3,471 matches
-
care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ar fi suficiente pentru funcționarea de la sine a vieții economice în direcția creșterii competitivității și bunăstării. Asemenea programe și strategii își propun să introducă economia de piață, ignorând necesitatea formării creatorilor de piață. Când piețele concurențiale nu apar prin acțiunea antreprenorială spontană, ele trebuie create prin acțiune socială conștientă; elementele de spontaneitate și de dirijism conștient trebuie să se integreze și să se completeze reciproc în acțiunea de creare a piețelor concurențiale - element central al tranziției spre economia competitivă descentralizată. Edificarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cunoștințele ca pe o sursă a avantajului competitiv sunt denumite organizații care învață. Cunoștințele, sub forma proprietății intelectuale sau a capitalului intelectual, înlocuiesc munca, natura și capitalul ca factori productivi tradiționali. O organizație bazată pe cunoaștere poate insufla un spirit antreprenorial nou și îi poate motiva pe manageri să fie preocupați de transformarea organizației într-una capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea, ca urmare a implementării unor tehnologii performante. 2.3. Societatea informațională Tendința majoră a contemporaneității este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
compensată, în parte, de emigrarea a circa două milioane de persoane (sau mai mult). Depopularea satelor face simțită lipsa forței de muncă la valorificarea resurselor naturale din agricultură. Preocupările decidenților și politicile oficiale nu sunt optimiste. Măsuri prioritare precum încurajarea spiritului antreprenorial prin înființarea de întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv în mediul rural, pentru procesarea produselor agricole la produse alimentare comercializabile direct, valorificarea numeroaselor resurse naturale (pășuni, lemn, piatră, ape cu efect terapeutic), forme noi de turism, sprijinirea creșterii oilor (activitate pur
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
coduri de etică de comunicare și negociere În afaceri, pentru a ști cum să-ți respecți partenerii: clienții, furnizorii, salariații. Principiile de etică ale guvernanței corporatiste sunt necesare pentru respectarea valorilor organizației și slujesc intereselor tuturor stakeholder-ilor. Etica managerială sau antreprenorială vede misiunea firmei ca fiind una nobilă, care aduce plusvaloare societății. Etica de mediu susține că acțiunile organizației nu trebuie să pericliteze mediul Înconjurător. La fel de importantă este și aplicarea conceptelor de etică și morală În contabilitate. Legat de etica În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
un act ilegal săvârșit de o persoană În cadrul activității sale profesionale, prin deturnarea voluntară de resurse sau de active aparținând angajatorului (Gallet, 2010, p. 7ă. În acest context se poate observa că actul fraudulos vizează, În principal, mediul firmei, cel antreprenorial, interesele investitorilor, acestea fiind dominante față de cele ale statului, cel puțin din perspectiva fraudei. Standardele Internaționale de Audit (ISAĂ, prin ISA 240, definesc frauda financiară ca pe un act intenționat comis de unul sau mai mulți indivizi din cadrul conducerii persoanelor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
deciziei: impune adeziunea întregului colectiv la decizie; c. alegerea deciziei care ia cel mai puțin timp. Ullich (1995) arată că principalele modele și strategii ale deciziei sunt: - modelul clasic (de tip rațional comprehensiv); - modelul planificării formale (ușor anticipativ, proiectiv); - modelul antreprenorial (impune charismă și risc); - modelul adaptativ (incrementativ, cu decizii succesive, limitate). Atributele unei decizii care poate fi însoțită de reușită în urma aplicării acesteia rămân încă necunoscute sau, mai corect spus, inaccesibile managerului căutător de perfecțiune. Cea mai bună decizie este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
românești intervievate au admis existența mecanismelor adaptative și integratoare de acest fel (firmele producătoare Își trimit proprii tehnicieni), dar doar În cazul partenerilor ce aveau relații stabile, de durată, cu firmele contractante În lohn. Relațiile pe termen lung formează diade antreprenoriale (Larson, 1992) sau cvasi-firme (Eccles, 1981). În general, tipul de contract neoclasic se aplică relațiilor de lungă durată ce necesită mecanisme adaptative speciale. Un astfel de contract lasă loc adaptărilor reciproce În cazul perturbărilor neanticipate: pe de o parte, instituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se distinge prin modele comportamentale antreprenoriale, concurențiale, aidoma afacerilor, pe de altă parte sectorul privat pentru profit asumă responsabilități sociale, etice și filantropice. Profitul nu mai reprezintă singurul indicator al performanței, intervenind și alte criterii ce evaluează calitatea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului sau cea socială. În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și capitaluri. 3.1. Modelul implicării În viziunea Larson A. Larson (1992) studiază un model de constituire de rețele accentuând importanța reputației, Încrederii, reciprocității și interdependenței. Organizarea de tip „rețea” este considerată o alternativă la integrarea verticală În cazul organizațiilor antreprenoriale analizate. Astfel de forme de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile, dezvoltă mecanisme de coordonare și control social specifice. Dacă În analiza lui Williamson (1991, 1993), apelul la autoritate menținea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1991, 1993), apelul la autoritate menținea controlul În interiorul ierarhiilor, Larson accentuează un altfel de control social ce menține rețelele. Problema specifică analizată este aceea a măsurii În care controlul social informal, opus contractelor și instituțiilor formale, guvernează tranzacțiile În diadele antreprenoriale. Larson analizează un eșantion de relații diadice stabile ce constituie astfel de rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce menține rețelele. Problema specifică analizată este aceea a măsurii În care controlul social informal, opus contractelor și instituțiilor formale, guvernează tranzacțiile În diadele antreprenoriale. Larson analizează un eșantion de relații diadice stabile ce constituie astfel de rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficacitatea organizațiilor. Organizațiile având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca actor distinct pe piață. Integrarea În rețele este o strategie antreprenorială având valoare instrumentală: Larson păstrează astfel argumentul eficienței, dar extins la o perspectivă temporală mai cuprinzătoare (viabilitatea pe termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat la tranzacția discretă ca unitate fundamentală de analiză. Cercetarea empirică realizată de Uzzi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest caz partenerul român, are inițiativa prin manifestarea unui comportament credibil, atent față de interesele partenerului, proces care poate deveni recurent; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Modelul propus de Larson (1992) pentru explicarea diadelor antreprenoriale este util În Înțelegerea strategiei exemplificate. Reciprocarea ulterioară este semnalată de către unul din manageri astfel: Trebuie să cântărești bine relația cu partenerul respectiv, pentru că dacă el Întâmpină o problema cu aprovizionarea cu un auxiliar, tu nu poți să-i spui
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În cauză) ori În mici ateliere meșteșugărești, sprijinite prin facilități de ordin fiscal și de desfacere a producției și cu suportul logistic al comunității locale. În aceste situații, absolvenții respectivi, fără experiență și fără abilități În planul relațiilor sociale și antreprenoriale, pot beneficia de supraveghere și Îndrumare din partea părinților, a tutorilor sau a altor persoane Învestite de comunitatea locală cu responsabilități În sprijinirea și susținerea lor. 8.2. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de vedere tc "8.2. Integrarea școlară
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la întrepătrunderea problemelor politice și administrative. Astfel, noul model al managementului sectorului public, conturat la începutul anilor '90 adoptat și de către administrația Clinton în SUA îl regăsim, la unii autori că "managerialismul" (Pollitt, 1990), "noul management public" (Hood, 1991), "guvernare antreprenoriala" (Osborne și Gaebler, 1992). În opinia teoreticienilor americani Osborne și Gaebler, guvernarea antreprenoriala inițiată într-un program de zece puncte presupune: * reinventarea guvernării prin promovarea competiției între furnizorii de servicii ce aparțin celor două sectoare public și privat. NMP introduce
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
conturat la începutul anilor '90 adoptat și de către administrația Clinton în SUA îl regăsim, la unii autori că "managerialismul" (Pollitt, 1990), "noul management public" (Hood, 1991), "guvernare antreprenoriala" (Osborne și Gaebler, 1992). În opinia teoreticienilor americani Osborne și Gaebler, guvernarea antreprenoriala inițiată într-un program de zece puncte presupune: * reinventarea guvernării prin promovarea competiției între furnizorii de servicii ce aparțin celor două sectoare public și privat. NMP introduce competiția, înființează "piețe interne" și practica forme specifice de gestiune a serviciilor publice
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
managementului prin obiective" a presupus elaborarea seturilor de indicatori, criterii și standarde privind măsurarea performanțelor serviciilor publice și abandonarea treptată a mecanismelor controlului tradițional strict al mijloacelor; * concentrarea pe realizarea misiunii și nu numai pe respectarea regulilor și reglementărilor; * guvernarea antreprenoriala își redefinește clienții în calitate de cumpărători și le oferă șansa de a alege, promovând principiul orientării spre client; * previne problemele înainte de apariția acestora; * susține mecanismele de piață în locul mecanismelor birocratice și nu se concentrează numai asupra furnizării de servicii publice, ci
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
deosebit de interesanți precum reinventarea guvernământului sau noul management public (NMP). Secțiunea I Reforma în administrația publică. Considerații generale Ideea "reinventării guvernământului" s-a manifestat atât în Statele Unite, cât și în Europa; așa cum remarcau Osborn și Gaebler 1, apariția unui guvernământ antreprenorial "constituie o evoluție inevitabilă": guvern după guvern și sistem public după sistem public, reinventarea este singura opțiune posibilă". Noile abordări în materie de management public sunt descrise că o "modernizare" a organizațiilor publice: "guvernele din țările cele mai dezvoltate sunt
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
acestora. VII. ARIILE CURRICULARE ACOPERITE Limbă și comunicare Tehnologii Arte Om și societate Consiliere și orientare VIII. ARII TEMATICE ACOPERITE moștenire culturală media și comunicații identitate regională știință-cultură-tehnologie activități artistice metode de predare și inovație didactică arte și meserii educație antreprenorială folclor și tradiții creșterea interesului adulților pentru educație formare continuă strategii de Învățare asigurarea calității mediului școlar corectarea abandonului școlar egalitate de șanse altele IX. REZULTATE Calitative privind Îmbunătățirea comunicării, relaționării și optimizarea integrării socio-profesionale. Cantitative privind numărul de produse
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
sărbătoresc Zilele Școlii „Vasile Conta” Fotbal - elevi vs. părinți și cadre didactice Atelierul de creație - valorificarea de aptitudini Am venit să colindăm... tradiții de Crăciun Activități de ordin social - invitați: specialiști din domeniul sănătății, economic, juridic etc. Ce este educația antreprenorială? Cum fac economii? Care e cel mai avantajos credit? Pensiile private Drepturile angajatului Nu ne dăm bătuți - Despre reorientarea profesională REZULTATE ANTICIPATE Anticipăm că prin implementarea programului se va Îmbunătăți relația dintre școală și familie, respectiv comunitatea locală. Obiectivele și
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
variantele "managementului cultural", devin dintr-odată demodate, ca și studiile care s-au străduit să le justifice. Prin urmare, dacă întreprinderea este edificată ca eponim al "dezvoltării" și economia asimilată "regimului de adevăr" fără altă alternativă, chiar în sânul straturilor antreprenoriale dominante sunt voci care se ridică împotriva acestei globalizări purtătoare a excluderii la toate nivelele ierarhice. În acest fel, modurile anterioare de sacralizare a întreprinderii încep să se risipească. Aceste evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale raporturilor sociale reprezintă una din matricele unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]