1,236 matches
-
funcțiile cele mai simple cer oameni care să se descurce cu formulare, conturi bancare, echipamente electrice sau electronice cu comenzi multiple, instrucțiuni profesionale, operarea calculatorului, etc. În prezent, milioane de oameni nu au acces la locurile de muncă deoarece sunt „analfabeți” din punct de vedere funcțional. În aceste condiții, creșterea nivelului de instruire apare ca o necesitate pentru fiecare om. Urmând această cerință, în prezent dezvoltarea învățământului este fără precedent. În toate țările lumii numărul studenților este în creștere. Au apărut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
suna ăla deșteptarea și trebuia repede, du-te repede, Îmbracă-te, pune aia și hai... Adunarea se făcea pe platou, ne strângeam iarnă, vară, ploaie, ninsoare, orice ar fi fost eram pe platou și se făcea numărătoarea... Și numărau niște analfabeți, și nu ieșea număru’, și o luau din nou... Și, În sfârșit, până când ieșea toată lumea. Și se mai Întâmpla că mai rămânea câte unul prin dormitor la altă brigadă... Îl băga la carceră... În sfârșit, ne ducea la muncă. Cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-o dat drumu’... Tot așa ne-o purtat... Dar nu v-ați cumințit? Cum să te cumințești, că tot eram chemat și arestat, și vroia să ne deporteze toată familia...? Păi, am ajuns să mă conducă pe mine un analfabet, un nimeni? Să fiu dirijat de ăștia?... Pfai de capu’ meu! O fost mare chin pe noi, În zona asta aici. Ceva nemaipomenit! Escroci și analfabeți or fost la putere, fără pregătire, fără nimic. Și ăștia și-or bătut joc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să ne deporteze toată familia...? Păi, am ajuns să mă conducă pe mine un analfabet, un nimeni? Să fiu dirijat de ăștia?... Pfai de capu’ meu! O fost mare chin pe noi, În zona asta aici. Ceva nemaipomenit! Escroci și analfabeți or fost la putere, fără pregătire, fără nimic. Și ăștia și-or bătut joc de lumea asta, de țărani, de România toată. Venea și-ți spunea: „Asta trebuie s-o faci până-n data cutare, că te bag iar la pușcărie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și crăpa de necaz... Nu știu, n-o avut probabil posibilitatea să aibă discuții și cu alții, mai mari decât directorul... Nu era un ofițer politic În Închisoare? Era Burada. Da, a fost, dar ăsta a fost un muncitor, un analfabet, nu știa să lege două cuvinte... Când venea cu ziarul, să citească articolul de fond din Scînteia, zicea: „Toni, vino, te rog frumos, și citește tu, că eu n-am ochelarii”... Se țineau Întâlniri acolo? Făceau ora de reeducare. Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de muncă, acasă, îmi spune mai mult decît toate aceste narațiuni și descrieri, ce se vor impresionante, la un loc. E de domeniul evidenței că satul a cunoscut prefaceri structurale și în însăși substanța vieții sale: au dispărut bordeiele, coștirețele, analfabeții, asta mai de demult, încît generației recente îi vine greu să creadă că au existat! Oamenii au devenit între timp mai sociabili, ieșind din egoismul și mohoreala care îi cuprinsese o lungă vreme după război, și auzi din ce în ce mai rar de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un soi de femme-commissaire, fostă redactor-șef. La rîndul său, reprezentantul propagandei, Pintilie Rusu, a reamintit, privind mereu în lături (jenă, tic?), uzitatele comparații statistice: în ’46 economia era de 33 de ori mai mică decît în prezent, erau numeroși analfabeți etc. etc. În timp ce „partida suflătorilor” își făcea numărul, m-am întrebat cîți din participanții la festivitate își scrutează cu nemulțumire conștiințele și se mustră pentru compromisurile făcute: poate Nancu, poate încă vreo doi. O aniversare în care n ai motive
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
legate sînt... altceva nu mai știu”). Deprinderea de a judeca astfel cărțile (după copertă și cotor) o au și unii dintre verii români ai Ciociarei, pentru care valoarea unei biblioteci se măsoară cu metrul. Grav e însă faptul că, nefiind analfabeți pur și simplu, ci sfertodocți, se încăpățînează să facă aprecieri literare. Sub acest aspect, îndărătnicia lor e nu numai ridicolă, dar și mai periculoasă decît a personajului lui Moravia. * Iau de bune vorbele lui Aderca (bune ca tampon pentru ulcerații
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știți că deșarte întru deșarte spuneț” (XXVI 12). Știu, totuși își continuă, cu răceală, „execuția”. Dogmatismul lor nu se poate împăca nicicum cu sinceritatea lui Iov, un gen de experiență care le lipsește. *A-l acuza pe „Tovarășul” că e „analfabet” nu-i lucru care să mă determine cel mai mult să fiu împotriva lui. Unii, cu o instrucție și mai precară, au condus imperii: „Ajuns bătrîn, cu un picior în groapă, el (Iustin) nu cunoștea deloc scrisul și se dovedea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să mă determine cel mai mult să fiu împotriva lui. Unii, cu o instrucție și mai precară, au condus imperii: „Ajuns bătrîn, cu un picior în groapă, el (Iustin) nu cunoștea deloc scrisul și se dovedea, cum zicem noi, un analfabet, lucru ce nu se mai întîmplase pînă atunci în împărăția romană. Era obiceiul ca împăratul să-și pună semnătura pe hotărîrile luate în numele său, dar Iustin nu putea scrie asemenea hotărîri și nici nu înțelegea ceva din cuprinsul lor.(...) Au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deși nu trecuse de ora 11) era „abțiguit”. „O singură dată împlinește omul 50 de ani!”, îi spunea, aproape strigînd, lui Sergiu, care n-a ținut seama de asta, planificîndu-i publicarea în ordinea materialelor primite. „Ilie Dan, fiul unui țăran analfabet, e o durere, dar poate și o victorie!”, continua el să clameze, ridicînd arătătorul mîinii drepte spre tavan. Declarația sa suna jenant, dar cuprindea un adevăr, fiind, în ciuda aparențelor, una modestă. Chiar dacă nu sînt extraordinare, realizările mele intelectuale (multe, diverse
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arătătorul mîinii drepte spre tavan. Declarația sa suna jenant, dar cuprindea un adevăr, fiind, în ciuda aparențelor, una modestă. Chiar dacă nu sînt extraordinare, realizările mele intelectuale (multe, diverse) sînt totuși mari - voia el să spună - în comparație cu punctul de plecare: familia de analfabeți. Fără vreun orgoliu de felul celui al său, eu însumi îmi măsor nu o dată astfel progresul. L-am condus pînă la ușa de la intrare. M-a invitat să continuăm discuția la restaurantul „Decebal”, ceea ce n-am făcut. Ciudat, lacrimile din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arată acum Ceaușescu ce poate în Delta Dunării! Vorba românului: capra sare masa, iada sare casa! Iată singura înțelepciune pe care au adus-o omului de rând cei patruzeci de ani de socialism. Există oare vreo trăsnaie pe care un analfabet să și-o dorească? Ei bine, România este pentru asemenea oameni țara tuturor posibilităților. Fă orice porcărie, distruge orice și oricât, du totul de râpă, calcă în picioare un popor și istoria sa, umilește-l și înfometează-l, ia-i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Scriitor, Paul Georgescu nu devenise Însă doar prin această aparentă Înfrângere, chiar dacă proza sa Își găsise timbrul și temele abia cu un deceniu Înaintea mesajului din 1981. Obsesia cuvântului Îi centrase existența mult Înainte de a fi comunist: redactase, ca infant analfabet, cum avea să povestească, „ziarul” Căderea, dictat unei doamne care avea mașină de scris. Excentric Paul fusese, de asemeni, dintotdeauna. Cu atât mai mult În ultimul deceniu și mai bine, când imobilizat În casă, avid de știrile Agorei, Încerca mereu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când este vorba de un intelectual, obișnuit să studieze totul în amănunțime, înainte de a trece la realizarea unui proiect. Nimic din aceste urme pregătitoare nu s-au găsit în preajma lui Nicolae Petrașcu. Nici măcar cei care au executat crima, ca niște analfabeți în materie, de disimularea ei, nu au lăsat, ca din întâmplare, niște cărți, care să reflecte preocuparea suicidară, pentru derutarea organelor de anchetă, căci nu aveau nevoie să influențeze cumva, determinarea unei concluzii favorabile sinuciderii, deoarece ea era dictată din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
alcoolism și comportamente dependente. Una din cele mai severe consecințe ale sărăciei este analfabetismul. La Recensământul populației și a locuințelor din 2002, în România, au fost identificați 75.521 de tineri cu vârstele între 15 și 25 ani ca fiind analfabeți. Sărăcia este unul din cei mai puternici factori de risc (Corcoran, Chaudry, 1997) pentru dezvoltarea copiilor și funcționarea sănătoasă a ființei umane. Sărăcia afectează demnitatea umană (Chilton, 2006) și are consecințe severe asupra condiției de sănătate, a bolilor cronice, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a torturat pe toți cei care i se împotriveau câtuși de puțin, umilindu-i și umilind întreaga națiune, astfel încât oricui îi era frică să vorbească. Iar cei care aveau curaj suportau consecințele. Ăsta a fost marele adevăr spus de un analfabet. Dar cât am stat prin lagăre intrasem atât de adânc în sistemul în sine de a trăi, încât chiar când câte un gardian spunea: "Ce, bă, voi sunteți o problemă pentru noi? Într-o noapte cu o fiolă v-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
veneau în control la noi pe aleile tăiate în stuf. Și ne-am zis, noi cei din grupa noastră: Ia, stai mă, să-i aranjăm! Ce, ăștia chiar sunt mai deștepți decât noi!? Ne lăsăm călcați în picioare de niște analfabeți?" Pe poteca pe care veneau, nu prea lată, am tăiat gheața cu tarpanul efectuând o tăietură discretă, neobservabilă, mai ales că am acoperit tăietura cu zăpadă, care era destulă. Am tăiat gheața, pe o lungime de 2 metri și pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știu eu!?!, pentru că atunci când s-au dus la corectat au găsit că am scris cuvântul "sunt" așa cum se aude cu "u" și nu cu "î" din i. Au luat pagina și au tăiat-o în 4 și au zis: "inginer analfabet, care nu știe limba română, nu poate să susțină examenul" și mi-au respins lucrarea de diplomă. Fără să am examenul de stat luat, n-am avut dreptul să aleg o repartiție bună. Toți colegii mei au ales Bucureștii. N-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
față de Moscova, acum este față de Washington. Am fost aserviți înainte dar suntem și acum. Și mai sunt revoltat de un aspect: înainte de 1989 erau activiștii ăștia de partid care veneau la fabrică, care atunci când discutau cu mine, știind că erau analfabeți făcuți la seral, doar cu școală de partid, pe noi inginerii ne respectau, domnule! După '89 am devenit niște cârpe de șters pe jos, nu ne mai respectă, nu mai contează facultatea, ci doar banul, banul, banul și puterea politică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au existat trei „straturi” ale elitei în lumea satului. Primul strat este cel recrutat în anii ’50 din rândul „defavorizaților societății”, în general oameni foarte săraci și prea puțini instruiți (vezi cazul primarului Nucșoarei de după 1946, Gheorghe Ștefan, care era analfabet, dar care a fost numit primar deoarece făcuse parte din divizia „Tudor Vladimirescu”), care puteau fi ușor manipulați. Al doilea strat era constituit din cei care au reușit să-și facă studiile la fără frecvență, fiind atent recrutați dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aforism care ilustrează atitudinea celui intervievat față de viața sa. Enumerăm titlurile memorabile: „C’est la vie parchive toujours”, „E o greșeală de istorie”, „Bărbăție și credință”, „Tinerețea învinge”, „Mi-au zis că am trădat partidul”, „Toată viața am fost militar”, „Analfabeții să treacă în partea stângă”, „Pentru ce atâta răutate asupra noastră?”, „Unde-l duce pe fratele meu, acolo vreau să mă duc și eu”, „Intrarea evreilor și a câinilor e interzisă”, „Nu m-am dezis de mișcarea legionară și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primeau o supă zilnică de la comunitate Își putea permite să se angajeze Într-o asemenea procedură, la Încheierea căreia să se despartă definitiv, juridic și fiscal, de decedat? Trebuie să adăugăm că printre acești evrei (Îndeosebi femeile) se aflau și analfabeți. Comunitatea și-a asumat această răspundere, iar În acest scop a Înființat un serviciu de contencios care a stat la dispoziția săracilor. Dar și atunci când se obținea În sfârșit actul de deces, despărțirea de mort și de datoriile acestuia nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
după modelul declarațiilor pe care Siguranța i-a pus să semneze pe groparii evrei din Iași În 1945, și, În mod aparent, ar cuprinde numărul exact al cadavrelor Îngropate la Mircești - 273. Țăranul care a semnat-o și doi țărani analfabeți care și-au pus degetul În loc de semnătură n-au putut ști cu exactitate numărul cadavrelor Îngropate. Prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" a raportat la 3 iulie că În acest loc au fost Îngropate 327 de cadavre și nu 273 (asemănarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]