2,601 matches
-
saleuri sau pateuri. Când se pun la copt, ungem cu ou și presărăm pe deasupra mac, sare, delicat sau susan. MARGARETE 2 ouă întregi, 300 g zahăr pudră, 250 g untură, 1 pachet de margarină, făină cât cuprinde, o linguriță de amoniac stins. Ouăle cu zahărul se freacă spumă, după care se pun restul de ingrediente. Se face un aluat potrivit de tare, care se coace la foc potrivit. MĂLAI (1) 1 kg iaurt, o cană de zahăr, o cană de făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s-a copt, radem puțină ciocolată deasupra și punem zahăr pudră. PRAJITURA CU BRANZA DE VACI (2) 7 ouă, 300 g zahăr, 5 linguri de smântână, 7 linguri de iaurt, coajă de lămâie, sare, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac și 2 ½ căni de făină. Se bat spumă albușurile cu zahăr, adăugăm apoi gălbenușurile, smântâna, iaurtul, uleiul, lămâia, praful de amoniac și făina. Punem compoziția în tavă tapetată cu margarină și făină. Peste compoziție, punem cu lingura pasta din brânză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahăr, 5 linguri de smântână, 7 linguri de iaurt, coajă de lămâie, sare, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac și 2 ½ căni de făină. Se bat spumă albușurile cu zahăr, adăugăm apoi gălbenușurile, smântâna, iaurtul, uleiul, lămâia, praful de amoniac și făina. Punem compoziția în tavă tapetată cu margarină și făină. Peste compoziție, punem cu lingura pasta din brânză, făcută din 700 g brânză amestecată cu 200 g zahăr, 3 ouă întregi, un plic de vanilie și 4 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o turnăm peste blatul alb. Putem decora cu nucă de cocos sau ciocolată topită. PRĂJITURĂ ALBĂ CA ZĂPADA (1) Se face un aluat din 250 g făină, 80 g unt, 1 ou, 2 linguri de zahăr și o lingură de amoniac dizolvat în 2 linguri de lapte, aluat care se împarte în trei foi care se coc pe dosul tăvii. Crema - 1 pahar de lapte cu un praf de vanilie se pun la fiert. Din 3 linguri de făină și alt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g unt cu 200 g zahăr spumă, după care amestecăm amândouă cremele și umplem foile care se lasă până a doua zi. Se presară pe deasupra zahăr pudră. PRĂJITURĂ ALBĂ CA ZĂPADA (2) 70 g unt, 1 ou, o lingură de amoniac, 300 g zahăr pudră, 7 linguri de lapte și făină cât cuprinde Din aceste ingrediente, se frământă un aluat din care se fac 3 foi și se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 4 linguri de zahăr și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
formă de dreptunghiuri. PRĂJITURĂ AURORA Se prepară un aluat bine frământat, din care se fac 4 foi, din: 500 g făină, 150 g margarină sau unt, 4 linguri de smântână, 3 gălbenușuri, 200 g zahăr, un vârf de cuțit de amoniac. Crema - 200 g unt, frecat cu 250 g zahăr, adăugăm 3 linguri de cacao, 3 linguri de gem, o esență de rom și o foaie (din cele 4 preparate) înmuiată în 200 ml lapte dulce. Cu această cremă umplem cele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr pudră cu 2 linguri de cacao, apoi se toarnă 2-3 linguri de lapte fierbinte și 50 g unt topit. PRĂJITURĂ CATERINCA Se fac 4 foi din 500-650 g făină, 250 g unt, 200 g zahăr, o linguriță de amoniac stins cu lapte călduț, 4 gălbenușuri. O foaie se sfărâmițează și se stropește cu 100 ml de lapte. Crema - se freacă 200 g zahăr cu 200 g unt, o lingură de cacao, 2 linguri de dulceață, 2 linguri de rom
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de coajă de portocală rasă, 150 ml ulei, 200 ml iaurt, sare, vanilie, 2 căni cu vârf de făină și un praf de ammoniac. Se bat ouăle cu zahărul, timp de cinci minute, cu mixerul, se adaugă uleiul, iaurtul, mirodeniile, amoniacul și, la urmă, făina. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină. După ce s-a răcit, se taie în două, se însiropează cu coniac sau cu rom și se adaugă o cremă de cacao făcută din: 300 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahăr. În această cremă se adaugă 200 g stafide înmuiate în 200 ml de rom. PRĂJITURĂ DE POST O cană de ulei, 1 și ½ cană de Coca Cola, o cană de zahăr pudră, 2 linguri de cacao, o linguriță de amoniac sau bicarbonat, drojdie cât ½ de nucă și făină de grâu cât cuprinde, ca la un chec mai gros. După ce s-a răcit, se taie în două părți, apoi se umple cu o cremă făcută din 4 linguri de margarină, 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cacao, cinci linguri de zahăr și trei linguri de apă. Se fierbe până se leagă, iar după ce s-a răcit, se adaugă peste compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca aluatul să fie mai molicel. Se fac 5 foi, care se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca aluatul să fie mai molicel. Se fac 5 foi, care se coc în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - 400 g unt, 400 g zahăr, 4 linguri de ness, 2 gălbenușuri, 50 ml coniac
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g zahăr pudră și 4 albușuri bătute spumă. Se coc la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURA TV 250 g făină, 50 g unt sau margarină, 100 g zahăr, o lingură de cacao, o linguriță de amoniac dizolvat în 100 g lapte, apoi se fac 2 foi. Se bat spumă 4 ouă, 4 linguri de zahăr și 4 linguri de făină și din compoziție se face un blat galben. Crema - 500 ml de lapte, 4 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de aburi și douăsprezece linguri de zahăr. Glazura II, rece, constă în 3 linguri de apă fierbinte, 8 linguri de zahăr pudră, 2 linguri de ulei și 2 linguri de cacao. PRĂJITURI HUNEDOARA Se pune o foaie din pișcot cu amoniac, apoi cremă din unt și gălbenușuri frecate pe Bain- Marie, după care o foaie din albuș bătut cu zahăr, la care se adaugă nucă și făină, apoi cremă din unt și ou, iar la urmă, o foaie din pișcot. Deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dizolvarea hematiilor din sânge; iradierea provoacă distrugerea leucocitelor; unii solvenți ca benzenul, tetraclorura de carbon, compușii clorurați organici precum și unele metale ca plumbul, mercurul, cadmiul acționează asupra ficatului; acizii minerali tari sau clorura de aluminiu provoacă iritații grave ale pielii; amoniacul provoacă pneumonie și edem pulmonar; acidul cianhidric și sărurile sale duc la blocarea respirației celulare, doza letală fiind de 1 mg/kg; metanolul provoacă leziuni ale sistemului nervos, orbire sau chiar moarte. De asemenea, o importanță deosebită o are și
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
ou bătut, lapte, apă de var sau soluție de oxid de magneziu pentru intoxicarea cu acizi iar dacă intoxicarea s-a produs cu baze, o soluție diluată de acid acetic). * în cazul intoxicării cu brom, intoxicatul va inhala vapori de amoniac, apă sau hidrogen sulfurat. 4.3. Primul ajutor în caz de electrocutare În cazul electrocutării se întrerupe imediat curentul electric, aparatul defect se decuplează, iar persoana electrocutată se va scoate la aer și i se va face respirație artificială. Ustensile
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
raport molar de 5:8:87, până când frontul de eluție este aproape de marginea discului. După uscare, se pulverizează cromatograma cu o soluție de acid rubeanic 1% în solvent de eluție, apoi se expune, după încă o uscare, la vapori de amoniac. Se obțin complecși colorați caracteristici: Cu2+ verde măsliniu, Fe3+ verde brun și Co3+roșcat. Acidul rubeanic suferă o tautomerizare, trecând în forma imino, după care reacționează cu ionii metalici, formând combinații chelatice polimere cu următoarea compoziție: Reacțiile specifice pentru identificarea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
alese două câte două cu aceeași masă, perfect curate și uscate se măsoară câte 1 ml dintr-o soluție de FeCl3 0,25 m (0,014 g Fe/ml). Se adaugă apoi în fiecare eprubetă câte 1 ml soluție de amoniac 25 % pentru precipitarea completă a Fe(OH)3. Pentru separarea precipitatului se supun eprubetele centrifugării la 3000 rotații/minut, având grijă ca centrifuga să fie echilibrată (se așează față în față eprubete cu aceeași masă, selectate anterior). După separare se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
Apa, dioxidul de carbon, metanul și alte molecule simple sunt de asemenea prezente în cantități mari. Jupiter conține în jur de 86% hidrogen și 14% heliu (după numărul de atomi, cca 75/25% după masă) cu urme de metan, apă, amoniac și ,,piatră’’. Asta este foarte aproape de compoziția primordială din Solar Nebula din care s-a format întregul sistem solar. Marea Pată Roșie(GRS) a fost observată prima oară, de către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
considerabil trebuie să consemnăm turtirea pronunțată, rotirea rapidă în jurul axei și mascarea suprafeței de către atmosferă. anii 1977-1978 au dus la descoperirea a nouă inele aflate la o distanță de 18000-25000 km de globul uranian. Pe Uranus predomină apa, metanul și amoniacul, laolaltă cu unii compuși de tip terestru. În afara volumului considerabil, trebuie consemnată turtirea foarte pronunțată, rotirea rapidă în jurul axei (sub 11 ore), mascarea suprafeței de către atmosferă. La o mare disanță de planetă, aproximativ 18 000-25 000 km sunt 9 inele
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
este dată de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastră. Atmosfera ei conține de asemenea hidrogen, heliu și apă. Se crede că pe Neptun, sub atmosfera gazoasă, densă de nori, ar fi un amestec de rocă topită, apă, amoniac lichid și metan. Mănunchiuri lungi de nori înconjoară planeta Neptun. Lânga Marea Pată Intunecată vânturile suflă cu viteze mari de peste 2000km/h. O dată la 10 ore se ridică un nor căruia cercetătorii i-au numele de scuter deoarece traversează planeta
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
vor coloră în albastru, culoa re care nu poa te fi îndepărtată la spălat, din contră, culoarea se va intensifica. CEAȚĂ Se umezesc două baghete din sticlă prin introducere în soluție concentrată de acid clorhidric, respectiv în soluție concentrată de amoniac. Se apropie baghetele una de alta fără să se atingă. Cele două substanțe când se întâlnesc produc un fum că ceață (o substanță nouă numită științific clorura de amoniu, popular țipirig). CERNEALĂ INCOLORA Pe o foaie de hârtie albă, se
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
CARE DISPARE Un truc des folosit este acela de a pune pe cineva să semneze o hârtie oarecare, semnătura care va dispare după un timp. La baza acestui experiment stă faptul că ,,cerneală’’ este în fond o soluție diluata de amoniac, în care s-a pus câteva picături dintr-o soluție alcoolică 1% de fenolftaleina. Amoniacul evaporându se, fenolftaleina se decolorează, iar scrisul dispare. CERNEALĂ INVIZIBILĂ Soluția de acetat de plumb 3% este incolora, dar dacă hârtia pe care s-a
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
o hârtie oarecare, semnătura care va dispare după un timp. La baza acestui experiment stă faptul că ,,cerneală’’ este în fond o soluție diluata de amoniac, în care s-a pus câteva picături dintr-o soluție alcoolică 1% de fenolftaleina. Amoniacul evaporându se, fenolftaleina se decolorează, iar scrisul dispare. CERNEALĂ INVIZIBILĂ Soluția de acetat de plumb 3% este incolora, dar dacă hârtia pe care s-a scris cu această cerneală se pulverizează cu o soluție de sulfura de carbon, vă apare
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
descoperit de Liesegang (1896), în cazul reacției de schimb dintre K2Cr2O7, uniform repartizat într-un gel de gelatina și o soluție de AgNO3 depusă pe gel. 7. Formarea agatelor în laborator Reacția se modelează prin depunerea unei soluții concentrate de amoniac pe gelatina întărită și îmbibata cu MgCl2. După aproximativ 24 de ore, se formează straturi bine conturate de Mg(OH)2. 8. Formarea malachitului în laborator Prin suprapunerea unor soluții de silicat de sodiu, sulfat de cupru și carbonat de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
de verde-albastru, caracteristice celor doi carbonați bazici: malachit și azurit. În timp, culoarea verde (malachit) se transformă în albastru închis (azurit) datorită absorbției CO2 din aer. 9. Formarea pietrelor renale în laborator Reacția se modelează prin depunerea unei picături de amoniac concentrat pe gelatina întărită și îmbibata cu fosfat monoacid de calciu. Mediul bazic favorizează formarea precipitatului de fosfat tricalcic sub forma unui mic mă mic“agregat”. 10. Gelatina decorativă “Decorarea” sticlei cu gelatina impregnata cu azotat de potasiu. La rece
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]