2,499 matches
-
plata funcționarilor, întreținerea drumurilor, furnizarea de alimente și de electricitate, sănătate publică etc.). În fapt, după acest student, generozitatea noastră contribuie mai ales la a-i ușura pe israelieni de povara consecințelor politicii lor de forță, lăsându-le doar avantajul anexării și asumându-ne, în locul lor, inconvenientele financiare. Toată sala a aplaudat. Asta însă m-a făcut să mă simt mai în largul meu. În curând voi fi oare obligat să-mi ascund pașaportul meu UE? Nu domnul Solana, "înalt reprezentant
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a afirmat și Ehud Olmert la postul de radio al armatei israeliene pe 20 martie 2006) că frontierele strategice ale Israelului se află pe fluviul Iordan. Valea a fost declarată "pământ al statului" în cvasitotalitatea ei (700 000 de dunami). Anexarea pe nesimțite a zonei intermediare permite de pe acum ca, în câteva locuri, să se poată merge de la Marea Mediterană până la fluviul Iordan fără a mai trece prin teritoriul palestinian. 3. Noile drumuri zise "de ocolire est-vest", sacrificându-se vechea axă nord-sud
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca, în câteva locuri, să se poată merge de la Marea Mediterană până la fluviul Iordan fără a mai trece prin teritoriul palestinian. 3. Noile drumuri zise "de ocolire est-vest", sacrificându-se vechea axă nord-sud, desenează clar harta unui teritoriu în curs de anexare, admițând și existența a trei sau patru bantustane arabe (Jenin, Ramallah și Ierihon). Enclave congestionate, cu resurse naturale în curând epuizate și determinând deci finalmente un exod mai mult sau mai putin masiv (de pe acum, o bună parte a elitelor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu Hitler. Istoria s-a repetat, însă: reanexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către ruși, după al doilea război mondial, întărită prin Tratatul de pace din 1947, s-a săvârșit prin abuz, încălcarea principiilor Cartei Atlanticului, falsuri istorice. Abuz - pentru că anexarea Basarabiei și a nordului Bucovinei fusese rezultatul tranzacțiilor Stalin-Hitler, din 1939 și 1940, peste capul poporului român, împotriva voinței și a intereselor sale naționale, Încălcarea principiilor Cartei Atlanticului - document la care a aderat U.R.S.S., la 24 septembrie 1941, unde
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Unite, semnată la Washington, la 1 ianuarie 1942, și de reprezentantul U.R.S.S., Maxim Litvinov. Falsuri istorice - pentru că încă din decembrie 1941, Stalin a expus ministrului de Externe britanic Anthony Eden, planul de revendicări teritoriale rusești spre Vest, care prevedea anexarea Țărilor Baltice, a unei părți din Finlanda, a unei părți din Polonia și teritoriul românesc răpit prin aplicarea pactului cu Hitler (Basarabia și nordul Bucovinei). Revendicările acestea sunt susținute din nou de către U.R.S.S. în fața aliaților săi: în mai 1942
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe un șervețel de hârtie demarcația zonelor de influență ale U.R.S.S. și ale aliaților săi, în Europa), la Yalta - februarie 1945; se reiterează la San Francisco, în aprilie 1945, și la Potsdam, în iunie 1945. Cererile sovietice privitor la anexarea unui vast teritoriu românesc erau susținute printr-un fals istoric grosolan, formulat astfel în Tratatul de pace cu România din februarie 1947, art. 4: ” Se restabilește frontiera de stat între U.R.S.S. și România stabilită prin Convenția sovieto-română din 28
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
produs agresiunea Armatei Roșii „eliberatoare” pe linia Nistrului. Prin urmare, în Tratatul de pace de la Paris din 1947 s-a folosit acest fals istoric grosolan, pentru a se satisface dorința U.R.S.S. de extindere a dominației sale spre Vest, prin anexarea unei importante părți a teritoriului național al României, act de forță înfăptuit de U.R.S.S. cu acordul S.U.A. și al Marii Britanii, în disprețul tuturor înaltelor principii cuprinse în documentele programatice sus amintite, la care subscriseseră toți aliații în anii 1941-1945
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
4, pentru care s-au elaborat Directivele operative nr 9, 10 și 11, cu misiunea principală pe Prut. Este de reținut că cererea adresată de Germania aliatului ungar, mai sus amintită, a fost interpretată la Budapesta ca o „garanție” a anexării Transilvaniei în viitorul apropiat. În aceeași zi când la Moscova se semna Pactul Ribbentrop-Molotov cu anexa lui secretă - 23 august 1939 -, guvernul ungar a trimis o Notă de protest guvernului român, acuzându-l de planuri agresive contra Ungariei: „Față de această
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fi fost probabilă în 3-4 zile. Obiectivul Transilvania a devenit în aceste zile obsedant pentru guvernul ungar: la 2 septembrie 1939, o zi după atacarea Poloniei de către armata germană, prim-ministrul Teleki solicita lui Mussolini sprijinul diplomatic și politic pentru anexarea Transilvaniei în contextul creat de război; în contrapartidă, Ungaria „era gata să pună la dispoziția prietenilor săi, în măsură și mai mare rezervele economice ale Ungariei”. În această vreme, Germania exercita presiuni crescânde la București, pe de o parte pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia ocupă Ismail, Chilia, Bender, Brăila și Cetatea Albă. Tratatul de la Kuciuk-Kainardji, care încheie războiul din 1768-1774, dădea Rusiei „dreptul” de a ocroti pe creștinii din Imperiul Otoman, pozițe extrem de avantajoasă pentrru atingerea celor trei obiective majore: Strâmtorile, Constantinopolul și anexarea Principatelor Române. Profitând de conjunctura ce i-o oferea înfrângerea Turciei, Austria a cotropit Țara de Sus a vechii Moldove (cu 7 ținuturi: Hotin, Dorohoi, Hârlău, Cernăuți, Suceava, Neamț și Bacău) cu o suprafață de 10.441 km2, 278 de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
înfrângerea Turciei, Austria a cotropit Țara de Sus a vechii Moldove (cu 7 ținuturi: Hotin, Dorohoi, Hârlău, Cernăuți, Suceava, Neamț și Bacău) cu o suprafață de 10.441 km2, 278 de localități și o populație de peste 70.000 de locuitori, anexare confirmată prin tratatul cu Poarta semnat la 2 iulie 1776 la Palamutka, pe Nistru: tratat nul și neavenit din capul locului, deoarece turcii au cedat un teritoriu ce nu le aparținea și pe care erau obligați să-l apere cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Erfurt din 1808, dintre Napoleon și țarul Alexandru: acesta din urmă obține acordul împăratului Franței pentru ocuparea Moldovei, Munteniei și Finlandei; în schimb, țarul recunoaște pe fratele lui Napoleon ca rege al Spaniei. La 15 aprilie 1810, Rusia notifică anexarea Principatelor Române. Era deja pregătit proiectul de organizare administrativă a noilor achiziții teritoriale: Principatele urmau să fie înpărțite în patru gubernii. Rusia cerea Porții să recunoască următoarele: „Principatele Moldova, Valahia Mare și Mică și Basarabia se alipesc prin acest tratat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un tratat realizat - ca și în 1774 - prin forță, presiuni, amenințări și mită, cedare făcută - ca și în 1774 - fără asentimentul Voievodului Moldovei, a avut un caracter nul și neavenit din capul locului. Referindu-se la tratatele care au consemnat anexarea acestor două mari părți ale Moldovei cu asentimentul puterii suzerane, la modul cum au fost menținute sub ocupație peste o sută de ani, Nicolae Titulescu preciza că forța nu crează dreptul, subliniind că voința suverană a națiunii române a impus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
preponderența Rusiei în Orient; a întărit granițele Rusiei; ...Moldova și Valahia sunt înapoiate Porții, pentru că noi, acuma, fără a întreține trupe acolo, putem dispune de acele provincii după placul nostru în timp de pace, ca și în timp de război”. Anexarea Principatelor Române a rămas un obiectiv principal al politicii externe rusești în această zonă. Tratatul ruso-turc din iunie 1833, semnat la Unkiar-Skelessi, și articolul său secret oferă Rusiei posibilitatea transformării Mării Negre în „lac rusesc”; știrbește puterea turcească în posesiunile ei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Apus, unde revoluționarii români, refugiați după înăbușirea mișcării, bat tot mai insistent la ușile Cancelariilor. În 1850, Ion Heliade Rădulescu înmânează Guvernului englez un Memorandum asupra scopurilor ocupației rusești în Principate, arătând că este vorba, de fapt, de o anexare. Asemenea memorii și proteste sunt răspândite de pașoptiști la Paris, la Viena, în Turcia etc. La mijlocul secolului al XIX-lea, planurile imperiale rusești de a ocupa Principatele prind contur în cadrul acutizării problemei orientale. Interesele rusești sunt îmbrăcate în vechea haină
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe restul fluviului, între Reni și Tulcea. Libertățile pe care Rusia și le lua în 1877-1878, în disprețul oricăror principii ale dreptului internațional, seamănă până la identitate cu ceea ce Imperiul Sovietic a făcut, la mijlocul secolului al XX-lea, când aceleași obiective - anexarea de teritorii românești, stăpânirea Deltei Dunării, controlul navigației pe fluviu, s-au înfăptuit prin decizie unilatarală. Cât privește „legătura” trupelor ruse din Bulgaria cu Rusia, prin teritoriul românesc și prin porturile de la Marea Neagră, are un corespondent perfect în motivația - formulată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cărora Rusia și Germania și-au adus servicii una alteia de mai bine de un secol fără ca interesele speciale ale uneia dintre ele să fi avut de suferit”. Paralel cu aceste asigurări, Bismark punea bazele unui mai vechi proiect de anexare a Austro-Ungariei la Germaniei, chiar și numai pe plan economic. Proiectul a prins viață parțial prin semnarea la Viena, la 7 octombrie 1879, de către contele Antrassy și ambasadorul german în capitala Imperiului Habsburgic, Heinrich VII, prinț de Reuss, a tratatului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Centrale. Generalul Ludendorff definește astfel scopurile Bulgariei: „armata bulgară și Bulgaria vroiau să se implice în război, pentru a realiza aspirațiile lor naționale, adică să devină marea putere balcanică. Pentru asta se bătea Armata Bulgară”. Printre aceste dorințe era și anexarea întregii Dobroge. (Ludendorff se referea la proiectul rus al “Bulgariei Mari” croit la San Stefano, în 1878, dar eșuat la Conferința de pace de la Berlin). În noile condiții, guvernul român, pregătind sistematic momentul intrării în război pentru eliberarea Transilvaniei, desfășura
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
făcea legătura cu lumea exterioară, Rusia, ieșise deja din joc prin pacea separată ce se negocia cu Centralii. În Basarabia, în special la Chișinău, luptele dintre trupele ruse rămase credincioase generalului Scerbacev și grupurile bolșevizate, revendicările agresive ale Ucrainei de anexare a Basarabiei au agravat starea de insecuritate și criză. În aceste împrejurări, Consiliul Directorilor Generali a solicitat Guvernului României, la 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918, trimiterea urgentă la Chișinău a unui regiment ardelenesc care să stea la dispoziția sa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
după căderea monarhiei, trebuie să fie o pace imediată, fără anexiuni, adică fără însușirea prin violență a teritoriilor străine și fără nici o violență la adresa naționalităților. [...] Prin anexiuni sau cuceriri teritoriale prin violență, Guvernul înțelege, conform principiilor democrației în general, orice anexare a unei naționalități mici și slabe de către un stat mare și puternic, fără consimțământul acestei naționalități și independent de gradul său de civilizație și de poziția sa geografică în Europa sau din țările situate dincolo de ocean (subl. ns., V. M.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unui sentiment general contra Angliei, Franței și Americii; acest refuz categoric ar putea duce la o agravare serioasă și periculoasă a chestiunii păcii, ar putea să împingă armata germană către o ofensivă pe frontul nostru [rus, n.n.] și la o anexare de teritorii deținute de Rusia. Generalul și-a exprimat părerea că unele regimente ucrainiene, cazacii și armata din Caucaz s-ar putea opune păcii, caz în care armatele române li se vor alătura, cu siguranță, ceea ce, după unele rapoarte parvenite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sfatului Tării de unire a Basarabiei cu România Guvernul Ucrainei către Guvernul României Kiev, 12 aprilie 1918 Nr. 1.512 Guvernul Republicii Ucraina are onoarea să vă transmită hotărârea luată la 13 aprilie 1918 de către Parlamentul Ucrainei, Rada Centrală, cu privire la anexarea Basarabiei de către România. Discutând problema anexării Basarabiei de către România, Rada Centrală Ucraineană declară: 1. Nu este de acord că decizia „Sfatului Țării“ de încorporare a Basarabiei la România este un act ce exprimă voința tuturor popoarelor ce locuiesc pe teritoriul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu România Guvernul Ucrainei către Guvernul României Kiev, 12 aprilie 1918 Nr. 1.512 Guvernul Republicii Ucraina are onoarea să vă transmită hotărârea luată la 13 aprilie 1918 de către Parlamentul Ucrainei, Rada Centrală, cu privire la anexarea Basarabiei de către România. Discutând problema anexării Basarabiei de către România, Rada Centrală Ucraineană declară: 1. Nu este de acord că decizia „Sfatului Țării“ de încorporare a Basarabiei la România este un act ce exprimă voința tuturor popoarelor ce locuiesc pe teritoriul Basarabiei; de aceea, Republica Democrată Ucraina
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a și întâmplat, prin unirea proclamată, cu 86 de voturi pentru și 3 împotrivă, la 27 martie/9 aprilie. [...] Ministerul Regal de Externe constată mai întâi că Guvernul Republicii numește actul solemn din 27 martie/9 aprilie 1918, când o anexare, după cum preciza precedenta Notă nr. 1512 din 12 aprilie, când o încorporare, după cum se spune în următoarea Notă, cu numărul 2928/1918. Guvernul Regal are onoarea să răspundă că actul menționat nu a avut ca efect nici anexarea, nici încorporarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
când o anexare, după cum preciza precedenta Notă nr. 1512 din 12 aprilie, când o încorporare, după cum se spune în următoarea Notă, cu numărul 2928/1918. Guvernul Regal are onoarea să răspundă că actul menționat nu a avut ca efect nici anexarea, nici încorporarea, ci unirea Basarabiei cu România, proclamată prin votul „Sfatului Țărei“ și stipulată clar în toate decretele și în celelalte documente oficiale întocmite ca urmare sau în virtutea acestui vot, a cărui copie ar putea fi transmisă, la nevoie, Guvernului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]