1,296 matches
-
împart prezervative, materiale informative și se organizează concursuri dotate cu premii. Acțiunea este organizată în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății și a Familiei, Centrul de Politici și Servicii de Sănătate și Totem Communication. A. M. G. Curs de antreprenoriat farmaceutic l În programa facultăților de farmacie din România Din acest an universitar, toate cele opt facultăți de farmacie din România au inclus în programă cursul de antreprenoriat farmaceutic „Farmacia. Mod de administrare“, realizat de Fundația Junior Achievement România, la
Agenda2004-51-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283180_a_284509]
-
Politici și Servicii de Sănătate și Totem Communication. A. M. G. Curs de antreprenoriat farmaceutic l În programa facultăților de farmacie din România Din acest an universitar, toate cele opt facultăți de farmacie din România au inclus în programă cursul de antreprenoriat farmaceutic „Farmacia. Mod de administrare“, realizat de Fundația Junior Achievement România, la inițiativa și cu sprijinul firmei GlaxoSmithKline (liderul pieței farmaceutice din România) și inclus în programele „GSK pentru Excelență“ derulate în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Cursul a
Agenda2004-51-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283180_a_284509]
-
a vocabularului jurisprudențial al Curții Europene de Justiție, pentru a deveni mai apoi, prin Directiva din 2000 asupra tratamentului egal al persoanelor, un termen folosit pentru interpretarea modului în care instrumentele de policy cum ar fi formarea, stimulentele pentru flexibilitate, antreprenoriat etc. trebuie să fie utilizate în interiorul pieței (Bell, 2004)67. Aceste instrumente servesc la eliminarea cauzelor de discriminare indirectă. Pot fi folosite în mod diferit pentru indivizii de condiții diferite din punct de vedere social, economic, cultural: Directiva asupra tratamentului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
celor de apă și canalizare, în vederea eficientizării procesului de modernizare și a evitării viitoarelor blocaje și disfuncționalități; - Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiții străine; - Crearea de facilități pentru investitori; - Încurajarea exportului de produse cu valoare adăugată mare; - Dezvoltarea antreprenoriatului; - Cooperarea cu alte țări în domeniul educației și formării; - Posibilitatea de promovare a produselor și serviciilor prin variate căi de publicitate a formelor specializate în acest domeniu; - Dezvoltarea firmelor specializate în studii de piață, consultanță în afaceri, consultanță financiară, proiecte
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
utilizată în activitatea de întreprinzător. Cu toate acestea, cele mai răspândite persoane juridice, sunt societățile cu răspundere limitată și societățile pe acțiuni, deoarece răspunderea patrimonială este în limita propriei sale averi. Persoana juridică participă în nume propriu în activitatea de antreprenoriat, poate fi chemată în judecată și poartă răspunderea de sine stătător, dar nu exclusiv. Categoriile societăților comerciale cu investiții străine Potrivit art. 2, alin. 1, litera a) din Ordonanța de Urgență nr. 92/1997, constituie investiție directă participarea la constituirea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
lui Moș Crăciun” au mers în vizită la școala din Vișani, de la Vînători, dar și la Căminul de bătrâni „Sf. împărați Constantin și Elena”. În perioada septembrie 2009 - iunie 2010 este în derulare Proiectul One Level Up - pasul 2, de antreprenoriat social, în cadrul căruia membrii clubului Impact se antrenează în găsirea și punerea în practică a unor idei de afacere, cu ajutorul cărora să câștige banii necesari sprijinirii copiilor defavorizați identificați în comunitatea lor. În decembrie 2010 membrii Clubului Impact s-au
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
ROMÂNIA de IMPACT a fundației Noi Orizonturi. Aceasta aduce în atenția publicului implicarea tinerilor în comunitate ca soluție de combatere a apatiei civice și dezvoltare durabilă a societății. În cadrul acestei campanii, cluburile Impact din toată țara au gândit proiecte de antreprenoriat social care să fie ulterior implementate prin finanțare din mai multe surse: donații de 2 Euro prin SMS la 8822, la nivel național, licitație cu vânzare de proiecte și expoziție de proiecte, la nivel regional, autofinanțare (atragere de sponsorizări și
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
mai iau în considerare cauzele potențiale ale eșecului în afaceri. Ori, decizia de intrare în afaceri trebuie luată cu înțelegerea deplină a riscurilor implicate și a modului în care aceste riscuri pot fi evitate sau diminuate. “Factorii care influențează dezvoltarea antreprenoriatului sunt atât de natură macroeconomică cât și microeconomică: Factori macroeconomici Dezvoltarea sau inhibarea întreprinzătorului se poate datora unor factori macroeconomici, obiectivi, asupra cărora întreprinzătorul nu poate acționa. Acestea sunt: a. Evoluția generală a economiei. Fiecare economie are faze de creștere
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
capital circulant. Dacă perioada inflaționistă persistă, unele firme pur și simplu nu mai pot face față acestui fenomen, datorită concurenței și a controlului foarte redus asupra prețurilor. c. Accesul la capital. Existența unor programe de finanțare a afacerilor facilitează dezvoltarea antreprenoriatului. Totuși, întreprinzătorul are dificultăți în a accede la capital, în special în fazele de început ale afacerii. De cele mai multe ori băncile preferă să acorde împrumuturi firmelor mari, stabile, întreprinzătorul trebuind astfel să se bazeze în mare măsură pe resursele interne
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și a celor mici. Factori microeconomici În afară de factorii macroeconomic care pot favoriza succesul sau eșecul în afaceri, există și factori microeconomic, de natură subiectivă, asupra cărora întreprinzătorul poate acționa. În continuare vom reda principalii factori microeconomice care dezvoltă sau inhibă antreprenoriatul. a. Competența antreprenorială. În cele mai multe afaceri noi principala cauză a eșecului o reprezintă incompetența antreprenorială. Mulți întreprinzători nu au pur și simplu calitățile necesare derulării unei afaceri. Ei fac greșeli majore pe care un întreprinzător experimentat, bine pregătit le sesizează
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
reforme în aceiași direcție. Cu toate acestea, statele membre în care spiritul antreprenorial este bine stabilit în planul de învățământ sunt încă o mică minoritate. Dezvoltarea de programe de tineret de încurajare a spiritului antreprenorial se bazeză pe recunoașterea, promovarea antreprenoriatului tinerilor care face parte din programul național de dezvoltare pentru tineri. Alte organizații guvernamentale ca Ministerul Muncii, Sănătății, Educației, etc. trebuie să joace un rol important în acest proces. Tineri antreprenori furnizează bunuri și servicii utile pentru societate și destul de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
ca Ministerul Muncii, Sănătății, Educației, etc. trebuie să joace un rol important în acest proces. Tineri antreprenori furnizează bunuri și servicii utile pentru societate și destul de des găsesc soluții și idei noi pentru a face lucruri mult mai inovatoare; promovarea antreprenoriatului pentru tineri ar trebui să se bazeze pe două etape consecutive: crearea de conștientizare și de înțelegere a antreprenoriatului și de afaceri, precum și în al doilea rând: crearea de auto-ocuparea forței de muncă și/sau microîntreprindere“(www.upm.ro/proiecte
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și servicii utile pentru societate și destul de des găsesc soluții și idei noi pentru a face lucruri mult mai inovatoare; promovarea antreprenoriatului pentru tineri ar trebui să se bazeze pe două etape consecutive: crearea de conștientizare și de înțelegere a antreprenoriatului și de afaceri, precum și în al doilea rând: crearea de auto-ocuparea forței de muncă și/sau microîntreprindere“(www.upm.ro/proiecte/EEE/Confere nces/papers/S601.pdf). În Japonia: “Există, probabil, aproximativ 80.000 la 100.000 de vorbitori de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
lider a adoptat o viziune pe termen lung pentru poporul său, unica viziune. Acesta a fost un punct de cotitură în istoria Chinei, întrucât în momentul când și-a dat seama că progresul social era generat de proprietatea privată și antreprenoriatul capitalist, Deng a înțeles că o Chină capitalistă ar putea transforma societatea chineză în mai bine. Pag. 303 Investiții în știință și tehnologie Mână de lucru Educație calificată de masă Nivel ridicat de calitate a vieții Inovații Mediu Societatea sustenabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
prin „Aria Europeană a Cercetării-Inovării-Învățământului; - crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării economice și stimulării afacerilor inovative, asigurarea unor relații de încredere între actorii economici; - rolul activ al statului bunăstării și implicarea sa directă în procesele de transformare social-economică; - rolul antreprenoriatului în coordonarea evoluției întreprinderilor pe baza principiului „responsabilității sociale corporative”. Luând această strategie ca un cadru general de acțiune, țara noastră trebuie să țină seama de trei precizări deosebit de importante: 1. Intrarea altor țări în Uniunea Europeană nu presupune revizuirea strategiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bunăstării; 3) spațiul principal al existenței și generării locurilor de muncă; 4 ) mijlocul principal al acțiunii noilor actori sociali ai dezvoltării; 5) zona principală a noilor tipuri de conflicte sociale; 6 ) baza tipurilor de decizie bazate pe cunoaștere (guvernanța și antreprenoriatul); 7) modul de ființare a competiției pe noile piețe globalizate; 8) axul principal al noii structuri sectoriale a economiilor; 9) baza noilor inegalități sociale și interstatale și a noilor conflicte pe piețele mondiale; 10) axul noului sistem instituțional al societății
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
catch up) nivelul S U A privind performanțele inovative”? (The European Innovation Scoreboard, 2005) Folosindu-se de metoda corelației rangurilor la cei 26 de indicatori analizați pe două grupe: a) „intrări” (16 indicatori privind potențialul de inovare, crearea cunoașterii și antreprenoriatul) și b) „ieșiri” (10 indicatori referitori la performanțele inovative și proprietatea intelectuală), studiul pe 2005 (făcut pe 29 de țări) plasează România pe ultimul loc (la „intrări” și pe ansamblul indicatorilor) și pe locul 23 la „ieșiri”. Decalajul nostru față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele 10 care au intrat recent în Uniunea Europeană) este mare și nu se diminuează (raportul metodologic, 25). Iată situația sintetică a poziției actuale a României: - indicatorul innovation drivers („generatorii inovației în agricultură”) - poziția 32; - indicatorul „crearea inovației” - poziția 32; - indicatorul „antreprenoriat” - poziția 30; - indicatorul „performanțe” - poziția 27; - indicatorul „proprietate intelectuală” - poziția 33. Mai adăugăm faptul că în agricultură lucrează circa 25% din populația ocupată a țării, iar populația rurală este de circa 47% din totalul populației țării. Cum putem să elaborăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
industriale „clasice” pun accentul pe producția nemijlocit „materială”, cercetarea și învățământul acționând „din afara” proceselor productive, ca „factori” capabili să stimuleze crearea valorii și calității prin medierea desfacerii (valoarea depinde de serviciile aduse) și a producției. În noua viziune, cercetarea, învățământul, antreprenoriatul, inovarea devin elementele de bază ale procesului economic propriu-zis. Prin natura sa, societatea (economia) condusă prin cunoaștere implică inovare, căci procesele cunoașterii sunt inovative prin ele însele. În acest sens, sintagmele economia condusă prin cercetare (Helping Companies to Reinvent Themselves
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de societatea condusă prin cunoaștere, va trebui să dăm prioritate creșterii ponderii și, cu deosebire, a rolului celor care produc, inovează, difuzează, aplică, conduc procesele cognitive. Noua viziune impune a vedea în cercetare, învățământ, culegerea și prelucrarea informației și în antreprenoriat direcțiile strategice principale ale capacității noastre competitive postaderare. Să cunoaștem ce se petrece în lume Elementul esențial pe care trebuie să-l studiem și să-l înțelegem bine constă în noua bază pe care se desfășoară azi competiția globalizată. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rând, Uniunea Europeană dă o altă definiție a competitivității, considerând-o „capacitatea economiei de a asigura populației sale atât standarde de viață superioare și în creștere permanentă, cât și rate superioare de angajare pe baze durabile”. Trinomul fluxului inovativ (cunoaștere - inovare - antreprenoriat) stă la baza competiției bazate pe cunoaștere. Intrând în Uniunea Europeană, țara noastră se va confrunta cu noi și serioase forțe de constrângere și chiar de excluziune, în spațiul Uniunii acționând atât cooperarea, cât și concurența. Să luăm în considerare faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o nouă aplicare a managementului” (Drucker, 1993, 15). În raport cu mărimea firmei, inovația va avea un suport organizațional special elaborat. Peter Drucker indică faptul că experiența multor firme arată că unii manageri performanți în activități rutiniere nu sunt capabili să practice antreprenoriatul, că cei mai buni inventatori nu sunt, de la sine, și cei mai buni exploatatori ai invențiilor. De aceea, acolo unde este posibil, se recomandă organizarea unor compartimente specializate în promovarea inovației. În unitățile mari, se pot iniția departamente de cercetare-inovare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sale de interes cuprind: evoluția instituțională și analiza economică a instituțiilor, teoria și practica politicilor publice și a designului instituțional. A mai publicat: „Between Monocentricity and Policentricity: Approaching Romanian Constituțional and Collective Level Dynamics” (Indiană University, 2005), „Politicile publice și antreprenoriatul politic”, în F. Bondar, Politici publice și administrație publică (Polirom, 2007), „Școală de la Bloomington: O abordare integrată a dezvoltării” (împreună cu Aură Matei), Oeconomica, 2009, „Instituționalism, the Economic Institutions of Capitalism, and the Romanian Economics Epistemic Community” (împreună cu Dragoș Paul Aligică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
semenii chiar dacă aceștia au aceeași vârstă. Care este profilul așteptărilor și atitudinilor acestor generații? Așteptarea privind activitatea profesională și atitudinea față de muncă ale seniorilor constau în seriozitate, ale generației Baby Boomers, în muncă, iar ale Generațiilor X și Y, în antreprenoriat. Referitor la dimensiunea locul de muncă, seniorii lucrează la biroul lor, Baby Bommersi, acasă, Generațiile X și Y, într-un mediu virtual sau oriunde. Din perspectiva relației dintre muncă și amuzament, seniorilor odihna le servește la încărcarea bateriilor, Baby Boomers
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Dragoș, „ratonul” nu intră niciodată în panică, mai ales în America. El are o teorie simplă și liniștitoare: dacă eu am o problemă, atunci de bună seamă că au avut-o și alți o sută de americani înaintea mea. Fiindcă antreprenoriatul e neîngrădit, unul din 100 a și găsit o soluție pe care acum o vinde. Ieri a fost o zi foarte plină și foarte plăcută, nonconformistă. Am făcut vizite all day long cu cei doi tineri, mai ales la Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]