1,125 matches
-
de amnezie își pot aminti evenimente din trecutul îndepărtat, dar nu și cele din trecutul apropiat. De exemplu, pacientul poate preciza unde a frecventat liceul sau facultatea, dar nu este capabil să spună când s-a internat. În cazuri de amnezie profundă, persoana poate fi dezorientată temporo-spațial, dar foarte rar își uită identitatea. Adesea, persoanele amnezice nu realizează deficitul de memorie și vor nega argumentele ce vin să confirme acest deficit. Ei par să nu se îngrijoreze din cauza multiplelor goluri mnezice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul zugravului, prezentat mai sus. Ei pot deveni agitați când cei din jur le evidențiază lipsurile mnezice sau pot chiar să îi acuze că pun ceva la cale împotriva lor. 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice Amnezia poate fi cauzată de afecțiuni cerebrale datorate atacurilor cerebrale, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunerea la toxine (de exemplu intoxicația cu monoxid de carbon) sau abuzul cronic de substanțe. Sindromul Korsakoff reprezintă o tulburare amnestică determinată de afecțiuni la nivelul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tiamină. Evoluția tulburărilor amnestice depinde de cauza acestora. Dacă apare un atac la nivelul hipocampului, pierderile de memorie includ evenimente ulterioare atacului, pe când amintirile anterioare atacului rămân intacte. Dacă pierderile de memorie sunt determinate de alcool sau alte toxine, debutul amneziei e mai insidios iar la unii pacienți pot fi afectate și amintirile îndepărtate. Primul pas în tratamentul tulburărilor amnestice îl constituie eliminarea acelor factori ce contribuie la deteriorarea memoriei, precum alcoolul sau expunerea la toxine. Nutriția și tratamentul unor condiții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mediu cât mai familiar. La fel ca în demență, se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunere la toxine sau abuz cronic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunere la toxine sau abuz cronic de substanțe; tratamentul amneziei constă în îndepărtarea agenților ce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunere la toxine sau abuz cronic de substanțe; tratamentul amneziei constă în îndepărtarea agenților ce contribuie la întreținerea simptomelor și identificarea unor stimuli și repere mnezice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunere la toxine sau abuz cronic de substanțe; tratamentul amneziei constă în îndepărtarea agenților ce contribuie la întreținerea simptomelor și identificarea unor stimuli și repere mnezice. 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură În ultima vreme, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și asupra rolurilor de gen și a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pp. 519-530. În mod interesant, această descriere este o rămășiță a descrierii rolului unui episcop al Bisericii Romano-Catolice, și probabil că se fac asocieri istorice de lungă durată între catolicism și administrația publică franceză. 14 Bernard, în atacul său asupra amneziei istorice, îi uită, în mod convenabil, pe commisaires din timpul regimului de la Vichy! 15 După Bernard, legile descentralizării din 1982 de-abia dacă au reprezentat punctul culminant al acestei lungi perioade istorice, declarație foarte discutabilă. 16 C. Grémion, "Les paradoxes
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prin consens în comunitate și menit a desemna adevărata identitate a individului). Ca atare, numai "ștergându-și origina" numele a putut supraviețui în memoria copilului "sub forma mitului", a poveștii (singura "formă" de supraviețuire a "istoriei" înseși). Așa explică inginerul "amnezia" interlocutorului său, ce-și amintește de Bizu, dar nu și de Anton Klentze. Din acest unghi privind lucrurile, întâlnirea scriitorului cu propria "umbră" (motiv literar de largă circulație, mai ales la romantici) ipostaziază "eul" ca alteritate absolută, dobândind semnificația unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu trauma și diluarea sensibilității generale a persoanei, evocate de trei sau mai multe moduri, din cele inventariate mai jos: evitarea gândurilor, sentimentelor sau a conversațiilor asociate traumei; evitarea activităților, locurilor sau a oamenilor ce pot aminti de evenimentul respectiv; amnezie în legătură cu o secvență crucială a episodului traumatic; reducerea interesului pentru anumite activități; diminuarea atașamentului față de alții și cristalizarea unui comportament de detașare, alienare; restrângerea paletei de trăiri afective, care conferă alura unei anorexii în plan sentimental; proiecție sumbră în viitor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Shalev (2000), DSM-IV a lansat și conceptul de stres acut (ASD), care cumulează simptomele specifice PTSD, la care se adaugă și o serie de tulburări disociative (detașarea sau absența răspunsului emoțional, diminuarea atenției față de mediul înconjurător, de realizarea, depersonalizarea și amnezia disociativă. Pentru a legitima diagnosticul de ASD este nevoie de prezența unui număr de minim trei simptome disociative. Se apreciază că identificarea unui ASD poate prognoza cu destulă acuratețe instalarea PTSD. Oricum, tulburarea acută de stres (ASD) se manifestă fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și făcut-o, la ProTv, acordîndu-i lui Ciorbea nota 5, iar lui Măgureanu 9. Mai miră pe cineva? Nu. Să reținem însă esențialul: în Vest, declarația premierului a avut un ecou extrem de favorabil; de ce?, în Vest, subiectul nu presupune atîtea amnezii, iar a vorbi de KGB nu este ceva deplasat, observă Gabriela Adameșteanu, în 22. Pe cînd la noi... Mai avem încă treabă în problemă. Paradoxurile istoriei comuniste: cine încerca, în 1958, să-i convingă pe ruși să-și ia tălpășița
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunăstării, nu au încă uzanța cuvîntului dat și, implicit, respectat. E adevărat că a promite e (și nu e) nobil, dar cînd momentului de prim contact, cu promisiunile deja făcute, punctualizate (și asta în termenii cei mai convingători), îi urmează amnezia cea mai de rînd, atunci te întrebi cum procedează acești oameni de afaceri, nu cu noi, artiștii, ci chiar cu partenerii lor în domeniu. Oare întreg stratul median al societății să se bazeze pe o astfel de ignobilă conduită? Ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj... alternativ, dar mi-a venit să-l convertesc în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce s-a petrecut la noi în decembrie '89 poate să fi fost o revoluție, este unul tranșant: Nu, nu! Pentru că e vorba, de fapt, de o implozie în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
La revedere, pe curând! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1980; Să nu exagerăm! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1981; Scuzați deranjul! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1985; Să nu ne enervăm! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1990. Traduceri: Jan Martenson, Aurul dragonului, București, 1991 (în colaborare cu Teodor Atanasiu), Moartea vizitează vrăjitoarele, București, 1992; Nicholas Luard, Capcană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de civilizație de tipul ,,spațiului Schengen” sau cel al războiului din Kosovo. O atare ideologie - a ,,evitării metisajului” Est-Vest - Înseamnă, În fond, tocmai ,,amnezia trecutului metisat” al Occidentului, amenințând cu o ,,mortifiere” a societății vest-europene. Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o muncă apare în altă zonă din Italia sau la o anumită distanță de oras, migranții adesea „își uită” prieteniile și își fac alte „prietenii”. Procesul de uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale”, capabil să aplice „comenzile statului omnipotent”. O refacere a drumului și mecanismelor psihologice prin care s-a construit un „inconștient colectiv” ce a marcat și încă marchează atitudinile sociale și comportamentele actorilor sociali. Cartea e și un protest la adresa amneziei sociale de care suferă societatea noastră, a eforturilor de a minimaliza efectele experimentului social de grefare a individului mediu cu un aparat de filtrare/decodare construit de gardienii conștiinței colective. Dar și un mijloc de a-i identifica pe responsabilii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau numai În vizită, În timp ce alții nu vor mai reveni vreodată acolo de unde au plecat ei sau ascendenții lor. Pe mulți români, gîndul acesta pare să-i deconcerteze, blocînd sau estompînd orice Întrebare adiacentă. Depășind această stare de uimire sau amnezie aparentă, urmată de o apatie obișnuită, Întrebările Încep să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. Apariția volumului Unde Scurte. Jurnal indirect al Monicăi Lovinescu În 1990 la Editura Humanitas se numără printre Încercările Întreprinse de intelectualii români În direcția ieșirii din ceea ce, cu altă ocazie, autoarea numea „amnezia colectivă” a opiniei publice din România față de perioada comunistă. Căci, dacă orice nou Început ar trebui să fie precedat de rezolvarea problemelor cu trecutul, societatea românească contemporană se mai confruntă și azi, ca acum patruzeci de ani, cu „umbrele de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dumitale? Dă-mi voie, cine trădează?44 Și totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea serios-moftologică a "cestiunii țărănești", la romanul rebrearian Răscoala. Printr-o tehnică ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată de atmosfera textuală muzicală. Titlul însuși este o aluzie intertextuală la Cvintetul complimentelor de Hayden
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Casa Verde“ de pe lângă Templu, de aceea aici au fost și cei mai mari preoți magicieni, asimilați înțelepților ca la asiro-babilonieni. Prin practici, concepție și obiective, medicina lor era defensivă și curativă. Odată cu scrisul, omul intră victorios în istorie, eliberat de amnezia lungii nopți prin care a trecut. După unii începutul a fost cu 500.000 de ani în urmă, după alții cu 250.000 de ani. Cu cât preistoria își va distanța începuturile, cu atât omul se va încorona merituos de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
această declarație. Dacă denazificarea a eșuat este pentru că, din motive politice, nemții se „denazificaseră” spontan la 8 mai 1945. și nu erau singurii. În Italia, cotidianul noului Partid Creștin-Democrat a lansat În ziua morții lui Hitler un apel similar la amnezie: „Avem puterea de a uita!”, proclama el. „Uitați cât mai curând!” În Est, comuniștii promiteau un nou Început revoluționar În țările unde toată lumea Încerca să uite ceva (ce făcuseră sau ce Înduraseră). Europa Întreagă era animată de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]