4,171 matches
-
că natura umană este și un produs al culturii, al societății, un produs specific al modelului socio-cultural și moral. Pe aceste considerente se poate vorbi despre un tip general de personalitate în sens socio-cultural: „personalitatea de bază”, concept fundamental al antropologiei culturale (A. Kardiner, R. Benedict, R. Linton). Pentru J. Szczepánski, personalitatea socială „reprezintă cultura interiorizată pe care și-au subordonat-o elementele bioși psihogene”. Ea se află în raport direct cu conceptul cultural al personalității de bază. Pentru A. Kardiner
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere demonstrează încă o dată că igiena mintală, modalitatea în care aceasta tratează starea de normalitate psihică sau sănătatea mintală, își trage substanța din concepțiile moral-filosofice, medico-psihologice și psihosociale, având un caracter de cuprindere interdisciplinară care o integrează sferei antropologiei. Conceptul de sănătate depinde, după cum s-a arătat, de natura și concepția socio-culturală și istorică a modelului socio-cultural al unei societăți considerate. El se judecă în funcție de conceptul de normalitate. Conceptul de normalitate este strâns legat de valorile și normele unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi pe picioarele sale”, de a-și putea realiza liber propriile decizii; - factorul de creștere, de dezvoltare, de realizare de sine în contextul unei vieți bogate și variate, element care elimină orice formă de atitudine imobilă. Pornind de la studiile de antropologie culturală ale lui Hartmann, Kluckhohn și Murray, D. Lagache, stabilește, la rândul său, următoarele caractere considerate a fi esențiale și specifice stării de sănătate mintală: - capacitatea de a produce și de a tolera tensiuni suficient de înalte, precum și de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patru factori: - sugestia de prestigiu; - individul nu cunoaște alte cutume decât cele al grupului căruia îi aparține; - individul care nu se conformează practicilor obișnuite ale grupului este eliminat de la rețeaua de drepturi și datorii reciproce a grupului; - transgresiunea este pedepsită. Antropologia culturală are un aport considerabil la înțelegerea dinamicii grupelor sociale, demonstrând relația strânsă care există între sistemul de valori ale modelului socio-cultural, personalitate și sănătatea mintală (A. Kardiner, M. Dufrenne, R. Benedict, R. Linton, M. Mead, B. Malinowski). 2. Spațiul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Leroy, C., „Psychopathologie liée aux milieux urbains”, în EMC, Psychiatrie, vol. III, Masson, Paris, 1981. Levi, L., Society, stress and disease, Oxford Univ. Press, Londra, 1971. Levinson, D.J., The seasons of a man’s life, Knopf, New York, 1978. Lévi-Strauss, Cl., Antropologia structurală, Editura Politică, București, 1978. Lévy-Valensy, J., „La possession en Provence au XVII-è siècle”, în Sem. Hôp., 14, 17, 1938. Lhermitte, J., „Les possédés du démon”, în Sem. Hôp., 14, 17, 1938. Linton, R., Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând sugestii din etnologie și antropologie (exercitate mai ales asupra primei categorii de romane). Aspectul teoretic, exclusiv în volumul secund al proiectului, Despre identitatea unui gen fără identitate; romanul ca personaj al propriului său roman, se dovedește un punct slab. Deși comentează cu o severitate exagerată
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
o parte, și eliberarea din canonul modernității ca-formă-și-drum-spre- originalitatea-proprie, pe de alta” (Daniel Vighi). Opera în ansamblu, mai ales „ciclul bănățean”, a făcut, de asemenea, și obiectul unor ambițioase interpretări hermeneutice, valorizând tradiția ermetică, simbolologia, gândirea tradițională, arhetipologia și mitologia, antropologia culturală etc. T. a dat și o foarte interesantă eseistică, subtilă și pasionată, de scriitor creator: Herman Melville - fascinația mării (1975) și În căutarea lui Cehov și alte eseuri (1984). Un roman de tinerețe, Melancolie, nefinisat, cu substrat autobiografic (epoca
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
și alte texte filosofice, postfață Ion Papuc, București, 1992; Mircea Eliade, îngr. Ioan Moldovan, pref. Crăciun Bejan, postfață Dumitru Chirilă, Oradea, 1992; Între Dumnezeu și neamul meu, îngr. Gabriel Klimowicz, pref. și postfață Marian Munteanu, București, 1992; Omul (tratat de antropologie creștină), I-II, îngr. și postfață Cassian Maria Spiridon, Iași, 1992-1993; Philosophia perennis, îngr. Horia Nicolescu, postfață Matei Albastru [Matei Gavril], București, 1992; Proiectul de tratat. Eros, pref. Aurel Ion Brumaru, Brașov - Chișinău, 1992; Reflecții religioase asupra cunoașterii, pref. și
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1993; Neliniști metafizice, îngr. și pref. Petre Anghel, București, 1994; Filosofia nuanțelor, îngr. Mircea Coloșenco și Sergiu Coloșenco, pref. Mircea Coloșenco, postfață Sorin Pavel, Iași, 1995; Ieftinirea vieții. Medalioane de antropologie economică, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2000; Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea, îngr. și pref. Gabriel Stănescu, cu o evocare de Ion Papuc, Norcross (SUA), 2000; Reformă națională și cooperare, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, postfață Mihai Șora, București
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
Țuțea, RL, 1993, 4; Gh. Vlăduțescu, Petre Țuțea și puterea de interogație, VR, 1993, 2-3; Al. Surdu, Petre Țuțea - un maestru al discursului impresionist, CC, 1993, 3; Tania Radu, Un model retroactiv, LAI, 1993, 23; Lucian Chișu, Un proiect de antropologie creștină: Petre Țuțea, „Reflecții religioase asupra cunoașterii”, L, 1993, 29; Octavian Soviany, „Presocraticul” Țuțea, CNT, 1993, 36; Simion, Mercuțio, 316-320; Valeriu Cristea, „M-am fâțâit așa, un pic, în epocă...”, CC, 1994, 4-5; Mircea Popa, „Clujeanul” Petre Țuțea, TR, 1994
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
transformat în teză ideologică. U. este un critic literar care aspiră să impună demersului său alte mize decât cele convenționale. Modelele sunt G. Ibrăileanu și G. Călinescu, care au înțeles critica în sensul unei colaborări interdisciplinare - istorie, estetică, sociologie și antropologie -, fără fetișizări de metodă. De altfel, Campanii, primul său volum, este expresia dilemei anilor ’70: a fi sau a nu fi călinescian, o carte interesată de istoria ideilor, de promovare a unei modalități istorice legate de marea tradiție a literaturii
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
dezvoltare; Politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Modelul social European Simona Stănescu Politica de dezvoltare regională între necesitate și proiect. Ce fel de regionalizare? Veronica Mitroi Partea III. Dezvoltarea ca proces socialcultural Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale Liviu Chelcea Dezvoltare socială și legitimitatea politicilor sociale Mălina Voicu Dezvoltare socială „Neconvențională”: Despre capitalul social Bogdan Voicu Dezvoltare socială prin proiecte comunitare. Rolul fondurilor sociale Adrian Dan Lideri, participanți și pasivi: resurse individuale pentru participare comunitară Adrian Hatos
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dezvoltare 2004-2006, www.mie.com. www.euractiv.com www.mie.com HYPERLINK "http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm"http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm Partea a III-a Dezvoltarea ca proces social-cultural Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale Liviu Chelcea Multe surse din interiorul „industriei” de dezvoltare relatează faptul că rolul culturii în funcționarea proiectelor economice a început să fie luat în serios (Rao, Walton, 2004; Kottak, 1990). Foarte multe proiecte de dezvoltare întreprinse până prin anii ’80-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relația dintre globalizare, sărăcie și cultură. Katherine Verdery și Sara Berry au discutat problemele legate de privatizarea drepturilor de proprietate asupra pământului în România (și Europa de Est în general), respectiv Zimbabwe. În momentul de față, cultura - contribuția cea mai importantă a antropologiei la științele sociale - este privită ca fiind una dintre variabilele luate în considerare la elaborarea și implementarea proiectelor de dezvoltare. În urma „auditului” a 68 de proiecte realizate de Banca Mondială, antropologul Conrad Kottak (1990) a produs o clasificare a acestora
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formă de adaptare la condiții economice și politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la îmbunătățirea randamentului proiectelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă era direct coordonat de liderii CAP-urilor. Procesul de decolectivizare din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema agrară” în România, produse de gânditori precum Dobrogeanu-Gherea, Virgil Madgearu sau Henri Stahl. Cartea este relevantă pentru cei interesați de viața rurală din Romania, de agricultură sau de diferențele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
surprinzătoare în teoriile despre „tranziție” a unor clișee precum distincția „tradițional”/„modern”, analiza aceasta nu pornește de la imagini simpliste despre comunism („gaură neagră”, „pauză a istorie”, „crearea omului nou”) pentru a ajunge la soluții normative despre postcomunism, bazate pe o antropologie negativă (oamenii nu „știu”, nu „înțeleg”, nu își schimbă „mentalitatea”). Rezultat al unei cercetări de teren ce a avut loc între 1990 și 2001, studiul este bazat pe modalitățile concrete în care oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
simpliste despre viața rurală, transformând sfera cea mai sensibilă a economiei gospodăriei. Concluzii În acest articol am insistat asupra modalității în care cultura trebuie privită în cadrul proiectelor de dezvoltare. Într-un moment în care „cultura” devine o categorie desuetă în antropologie (Clifford, 1988; Geertz, 1982; Clifford, Marcus, 1986), ea devine interesantă pentru alte discipline. În acest context, înțelegerea relațiilor de putere din interiorul și dintre comunități, a practicilor de subzistență, a relațiilor sociale care formează țesutul social al comunităților-țintă sunt esențiale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
luni la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. Dialogul este real, însă trebuie ținut cont de faptul că orice instituție, inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe și viziuni concurente sau inegale. Valoarea discuțiilor cu antropologii nu este, probabil, percepută la fel de către toți membrii acestei instituții. Această observație corectă a fost făcută de Cătălin Zamfir la o întâlnire de lucru a celor care au contribuit la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao și Walton
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe câmp. Adică acea parte a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte. De multe ori, studiile de antropologie culturală sunt, dacă nu descalificate ca nereprezentative, cel puțin privite cu suspiciune din cauza concentrării asupra vieții unei singure comunități, mai degrabă decât a ansamblului unei societăți. Celor care au astfel de temeri li se poate sugera că procesele descrise în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
prenatale, În cadrul cărora informația și formația reprezintă aspectele esențiale ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea conduitelor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
psihopatologie Ediția a III-a revăzută și adăugită Cuprins Prefață la ediția a III-a Prefață la ediția a II-a Prefață la ediția I Secțiunea I: Psihopatologie generală 1. Normalitate și anormalitate în viața psihică 2. Domeniul psihopatologiei 3. Antropologia medico-psihologică 4. Sănătatea, suferința, boala 5. Doctrina bolii psihice 6. Semnificația epistemologică a procesului psihic morbid 7. Conceptele și limbajul științific în psihologie și psihopatologie 8. Metode și tehnici în psihologia medicală și psihopatologie 9. Relația „medic - bolnav” 10. Cercetarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenele psihice morbide” au fost studiate în primul rând ca „obiect în sine”, ca „fenomene umane” de o factură particulară, căutând prin aceasta să le separe atât de „atitudinea psihologică”, cât și de „atitudinea psihiatrică”, plasându-le în contextul unei „antropologii generale”, în interiorul căreia „suferința psihică”, considerată de psihiatrie ca „boală”, este înțeleasă ca un tip particular de „experiență sufletească interioară”, integrată în contextul „psiho-biografic” sau al „istoriei vieții interioare” a persoanei cu tulburări psihice - ca pe un „accident ontologic” al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunosc filiera în fenomenologia husserliană și existențialismul heideggerian. Persoana umană aflată în suferință psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o formă particulară (L. Binswanger), constituindu-se din cunoașterea acesteia o „antropologie psihopatologică” (V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, A. Christian). Ideea unei antropologii psihopatologice o regăsim încă de la I. Kant care, pe lângă analiza fenomenelor psihice normale, se ocupă și de „bolile psihice” și suicid, acordându-le o atenție deosebită. Al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]