1,151 matches
-
doar de versiunile lui Kindleberger și Keohane din cadrul acestei teorii. La prima vedere, versiunea lui Kindleberger pare pronunțat realistă. El își derivă concluziile din distribuția puterii și de aceea este mai degrabă sceptic în legătură cu cooperarea în sistemul internațional. Sistemul rămîne anarhic, pentru că, deși există state diferite, cu resurse diferite, nu există un guvern care să supervizeze și să sancționeze. Argumentul este în general cel al sumei zero: ceea ce pierde statul hegemonic, cîștigă celelalte state. El rămîne în mod esențial centrat pe
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sociale. Dar, mai tîrziu, el a consimțit la remodelarea în acest sens a principalelor sale teze. Ca urmare, abordarea sa poate fi considerată o variantă mai specială a perspectivei lui Waltz. În concepția lui Waltz, distribuția puterii într-un sistem anarhic explică atît comportamentul individual al statelor, cît și rezultatele acțiunii lor, adică tendința de a reface balanța perturbată a puterii. Teoria stabilității hegemonice spune că prezența unei singure puteri majore și liberale este o condiție necesară pentru instituirea unei economii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe de alta oferă o alternativă care nu se îndepărtează de realismul mai tradițional. Ca și cea a lui Kindleberger, analiza sa pornește de la ideea eșecurilor pieței sau, mai general, ale asigurării sub-optimale de bunuri specifice domeniului internațional, datorată caracterului anarhic al acestuia. Principala sa obiecție împotriva lui Kindleberger este că "în mod logic, hegemonia n-ar trebui să fie o condiție necesară pentru emergența cooperării într-un sistem oligopolist" (Keohane 1984: 30). Cercetarea sa arată că regulile instituționale și cooperarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra înțelegerii hob-besiene a anarhiei (vezi capitolul 3). Dar Keohane ar fi putut urmări și asumpția naturii conflictuale a relațiilor interna-ționale, pentru ca apoi să arate că aceasta nu poate fi dedusă dintr-un model al acțiunii raționale egoiste, în condiții anarhice. Aceasta ar fi o critică a neorealismului lui Waltz. Dar corespunde într-adevăr critica lui unei înde-părtări de realismul tradițional? Cu privire la conținutul teoriei, răspunsul este negativ. Keohane pledează pentru o definire a cooperării nu ca absență a conflictelor, ci "ca
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
inovații tehnologice, pentru locuri de muncă și sectoare ale pieței nu are nevoie să fie adăugată politicii clasice a puterii: ea este deja parte a ei. Domeniul diplomatic clasic există, dar este doar unul între altele. Mediul internațional nu este anarhic în vreun sens care ar putea avea consecințe teoretice semnificative, ci este o ordine economică politică în care funcțiile de bază, cum ar fi dominația asupra monedei mondiale, și resursele de bază, cum ar fi hrana și apa de băut
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vedere metodologic: ea se bazează pe comportamentul individual. Cu toate acesea, nu e clar cum se împacă acest lucru cu statutul în mod cert independent al macronivelului economic de analiză, anume piața (sau, aplicat la domeniul relațiilor internaționale, sistemul internațional anarhic). În capitolul 9 s-a arătat că acestea două sînt doar două momente - și două niveluri distincte de analiză - ale aceleiași abordări individualiste în cele din urmă. Și într-adevăr, aplicînd analogia firmă-piață la disciplina relațiilor internaționale, ea determină o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
normativ și orientat către practică să nu mai constituie principala tendință a disciplinei relațiilor internaționale. Este o ironie de proporții că neorealismul lui Waltz - atît de încrîncenat în apărarea unei viziuni materialiste în politica internațională, atît de convins că fundamentul anarhic al scepticismului este superior oricărui altuia - a subminat în cele din urmă viziu-nea realistă asupra lumii în domeniul relațiilor interna-ționale. Sigur că aceasta este în mare măsură vina încercării realiste mai generale de a transforma viziunea sa asupra lumii în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Pentru Morgenthau, susținător al primei variante, statul este acea instituție excepțională care ține în frîu înclinația altminteri general umană către putere. Pentru Herz și Waltz, violența internațională nu este un fenomen uman, ci unul social, ce trebuie explicat prin mediul anarhic specific. Dacă definim scepticismul ca opoziție față de toate valorile morale, așa cum face Giesen (1992), am putea distinge trei aspecte diferite ale eticii realiste: scepticismul, consecinționismul și empirismul. Dar atunci argumentarea realistă pur sceptică se aplică doar la nivel internațional și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
stabilitatea politică, resurse economice, respectiv ideologice (Buzan ș.a. 1993: 63). Cercetarea celui de-al doilea strat al structurii, numit de Waltz diferențiere funcțională, duce mult mai departe. Lucrarea în cauză susține că este pe deplin posibil să concepem un sistem anarhic care nu include doar unități asemănătoare, ci cuprinde și diferite tipuri de unități care nu împărtășesc un sistem politic comun (Buzan ș.a. 1993: 146). De aceea, evoluția naturii statelor, ca de exemplu trecerea de la cetățile-stat la imperii și state naționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politic comun (Buzan ș.a. 1993: 146). De aceea, evoluția naturii statelor, ca de exemplu trecerea de la cetățile-stat la imperii și state naționale (Buzan ș.a. 1993: 118), constituie o posibilă schimbare calitativă care se poate întîmpla foarte bine într-un sistem anarhic. Un nivel cu totul nou este introdus odată cu ceea ce ei numesc capacitate de interacțiune, definită ca reprezentînd: "aspecte ale capacității absolute care se situează dincolo de nivelul unităților, dar care nu sînt structurale, în sensul că nu au de-a face
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
structurii și înțelesul însuși al termenului de sistem." (Buzan ș.a. 1993: 72) Capacitatea de interacțiune este chiar condiția logicii structurale (Buzan ș.a. 1993: 73). Și aceasta pentru că această capacitate de interacțiune este condiția necesară pentru distingerea diferitelor tipuri de sisteme anarhice și a proprietăților lor de bază. Atunci cînd există o capacitate redusă de interacțiune, s-ar putea să nu existe deloc sistem internațional și cu siguranță nu mai sînt valabile presiunile pentru socializare și competiție, pe care Waltz le descrie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un punct diferențierii funcționale, fără a renunța la asumpția anarhiei. Diferențierea există atunci cînd suveranitatea unităților este limitată la un set de funcții politice (Buzan ș.a. 1993: 42). Buzan este conștient că aceasta deschide calea conceptualizării sistemului internațional nu ca anarhic, ci ca ierarhic, deși diferit de un stat. Anticipînd acest lucru, el scrie: Unii ar putea dori să ducă mai departe ideea diferențierii din acest demers, incluzînd în ea diferențieri de rol, cum ar fi puteri mari și puteri mici
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
greșeală conceptuală ar putea fi acela că, în ciuda diferențierii funcționale, teoria deduce existența anarhiei din faptul că încă se produc același tip de efecte ale socializării și competiției. De aceea, orice diferențiere ar exista, vom trăi încă într-un sistem anarhic, pentru că logica lui încă ne însoțește. Dar oare așa stau lucrurile? Jones poate fi luat ca martor contra acestei păreri. El ne reamintește că analogia pe care este modelată structura internațională, piața, există în circumstanțe politice ierarhice (Buzan ș.a. 1993
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
opusă ierarhiei la nivel internațional. Anarhia nu aduce într-adevăr nimic semnificativ sau cauzal la înțelegerea structurii de adîncime, comparativ cu al doilea strat, diferențierea funcțională. Little scria că "diferențierea funcțională a unităților politice este considerată ca dictînd caracterul structurii anarhice de adîncime a sistemului" (Buzan ș.a. 1993: 88). Anarhia devine un context plasat undeva, într-un loc nedefinit, fără relevanță cauzală. De aceea, încercarea lui Buzan de a redefini nivelul structural, de exemplu pentru a permite analiza istorică a schimbării
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înflorească. Dar, după cum au anticipat Marx și Engels, forțele dezlănțuite de către revoluția industrială amenințau să distrugă însuși acest sistem. Într-o oarecare măsură, catastrofele provocate de cele două Războaie Mondiale au fost expresiile efectelor distrugătoare produse de un sistem stat-națiune anarhic și au oferit motive pentru continuarea procesului de "îmblânzire" a acestui sistem, în același timp neabandonându-l în totalitate. Acest fapt a dus la ceea ce Peter Wagner a desemnat trecerea de la capitalismul "dezorganizat" la cel "organizat" în prima jumătate a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice: anarhic, contrarevoluționar, democratic etc. Investigarea vocabularului politic impune precizarea criteriilor de delimitare a acestuia, ca instrument al cunoașterii și comunicării politice și ca rezultat al efortului de conceptualizare a fenomenelor de pe scena politică. Specificul lexicului politic este configurat de funcțiile pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ambasadei ambasadă 6 2 AMBASADELE ambasadă 2 2 Ambasadele ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ambasadă 6 2 AMBASADELE ambasadă 2 2 Ambasadele ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază angagia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
AMBASADELE ambasadă 2 2 Ambasadele ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază angagia 1 2 angaja
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ambasadă 2 2 Ambasadele ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază angagia 1 2 angaja angaja
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ambasadele ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază angagia 1 2 angaja angaja 13 2 angajăm
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ambasadă 2 2 ambasadele ambasadă 1 2 amovibil amovibil 1 2 amovibilă amovibil 1 2 amovibile amovibil 2 2 amovibili amovibil 1 2 amovibilitatea amovibilitate 4 2 anarhia anarhie 13 2 anarhic anarhic 2 2 anarhică anarhic 2 2 anarhice anarhic 3 2 anarhie anarhie 21 2 anarhiei anarhie 4 2 anarhii anarhie 2 2 anarhismului anarhism 1 2 anarhistă anarhistă 1 2 angagiat angagia 1 2 angagiate angagiat 1 2 angagiază angagia 1 2 angaja angaja 13 2 angajăm angaja
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lui: cea erotică. Scenariul erotic văcărescian (prinderea În laț, starea de boală, imposibilitatea și refuzul de a ieși din cercul unei pasiuni nimicitoare) este și un scenariu scriptual. Convenția ocolului ascunde și o neliniște reală, putem spune tragică, În fața limbajului anarhic. Imposibilitatea (sau refuzul) de a prinde, de a asuma obiectul este, Într-un plan mai profund al aventurii, imposibilitatea de a stăpîni limba. Zbaterea În lațul iubirii este și zbaterea În lațul gramaticii. Iată, dar, adevărata, reala dimensiune a suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îndelungat efort de cizelare a versului. Alexandrescu este cel dintîi poet român care are, pe de-a-ntregul, o conștiință artizanală. E un poeta faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840. Heliade gîndea În același sens, Însă poezia lui anarhică, inventivă, limbajul lui nebunesc Îl contrazic. Autorul Satirelor și Epistolelor este consecvent cu principiile pe care le propune. Poemele sînt pline de sfaturi utile pentru sine și pentru alții: „a lucra cu hotărîre”, după „un plan ce Îmi croiesc”, „a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeticești”. De aceea: „Scenariul erotic văcărescian (prinderea În laț, starea de boală, imposibilitatea și refuzul de a ieși din cercul unei pasiuni nimicitoare) este și un scenariu scriptual. Convenția ocolului ascunde și o neliniște reală, putem spune tragică, În fața limbajului anarhic. Imposibilitatea (sau refuzul) de a prinde, de a asuma obiectul este, Într-un plan mai profund al aventurii, imposibilitatea de a stăpîni limba. Zbaterea În lațul iubirii este și zbaterea În lațul gramaticii. Iată, dar, adevărata, reala dimensiune a suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]