3,417 matches
-
În perspectiva modernă, În felul ei oarecum eretică, Începând cu opera lui Nietzsche, care consideră datele categoriale ca fiind credințe și imagini folosite frecvent. Apare și la gânditori cum ar fi Collingwood sau Jung care expun categoriile ca pe apercepții analogice, credințe, dispoziții mentale inconștiente sau metafore În acțiune. Reflecțiile moderne mai nuanțate, așa cum apar la Heidegger, Dilthey, Jaspers sau Rorty consideră timpul, spațiul, multiplicitatea și totalitatea ca pe niște valori categoriale suspecte, instabile, aflate În relație cu viața simțurilor, cu
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
decât în fraze scurte, cu toate că mă tem să nu le golesc de sens, expunându-le sec, într-o succesiune cvasi-cronologică. Îl las pe el mai departe să scrie, să spună, să viseze. Poate contează. Puterea unui creion Diferența dintre fotografia analogică și cea digitală seamănă cu diferența dintre un creion și o tastatură. Ambele sunt instrumente de scris. Tastatura e precisă, rapidă, are multe „unelte“, greșelile pot fi corectate într-o clipă, iar modificările - făcute instantaneu. Fără ascuțitori, fără radiere, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și aceasta la ĈIURLIONIS se simte. Elementele ce țin de timp (păsări, ambarcațiuni, edificii etc.) sunt redate în tonalități slab vizibile, dar necesare nu numai pentru a reda tabloului imensitate și profunzime, dar aceasta redă și accentuează totodată stilul personal, analogic cu lucrarea lui DA VINCI, unde procedeul sfumato dă tabloului un farmec deosebit. În figura 7 (a, b, c, d) sunt redate pulsațiile procesului oscilatoriu, - oscilațiile întrerupte și cu frânturi pentru fiecare parte a „Sonatei mării”. Fiecare spectator, prin imaginația
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină totodată extrema lor depărtare. Pe această linie, textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adâncime îl dă, în ambele cazuri, pădurea cu rezonanțe grave, izvorâte parcă din sensurile unei istorii încărcate de zbucium. Desigur, toate aceste elemente se află aici într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
produce concepte. Dacă însă, nesocotitul ar fi dotat cu fides quaerens intellectum (credința care caută înțelegerea), ar ști că acest Q este un obiect, deși el și-l reprezintă ca și concept 67. Plecând de aici, în exemplul pictorului, folosit analogic pentru a arăta că un Dumnezeu căruia i-am constata proprietatea existenței ar fi mai mare decât unul pe care doar îl gândim, avem două ipostaze: în prima ipostază pictorul are în minte conceptul a ceea ce urmează să picteze (P
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există o necesitate în gândirea noastră despre Dumnezeu, dar când facem acest lucru trebuie cu necesitate să îi atribuim lui Dumnezeu toate perfecțiunile, inclusiv existența necesară. În mod analogic, nu este necesar să ne gândim la un triunghi dar când o facem trebuie în mod necesar să îi atribuim cele trei laturi 107. Revenind la asemănările și deosebirile dintre argumentul anselmian și cel cartezian putem observa că Descartes înlocuiește
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Graham Oppy construiește o variantă prescurtată a argumentului propus de acesta: 1. Există o lume posibilă în care avem o entitate care posedă mărimea maximă. 2. Există o entitate care posedă mărime maximă. Iar apoi, această variantă prescurtată este transformată analogic într-un argument care arată că nu există o ființă care să posede mărime maximă: 1. Există o lume posibilă în care avem o entitate care nu posedă nici o maximalitate. 2. Nu este nici o entitate care posedă mărime maximă 332
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul de inteligență provine de la latinescul intelligere, care Înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
factorilor cognitivi, de personalitate și sociali. Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul de inteligență provine de la latinescul intelligere, care Înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot fi: modele verbal descriptive folosite În toate disciplinele nematematizate, modele matematice, modele fizice analogice (de tipul machetelor statice sau dinamice), modele grafice etc. În științele economice, În special În disciplinele organizării și conducerii, modelele sunt utilizate În toată diversitatea de tipuri care există. Conceptul de modelare a fost folosit pentru prima oară de matematicianul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot fi: modele verbal descriptive folosite În toate disciplinele nematematizate, modele matematice, modele fizice analogice (de tipul machetelor statice sau dinamice), modele grafice etc. În științele economice, În special În disciplinele organizării și conducerii, modelele sunt utilizate În toată diversitatea de tipuri care există. Conceptul de modelare a fost folosit pentru prima oară de matematicianul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
relație între persoanele care comunică; comunicarea este un proces continuu, care nu poate fi tratat în termeni de cauză - efect sau stimul - răspuns, este un flux neîntrerupt de schimburi informaționale între parteneri; - comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică; obiectele, în sensul cel mai larg al termenului pot fi desemnate în două moduri complet diferite: fie prin ceva asemănător (un desen) - comunicare analogică, fie printr-o denumire (un nume) - comunicare digitală. omul este singurul organism capabil să utilizeze cele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un flux neîntrerupt de schimburi informaționale între parteneri; - comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică; obiectele, în sensul cel mai larg al termenului pot fi desemnate în două moduri complet diferite: fie prin ceva asemănător (un desen) - comunicare analogică, fie printr-o denumire (un nume) - comunicare digitală. omul este singurul organism capabil să utilizeze cele două moduri de comunicare;- comunicarea este ireversibilă; asupra mesajului transmis nu se mai poate interveni; - procesul de comunicare este simetric sau complementar; în relațiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de operații cu structuri, corelate cu un model. În funcție de natura operației efectuate, se pot clasifica în mai multe tipuri: - de substituție, a căror sarcină solicită înlocuirea unor componente ale modelului. Propun un model care va genera un exemplu analogic de combinare și alegere paradigmatică. - de transformare a unei structuri A, într-o structură B, asemănătoare cu modelul dat: - prin modificări structurale: transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; - prin adiționare: - transformare: - expansiune: structura nouă dezvoltă modelul; - prin reducere: în structura
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
indirectă, aluzivă, care oferă posibilități variate de aplicare. Se poate folosi un material diferit de cel utilizat la dictare, dar cu același tip de dificultăți sau chiar aceleași forme. în acest caz, prin exerciții de dictare, copilul acționează prin raționament analogic, sarcina sa fiind de integrare a faptelor explicate în alte contexte. în funcție de durata exercițiului, de natura sarcinii, de obiectivul urmărit și de modul de desfășurare, se poate exersa prin următoarele tipuri de dictare: continuă și pasivă, selectivă, continuă însoțită de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
întotdeauna. Există posibilitatea ca cele două noțiuni să coincidă, atunci când tehnica exercițiului impune simpla repetare a modelului. Dacă exercițiul vizează posibilități combinatării și de substituție ale unei structuri, modelul coincide cu structura, dar poate avea două funcții noi: de model analogic pentru ceea ce trebuie construit și de model al operațiilor prin care se construiește. Când prin exercițiu se efectuează transformarea unei structuri în alta, modelul conține două structuri: cea de bază și cea derivată. În funcție de operația fundamental prin care se construiește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care caută un factor comun esteticii, fac o regretabilă confuzie când identifică aceste două feluri de contemplație. Teologia mistică, după cum am arătat, face o distincție foarte limpede între una și cealaltă, și astfel doctrina creștină ne ajută cu luminile ei analogice să despicăm elementele eterogene ale acestei confuzii estetice. Psihologia mistică e incomparabil mai bogată, mai profundă și mai subtilă decât știința psihologică modernă, care oscilează între metode contradictorii și consideră sufletul, ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se pot "fixa" în planul limbilor "istorice". 2.5.3. În sfârșit, sintagmele, "expresiile", "zicătorile" și "proverbele", care "manifestă clar "structura" sau "operația" semantică a "determinării analogice"", intră în sfera de cercetare a metaforologiei textuale: "aceste construcții trebuie considerate ca "texteme" în măsura în care conținutul lor semantic specific se constituie dincolo de nivelul semnificațiilor limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei. Studiul acestor texteme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
senzație a bizarului și a neașteptatului). O fenomenologie a percepției artistice care, pentru poietică, nu poate fi obiect decît în măsura în care este și facere artistică, ar putea fi nuanțată în acest sens: artistul "vede-lumea-cu-ochii-uimiți-ai- unui-copil", adică o percepe conform unui mecanism analogic care o deformează, dar această imagine deformată care este metafora (cf. Proust) e, în cazul său, spre deosebire de cel al copilului, nu o imagine necunoscută ci una recunoscută, una ce-și află pe dată locul și funcția într-un sistem obiectual
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic, analogic, alegoric". Afirmație augustiniană comentată de Sf. Toma în capitolul 10 din Summa..., Dacă Sfînta Scriptură la o literă mică are mai multe sensuri: "1. La prima obiecție spun că multiplicitatea acelor sensuri nu produce o echivocitate sau altfel de nedumerire
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Scriptură, căci nimic din cele ce au sens spiritual ce-ar fi necesare credinței nu lipsește din cele ce Scriptura proclamă în mod evident prin sensul literal. 2. La a doua obiecție spun că acele trei sensuri: istoric, etiologic și analogic, țin de acel unul sens literal. Este istorie, cum spune Augustin mai sus, atunci cînd ceva este pur și simplu expus. Este etiologie atunci cînd se exprimă cauza, ca atunci cînd Dumnezeu a explicat cauza pentru care Moise a permis
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
stării de sănătate prin protezarea articulară în raport cu alte tipuri de tratamente și alte patologii, care pot fi utilizate în statistici generale pe probleme de economie sanitară. Principalele scale de evaluare utilizate de noi au fost: (Fig.2),, a. scala vizuală analogică (EVA, VAS); b. arthritis impact measurement scale (AIMS). În baza experienței căpătate, estimăm că pentru cotația unui șold operat cu proteză, următorii parametri clinici sunt indispensabili: • durerea; • mobilitatea articulară (în special flexia); • răsunetul funcțional. Rezultatul global final trebuie să țină
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
trebuie să țină imperativ cont de nivelul atins de fiecare parametru în parte. În aprecierea globală finală, pacienții trebuie grupați pe nivel de activitate și tranșe de vârstă, iar avizul pacientului, obținut prin una sau mai multe scale de evaluare analogică, este indispensabil. În concluzie, apreciem că afirmațiile lui Robert Keller, de la Medical Foundation of Maine, USA, sintetizează într-un mod clar provocările la care este supusă societatea în prezent și pe viitor în asigurarea unui standard de îngrijiri medicale de
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]