2,942 matches
-
fi controlată și anulată, chiar dacă persoana în cauză știe că este o teamă nefondată și irațională. Se consideră că fobia are la bază experiențe traumatizante sau că exprimă anxietăți neconștientizate, închipuite sau simbolizate față de situații diferite. Mod de exprimare a angoasei și de apărare față de ea, atribuindu-i un obiect exterior și localizând-o asupra acestuia, în așa fel încât prin evitarea obiectului se poate evita declanșarea angoasei. Persoanele care au într-adevăr fobii nu pot duce o viață normală, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
exprimă anxietăți neconștientizate, închipuite sau simbolizate față de situații diferite. Mod de exprimare a angoasei și de apărare față de ea, atribuindu-i un obiect exterior și localizând-o asupra acestuia, în așa fel încât prin evitarea obiectului se poate evita declanșarea angoasei. Persoanele care au într-adevăr fobii nu pot duce o viață normală, deși sunt conștiente de iraționalitatea anxietății de care suferă. Când sunt combinate se numesc pantofobii. În zilele noastre se studiază mai ales fobiile dinamice, dintre care amintim: teama
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mersului (Robănescu, 2001). FRICĂ (< gr. phriky) - Reacție emoțională care survine atunci când subiectul se află într-o situație primejdioasă, fiind luat prin surprindere. Frica este un semnal de alarmă trăit cu intensitate, care poate crește peste o anumită limită, ducând la angoasă, spaimă. Frica tulbură viața psihică, ceea ce conduce la rețineri, la izolarea persoanei, iar în anumite situații chiar la manifestări/reacții psihomotrice. FRIEDREICH (nume propriu) - Formă de ataxie, de etiologie ereditară, cu transmitere autozomală recesivă. Simptomele clinice apar în jurul vârstei de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
va arăta numai la capătul punților de netrecut fără sprijinul aripei sale. Acea imagine amintită-închipuită a funcționat ca un cadru mental de susținere a eforturilor. În momentele de cea mai adâncă disperare dintr-o societate care nu admitea intruziunea depresiilor, angoaselor, alienărilor și frustrărilor, i-am simțit aripa protectoare ca o resursă de rezervă, neinventariată de conștient... Altă amintire primară e o carte. O carte fără cuvinte, pentru preșcolari. Cu prinți, prințese, balauri și castele desenate într-o succesiune al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
psihoigiena cuplului Capitolul 27. Aspectele medico-legale ale sexualității Partea a III-a. Antropologie psihosexuală Capitolul 28. Domeniul antropologiei sexuale Capitolul 29. Simbolurile culturale ale sexualității Capitolul 30. Mit și inițiere în sexualitate Capitolul 31. Semnificația modelelor psihosexuale Capitolul 32. Interdicție, angoasă, culpabilitate Capitolul 33. Rușine și vinovăție Capitolul 34. Libertate și sublimare Capitolul 35. Sancțiune și comportament sexual Capitolul 36. Sacrul și sexualitatea Capitolul 37. Aspectele sexualității în societatea modernă și postmodernă Partea a IV-a. Studii de caz Capitolul 38
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a „plăcerii” erotice, contribuind la producerea stării de „satisfacție sexuală” și a „sentimentului de plenitudine”, care unesc cei doi parteneri ai cuplului. În mod egal însă, excitanții sexuali negativi, neplăcuți, pot produce repulsie, dezgust, neliniște anxioasă, frică de partener, rușine, angoasă etc. La fel, o acțiune prelungită, mai ales după orgasm, a acțiunii excitanților sexuali, chiar pozitivi, devine neplăcută, alterând relația erotico-sexuală. În fine, se mai discută în acest context și complexul de „excitanți sexuali” care urmăresc satisfacerea unor „plăceri perverse
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a lesbienelor. S. Freud consideră că, în geneza homosexualității, un rol esențial revine „atitudinii narcisice”, prin trecerea proiectivă de la propria reprezentare erotică la cea a altor indivizi de același sex. Pentru A. Adler, în geneza homosexualității un rol important revine „angoaselor sexuale” față de partenerul de sex opus, rușinea de a nu reuși, eșecurile sexuale etc. Se remarcă, în mod special, rolul „primei experiențe sexuale” în orientarea „preferinței sexuale”, a „alegerii partenerului” și, nu în ultimul rând, al „inițierilor sexuale”. Se discută
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cuplului, Educația sexuală, Exhibiționismul, Caracterele sexuale, - primare, - secundare, - terțiare Fantasmele sexuale (vezi Imaginarul erotică, Familia și sexualitatea, - familia tradițională, - familia modernă, Flirtul, Gelozia, Homosexualitatea, Instinctul sexual, - sexul, - sexualitatea, Istoria sexualității, Istoria sexologiei, Imaginea de sine în psihosexologie, Identitatea sexuală, Interdicție, angoasă, culpabilitate, Libertate și sublimare, Libido, Mit și inițiere în sexualitate, Modelele psihosexuale (vezi Tipologiile sexualeă, Maternitatea, Masochismul, Nevroia conjugală (vezi Boala conjugalăă, Normalitatea și anormalitatea sexuală, - manifestări psihosexuale la granița dintre normal și patologic, Psihoigiena cuplului, Pudoarea, Patologia psihosexuală, Psihosexologia
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
în timp ce în Îmbarcarea pentru Cythera soluția este mai "relativă", se bazează pe un "sistem de referințe instantanee", menite să stabilească noțiuni iraționale comparative ale timpului, cu alte cuvinte, noțiuni concrete ale timpului. Soluțiile sugerate în ambele cazuri sunt deopotrivă dialectice - "angoasa" și "evidenta violență" incomprehensibilă ce caracterizează cele două tablouri sunt, în mod esențial, de același fel -, iar ceea ce distinge una de cealaltă este maniera distinctă în care fiecare produce verificarea "mecanică" și, într-un fel "spațială", a întrebării argumentative. Criticul
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Neamț (1996-2000). A debutat cu un grupaj de poeme în revista „Cronica” (1974), prima apariție editorială constituind-o volumul Ceremonii insidioase (1985). Departe de a fi un combatant, A. e un melancolic care își trăiește mai curând impasul fantasmatic decât angoasa imediată. Substanța lirismului său degajă un sentiment vaporos de ironie înțelegătoare față de formele grotescului, văzute totuși, câteodată, printr-o lentilă care sporește frica. Versurile din Poeme în alb-negru (1987) și Intimitatea absenței (1992) conectează ființa, amenințată de alienare prin absență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
aceasta de pe marginea potecii vă pare indiferentă și rece. Dar dacă vă aplecați spre ea puteți observa că e împodobită cochet cu un fular de mușchi”. În mijlocul lucrurilor, și chiar în absența lor, doar reprezentându-și-le, poetul își învinge angoasele generate de teama de singurătate. Fetișizând, sanctificând obiectele, privirea lui V. preface teritoriul existenței de toate zilele într-un spațiu mirific, de paradis. Dar cam de când începe să scrie Petre Schlemihl, dragostea de lucruri și mai ales de vietăți a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
cadre”. Cum în acea perioadă se urmărea realizarea cu orice preț și prin orice mijloace a unui „partid unic muncitoresc” ce urma a fi rezultatul unirii dintre PCR și PSD, autorul raportului ocupă un spațiu larg din acest document cu angoasele comuniste vizavi de tovarășii social democrați ce se opuneau din răsputeri acestei asimilări forțate. Iată ce nota Cogut (agramat), caracterizându-și proprii oameni bolnavi de putere: „...pe deoparte se opservă la tov. noștri din județ un aier de superioritate și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iași. Mai am un frate, Lucian, inginer chimist ce este, deasemenea, pensionar”, ne-a scris dl. Busuioc. În continuare, face o descriere patetică a luptei pe care o duce de 20 de ani atât cu autoritățile județene cât și cu angoasele și disprețul suveran ale celor aleși în fața obștilor din comunele Văleni și Ferești. Nevrând să facem vreun comentariu, deocamdată, vom dezbate cele petrecute în urmă cu aproape 60 de ani. Chiar și autorul corespondenței ne-a avertizat că: „... scopul scrisorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
echipă. Nu e vorba de alții, pot fi alții de zece ori mai buni sau de zece ori mai răi. Dar noi trei am pornit la un drum. Bine, fiecare, pe de altă parte, are viața lui, cu nebunia și angoasele ei, da ? Însă cât de greu e să găsești, iată, trei destine atât de diferite și să le împreunezi ca să iasă ceva minunat ? Câtă șansă, nu, Sachi ? Câte posibilități în care la fel de bine, în nouă din zece, putea să iasă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a surprins prin publicarea în același an, 1999, a plachetei Necuprinsele și a două cărți de proză, Pașaport pentru Orașul de Sus și Doctorul de pe comoară, ultimele fiind literatură „de sertar”. În Pașaport... impresionează modul cum se îmbină terifiantul, sufocantele angoase cu o poezie de o rară puritate. Nu este o pendulare între două modalități creative diametral opuse, ci o coexistență a lor, de unde și ineditul farmec al nuvelelor. Pornind de la fapte aparent nesemnificative (singurul obiect salvat în timpul refugiului este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
dînsul erau, spune el, uniți printr-o intimitate tandră încă din primii ani ai copilăriei : „Noi doi, cei mai mici din familie, ne petreceam timpul împreună”. Dimpotrivă, relațiile prințesei cu soțul ei și cu neamul acestuia au fost marcate de „angoasă [...], lacrimi, disperare”. Și așa cum se opun relațiile dintre frate și soră, pe de o parte, și cele dintre soț și soție, pe de altă parte, tot așa se opun, în discursul contelui, și relațiile dintre unchi și nepoții cărora el
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu există nici deflație. Nu putem tolera inflația chiar dacă există opinii că ea funcționează ca un impozit mai echitabil decât alte impozite și că redistribuirea veniturilor se face către partea dinamică a societății. Nu! Orice tip de venit nemeritat produce angoasă socială și probleme în comportamentul economic uman. Omul economic preferă predictibilitatea și stabilitatea, adică exact atributele unei economii pe care inflația le sabotează și le aruncă în aer din start. Inflația funcționează ca un impozit nedrept, pentru că sumele nu sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
urmare a eforturilor sistemului economic de a se reechilibra în condiții de prețuri date, constante. Inflația de penurie este un fenomen cu efecte devastatoare asupra nivelului de trai. A avea bani în buzunar și magazine goale presupune o stare de angoasă în care consumatorul nu are alegeri. Nici măcar alegerea scăderii și raționalizării consumului pe care o are în condiții de inflație într-o economie liberă. Prezența banilor în buzunar și absența mărfurilor a dus la apariția unor cote de piață de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994. Ferguson, N., Civilizația vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, N., Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011. Feuerbach, L., Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961. Freud, S., "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991. Freud, S., Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995. Friedman, M., Liber să alegi, Editura All, București, 1998. Friedman, M., Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995. Frisch, H.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
iluzie fără nicio acoperire . Desființându-se proprietatea privată este sigur că i se ia agresivității umane și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
PCR, București, 1945, pp. 24-25. 1218 Sigmund Freud definește fericirea ca fiind "o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce prin natura sa nu este posibil decât sub formă de fenomen episodic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere și angoasă. Din partea lumii exterioare care dispune de forțe invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu mai multe căi. Este vorba despre "satisfacerea nevoilor în mod nelimitat ...", apoi despre alte metode: "izolarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]