articol, zvonurile despre „neînțelegerile” dintre Aliați, ca în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
reîncadrarea în învățământ, la o școală din zona Capitalei. Apelează, pentru oarecare garanție, la bunăvoința prof. Andrei Oțetea, de la Universitatea din Iași, ca să pună un cuvânt bun la „prietenul” său P.P.S|NESCU, de la minister, personalitate politică înțelegătoare și loială amicilor săi antifasciști de la Iași și București. Incitat de complicatele evenimente politice din lume, colaboratorul de la „Vremea” îi comunică, nerăbdător, protectorului său: „Peste Ocean e cam prea lungă vorbăria: după Cameră, Senatul! Dar, poate e mai bine așa.” În „Vremea” din
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Epistolele trimise poetului, prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) impresionează printr-o dezarmantă sinceritate, prin evocarea anilor de studenție și, desigur, prin câteva creionări memorabile a vieții universitare interbelice. Un caz singular îl reprezintă Ion Ureche, coleg și bun amic al lui Pericle Martinescu, cât și al lui Tașcu Gheorghiu, ce devenise unul dintre cei mai apreciați și prețuiți studenți ai profesorului Tudor Vianu, care nu a ezitat, în acele momente tulburătoare, să-l trimită la Paris, pentru a studia
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
contururi parcă desenate de Gustav Klimt, aveam de urcat o pantă nu mai lungă de două-trei sute de metri, de-a lungul căreia mă opream în dreptul fiecărei case. Principala preocupare, încununată de puerile satisfacții, consta în reîntâlnirea cu simpaticii mei amici ... piticii de grădină - mai mult sau mai puțin vizibili printre ierburi, flori, arbori sau tufișuri. Sunt reminiscențe din imemorialii ani 1950. Probabil cei mai întunecați prin care a trecut patria mea în secolul trecut. Și totuși, amintirile referitoare la acele
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
i-a amintit de Traian Băsescu „în vremurile sale de ascensiune spectaculoasă”. „Nu numai prin fermitatea opiniilor, prin impresia că nu va da înapoi orice s-ar întîmpla, prin bărbăția asumării unei decizii, dar și prin lipsa de scrupule față de amicii și partenerii politici. Asemenea lui Traian Băsescu, luni, 9 septembrie 2013, Crin Antonescu a demonstrat că e în stare să calce pe cadavrul politic al partenerului și amicului. Care partener și amic e chiar premierul Victor Ponta. De aceea, cred
Ponta nu își dorește ca Antonescu să fie ca Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35366_a_36691]
-
prin bărbăția asumării unei decizii, dar și prin lipsa de scrupule față de amicii și partenerii politici. Asemenea lui Traian Băsescu, luni, 9 septembrie 2013, Crin Antonescu a demonstrat că e în stare să calce pe cadavrul politic al partenerului și amicului. Care partener și amic e chiar premierul Victor Ponta. De aceea, cred, va ajunge Președinte!”, scria Ion Cristoiu.
Ponta nu își dorește ca Antonescu să fie ca Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35366_a_36691]
-
decizii, dar și prin lipsa de scrupule față de amicii și partenerii politici. Asemenea lui Traian Băsescu, luni, 9 septembrie 2013, Crin Antonescu a demonstrat că e în stare să calce pe cadavrul politic al partenerului și amicului. Care partener și amic e chiar premierul Victor Ponta. De aceea, cred, va ajunge Președinte!”, scria Ion Cristoiu.
Ponta nu își dorește ca Antonescu să fie ca Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35366_a_36691]
-
al partidului, spirit elevat și calculator desăvârșit, a declarat că am păgubit simpatia pentru PDL cu “cel puțin cinci procente”. O altă colegă, exclusă acum câteva luni din PNL și venită de curând în PDL, crede că sunt “fioros”. Un amic, deputat european și el, mă plasează în categoria “zgomotului produs de euri fără saț și de manevrele sulfuroase ale răzbunării”, care vor deschide calea socialismului în România". El mai scris că "șeful grupului parlamentar al PDL așteaptă să “retractez și
Preda: "Cer membrilor BPN să-i ceară socoteală lui Blaga". Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37190_a_38515]
-
toate aceste vorbe abia de pot reda Mardi Gras. Muzică, flori, strigăte și râs și cântec și veselie și niciodată nicio inimă nu-și arată durerea, nici nu întunecă fericirea străzilor. Un lucru minunat, acesta este Carnavalul! Totuși, vechii mei amici din Frenchtown, care știu totul și pot să îți spună multe povești, vorbesc de o inimă zdrobită de Mardi Gras acum mulți ani. Inima unei femei, desigur, pentru că „întotdeauna femeile sunt cele nefericite” spune un vechi proverb și poate că
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
condus-o la aeroport. Întâmplări recente care se vor fi îndepărtat în timp la apariția acestor rânduri, încât nu le mai numesc, mă fac să mă întreb: Dumnezeule, în ce fel de țară trăim!? Seară cu niște cunoscuți, nu chiar amici. Discutăm politică. Mă izbește reaua credință, de ambele părți. Parcă suntem la trasul frânghiei: unii, neapărat, hăis!, ceilalți, neapărat, cea! Un mare neajuns al democrației este că, prin vot universal, se dă pe mâna unei majorități de oameni neavizați. Însă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3734_a_5059]
-
devoram nonșalant romanele lui John Le Carré?!? Mi-a fost la fel de greu să- i explic în ce consta răul nostru (Anke neputând cita decât, cel mult, din Gramsci și Lukacs), precum avea să-mi fie, după ’90, să le explic amicilor din Lille că una era să fim la zi cu referințele culturale occidentale și altceva (in)adaptarea la mizeriile bolșevismului ceaușist. Revin. Printre multele remușcări pe care mi le-a turnat în suflet moartea maică-mii, asta a rămas cea
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]