1,203 matches
-
antinomie ou le paradoxe deviennent très fréquentes. Cela a conduit, peu à peu, à une modification de la perception sur les structures antinomiques en général; de phénomènes pathologiques et marginaux, celles-ci sont devenues normales ou même significatives. Par l'idée d'antinomie transfigurée, tout comme par les autres engagements philosophiques de l'antinomie ou du paradoxe, Lucian Blaga a participé très tôt à ce processus de re-signification des structures antinomiques, si bien qu'il pourrait passer pour l'un des précurseurs de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
à peu, à une modification de la perception sur les structures antinomiques en général; de phénomènes pathologiques et marginaux, celles-ci sont devenues normales ou même significatives. Par l'idée d'antinomie transfigurée, tout comme par les autres engagements philosophiques de l'antinomie ou du paradoxe, Lucian Blaga a participé très tôt à ce processus de re-signification des structures antinomiques, si bien qu'il pourrait passer pour l'un des précurseurs de cette réorientation de la réflexion contemporaine. À une deuxième évaluation, de toute
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1992, p. 17. 3 Ioana Lipovanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001, p. 15. 4 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, Editura Eurobit, Timișoara, 2003, p. 66. 5 Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, Editura Media Concept, Sibiu, 2005, p. 3. Prin aceasta, autorul se referă, însă, la un ansamblu de structuri și raporturi, care au ca punct comun ideea de opoziție. În acest sens, el vorbește de "antinomii, polarități, antiteze și contrarii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cârlugea, Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, Editura Media Concept, Sibiu, 2005, p. 3. Prin aceasta, autorul se referă, însă, la un ansamblu de structuri și raporturi, care au ca punct comun ideea de opoziție. În acest sens, el vorbește de "antinomii, polarități, antiteze și contrarii", sau de "trăiri duale, de polarități și disjuncții, de relații și corelații, de antiteze și antinomii" (p. 4). 6 Liviu Petrescu, "Modelul Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, p. 7
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un ansamblu de structuri și raporturi, care au ca punct comun ideea de opoziție. În acest sens, el vorbește de "antinomii, polarități, antiteze și contrarii", sau de "trăiri duale, de polarități și disjuncții, de relații și corelații, de antiteze și antinomii" (p. 4). 6 Liviu Petrescu, "Modelul Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, p. 7. 7 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 46. 8 Cf. Pavel Florenski, Stâlpul și temelia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
limbii române, p. 46. 15 Jonathan Dancy, Ernest Sosa (eds.), Dicționar de filosofia cunoașterii, vol. I, Editura TREI, București, 1999, pp. 59-60. 16 De exemplu, Zenovie Cârlugea operează, în extinsa sa radiografie, cu un înțeles mai larg al conceptului de antinomie, în care intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vol. I, Editura TREI, București, 1999, pp. 59-60. 16 De exemplu, Zenovie Cârlugea operează, în extinsa sa radiografie, cu un înțeles mai larg al conceptului de antinomie, în care intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19 Ibidem, p. 80. 20 Cf. Gheorghe Enescu, "Antinomiile în concepția lui Hegel", în Gheorghe Enescu, Paradoxuri, sofisme, aporii. Studii logico-filosofice, Editura Tehnică, București, 2003, p. 117. 21 G.W.F. Hegel, Logica, Editura Academiei, București, 1962, p. 121. 22 Cf. Mircea Florian, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 2003, p. 117. 21 G.W.F. Hegel, Logica, Editura Academiei, București, 1962, p. 121. 22 Cf. Mircea Florian, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947, pp. 43-44. 23 Astfel, "dacă în cazul antinomiei formale opoziția revine la echivalența logică a fiecărui termen atât cu celălalt termen cât și cu negația sa, în antinomia dialectică situația este mai subtilă (...) fiecare termen este presupus de celălalt, se definește în raport cu el, nu poate fi înțeles fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947, pp. 43-44. 23 Astfel, "dacă în cazul antinomiei formale opoziția revine la echivalența logică a fiecărui termen atât cu celălalt termen cât și cu negația sa, în antinomia dialectică situația este mai subtilă (...) fiecare termen este presupus de celălalt, se definește în raport cu el, nu poate fi înțeles fără raportare la termenul care i se opune, există între ei o mișcare în dublu sens, care conferă cuplului lor o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de aporie, însemnând o dificultate sau o fundătură în actul raționării. Cu numele actual, de paradox, a intrat în limba comună mai târziu (Ibidem, p. 9). 30 Într-adevăr, sensul de bază al termenului "paradox" nu coincide cu cel al "antinomiei". La origine, el însemna "părere contrară verosimilității opiniei comune" (Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în op. cit., p. 12). 31 Solomon Marcus, op. cit. pp. 14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în op. cit., p. 12). 31 Solomon Marcus, op. cit. pp. 14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung in den Einzelwissenschaften, Athenaion Wiesbaden, 1977, pp. 109-128. 33 Antinomiile kantiene pot fi așezate în scheme de acest tip, dacă se iau în considerație și demonstrațiile pe care filosoful german le indică pentru fiecare în parte. Rezultă, în felul acesta, că asumarea unei teze implică opusul acesteia și invers, într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
demonstrațiile pe care filosoful german le indică pentru fiecare în parte. Rezultă, în felul acesta, că asumarea unei teze implică opusul acesteia și invers, într-o circularitate de același tip cu cea din paradoxul antic al mincinosului (Cf. Marcel Chelba, "Antinomia rațiunii pure și paradoxele logice", în vol. Logică și ontologie, Editura TREI, 1999, pp. 205-210). 34 Dicționarul românesc de filozofie (op. cit.) îl definește drept "enunț contradictoriu și, în același timp, demonstrabil". Gheorghe Enescu, dă o definiție mai tehnică, în care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ontologie, Editura TREI, 1999, pp. 205-210). 34 Dicționarul românesc de filozofie (op. cit.) îl definește drept "enunț contradictoriu și, în același timp, demonstrabil". Gheorghe Enescu, dă o definiție mai tehnică, în care se regăsește sensul indicat de Solomon Marcus pentru antinomie: "a) contradicție formală între două propoziții p și q, astfel că q ≡ p și p - q și q - p; b) contradicție formală demonstrată într-un sistem teoretic" (Dicționar de logică, p. 266), sau, cum o numește într-o altă lucrare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
O a doua este aceea a așa-numitelor "paradoxuri ale autoreferinței", de genul paradoxului mincinosului, adică enunțuri a căror decizie de adevăr generează o situație contradictorie. 35 Astfel, paradoxul mincinosului și toate paradoxurile de acest tip se dovedesc a fi antinomii. Să considerăm, pentru exemplificare, demonstrația în cazul unui paradox logico-matematic, paradoxul impredicabilului, formulat de Bertrand Russell: "Orice predicat își aplică propria lui proprietate sau nu și-o aplică, tertium non datur. Dacă un predicat își aplică propria lui proprietate, vom
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dicționar de logică, p. 268). 36 Cf. Anton Dumitriu, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986, pp. 27-28. 37 Ibidem, p. 28. 38 De exemplu, Petre Botezatu distinge între "sensul modern de paradox logic" și "înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
echivalate două propoziții opuse, dintre care una este evident falsă; b) contradicțiile aparente, provenite din nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicțiile aparente, provenite din nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
păgâne (Ibidem, p. 208). 65 Ibidem, pp. 208-209. 66 Întreaga gândire creștină se va construi pe acest fundament. În acest sens, un exeget contemporan afirmă: "cele mai evidente și mai pozitive adevăruri ale trăirii creștine au fost exprimate astfel în antinomii, adică în propoziții care, în logica formală, se exclud reciproc", iar exemplele urmează pe trei pagini (John Meyendorff, Teologia bizantină, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, pp. 300-302). O excelentă demonstrație a acestui fapt realizează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se exclud reciproc", iar exemplele urmează pe trei pagini (John Meyendorff, Teologia bizantină, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, pp. 300-302). O excelentă demonstrație a acestui fapt realizează și Arhimandritul Sofronie, în subcapitolul 3 (intitulat Antinomii treimice) al ultimei părți a cărții sale Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Ediția a III-a, Editura Deisis, Sibiu, 2007, pp. 198-205. 67 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit, p. 207. 68 Lucian Blaga, op. cit., p. 217. 69 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
159-170. 125 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 160. 126 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 269-270. 127 Ibidem, p. 270. 128 Ibidem, p. 272. 129 Ibidem, p. 270. 130 În filosofia românească, se poate vedea Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în op. cit. 131 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 132 Ibidem, p. 272. 133 Ibidem, pp. 272-273. 134 Ibidem, p. 272. 135 Ibidem, pp. 295-296. 136 Vasile Frăteanu, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 272. 135 Ibidem, pp. 295-296. 136 Vasile Frăteanu, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 337-338. 137 "Zeno Eleatul a descoperit contradicțiile cuprinse în faptul "mișcare", Aristotel a arătat antinomiile timpului, Herbart pe cele ale lucrului etc." (Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 245). 138 Lucrul acesta îl face Blaga în capitolul " Contradicția în știință și în dogmă", din Eonul dogmatic. 139 Ibidem, p. 251. 140 Ibidem, p. 277
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 16). 189 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 446. 190 Ioan Biriș, " Criza intelectuală și transcendența", în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, p. 54. 191 "Nu credem să greșim dacă vom afirma că antinomia originară, arhetipală de care am amintit mai înainte și care exprimă însăși condiția umană, reprezintă aria de confluență, centrul focalizator al Trilogiilor blagiene" (Ibidem). 192 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în op. cit., p. 447. 193 Ibidem, p. 449. 194 Ibidem, pp.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 165. 242 A se vedea în acest sens cartea lui Valeriu Perianu, Ființă paradoxală și neființă estetică (Editura Junimea, Iași, 2004), în care acesta detectează și analizează, sub toate ipostazele care s-au manifestat de-a lungul timpului, antinomia, conchizând că singura compensație ce i-a fost dată omului la această hărțuire constantă a antinomicului este esteticul. 243 Jeanne Hersch, Mirarea filozofică. Istoria filozofiei europene, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 10-11. 244 Ibidem, p. 13. 245 Ibidem. 246 Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]