7,092 matches
-
strategia de rezolvare a problemelor. Rezultatul referitor la legătura dintre starea fiziologică, performanța creativă și autorelatarea stărilor afective poate fi considerată o formă de validare a tehnicilor de evaluare a FoW, deși ele prezintă și dezavantaje (vezi Weisberg, 1992). Manipularea anxietății și conflictului Hoppe și Kyle (1990) au manipulat stările afective cerându-le unor eșantioane diverse de subiecți, inclusiv unui minieșantion de pacienți care au suferit comisurotomii, să vizioneze un scurt film conținând diferite mesaje ce simbolizau o pierdere sau o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
întâmpină dificultăți similare, deși nu sunt provocate de intervenții chirurgicale, pe care le-au încadrat sub denumirea de comisurotomie funcțională. Smith și colaboratorii săi (1990) au comparat diverse tipuri de administrare a testelor, unul dintre ele având ca scop inducerea anxietății la testare, cu impact asupra variabilei performanță creativă. În prima situație experimentală, un eșantion de 132 de elevi a fost împărțit în grupuri experimentale și grupuri de control. Creativitatea a fost evaluată prin intermediul probelor verbale, matematice și imagistice (vizuale), de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
performanță creativă. În prima situație experimentală, un eșantion de 132 de elevi a fost împărțit în grupuri experimentale și grupuri de control. Creativitatea a fost evaluată prin intermediul probelor verbale, matematice și imagistice (vizuale), de gândire divergentă. Administrarea în scopul inducerii anxietății la testare s-a realizat în următoarele instanțe: în primul rând, s-a specificat că testele vor fi „corectate cu strictețe”. Subiecții au fost avertizați să se asigure că oferă, „într-adevăr, cele mai bune” răspunsuri; în al doilea rând
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Pe de altă parte, grupul de control a fost îndemnat să se relaxeze, să se destindă și să lucreze liber (de exemplu, aveau posibilitatea să revină asupra probelor sau să le efectueze în ordinea dorită). Corelațiile au relevat că inducerea anxietății a influențat în mod considerabil numai scorurile de fluență matematică. Pentru a explica acest rezultat, Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au relevat că inducerea anxietății a influențat în mod considerabil numai scorurile de fluență matematică. Pentru a explica acest rezultat, Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de stocare, care, la rândul lor, inhibă fluxul ideatic. Prin reducerea capacității de atenție, anxietatea obligă subiecții să își împartă atenția între efectuarea probei și concurență, în încercarea de a obține rezultate cât mai bune (vezi Kasof
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest rezultat, Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de stocare, care, la rândul lor, inhibă fluxul ideatic. Prin reducerea capacității de atenție, anxietatea obligă subiecții să își împartă atenția între efectuarea probei și concurență, în încercarea de a obține rezultate cât mai bune (vezi Kasof, în publicații periodice). Alte demonstrații ale legăturii invers proporționale dintre restricții și creativitate (Amabile, în publicații periodice; Finke
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de a obține rezultate cât mai bune (vezi Kasof, în publicații periodice). Alte demonstrații ale legăturii invers proporționale dintre restricții și creativitate (Amabile, în publicații periodice; Finke și Slayton, 1988; Wallach și Kogan, 1965) indică un impact mai pregnant al anxietății și restricțiilor decât cel descoperit de Smith și colaboratorii săi (1990). Fără îndoială că replica acestor cercetări este bine-venită, date fiind consecințele concrete ale unor astfel de rezultate. În secțiunea de dezbateri a capitolului de față vor fi explorate numeroasele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de fenomenul creativ pot fi astfel abordate. De exemplu, competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor, și nu către oamenii de afaceri sau către membrii unui anumit grup profesional. Procedând astfel, ei evitau confruntarea cu una dintre sursele importante de anxietate din societatea românească, dar și șansa de a rezolva unele dintre conflictele care apăruseră, În perioada interbelică, Între intelectuali și clasa de mijloc. Aceasta a fost, de fapt, una dintre slăbiciunile mișcării eugeniste din România, pentru că a redus, În principal
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fiindcă o socotești ușoară”. „Judecata oamenilor este o părticică din soarta lor.” (W. Shakespeare) Nu e de mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
schimb, atîta timp cît o păstrăm la nivelul conștiinței individuale, avem tendința subiectivă de a considera greșeala comisă fie ca minoră sau inofensivă, fie ca justificată În raport cu o anumită situație. Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării). * „Trăim printre alții, dar murim Înstrăinați.” (Wladyslaw Loran) În termeni strict psihologici, fiecare moare În felul său, adică Împreună cu Împlinirile și decepțiile lui. Cu cît fibra morală a propriei conștiințe este mai viguroasă, cu atît dezamăgirile cu privire la
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
problemă” este socială doar dacă este formulată de către colectivitatea respectivă ca „o p.s.”. Formularea la nivelul conștiinței colective a unei probleme ca p.s. presupune două aspecte distincte: a. formularea acelei probleme ca o stare (fenomen, proces negativ, oportunitate), asociată cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b. voința de a acționa pentru eliminarea problemei/fructificarea oportunității. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu este o p.s. pentru respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
identificării vrăjitoarelor care a durat câteva secole este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză pentru dificultățile cu care societatea germană se confrunta. Evreii, țiganii, amestecul raselor au fost prezentate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai nuanțate, în sensul că efectele violenței televizate se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizată echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres (apud Kriegel, 2003, p. 29). „Pe termen lung însă, expunerea frecventă la scene de violență contribuie la o desensibilizare a spectatorului, care se obișnuiește cu violența. [...] Mesajele (violente - n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
boala, decesul, devianța, dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate, generând riscuri de anxietate, culpabilitate, descurajare, frustrare. Natura asistenței sociale este un argument nu numai pentru nevoia de supervizare în cazul debutanților, ci și în cazul celor mai experimentați practicieni. 13. Supervizarea în asistența socială are o semnificație deosebită întrucât îndeplinește funcții importante și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tehnicile, evaluarea și administrarea. Totuși, o astfel de examinare pierde ceva din vedere. Există limite ale testelor scrise, care pot numai să indice măsura în care candidatul este familiarizat cu termenii teoretici, dar nu oferă nici un indiciu despre temerile sale, anxietățile sale, îndoielile sale, despre stilul său de lucru și despre numeroși factori interacționali. ● Educația continuă capătă o semnificație din ce în ce mai importantă, fiind o condiție necesară pentru acreditare și pentru menținerea standardelor profesionale. Totuși, unii specialiști apreciază că astfel de programe ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În cazul copiilor infectați cu HIV stările neurofiziologice negative determinate de boală se pot asocia cu anumite tulburări de comportament, pot să apară vise angoasante, stereotipii, halucinații. Prin terapia dinamică-psihanalitică se evaluează calitatea relației părinte-copil, în scopul reducerii tensiunilor și anxietății copilului. Acest gen de terapie intervine prin tehnici și metode specifice: atenție flotantă, asociații libere, interpretări ce au ca scop eliminarea tensiunilor interioare, prin conștientizarea și prin realizarea transferului terapeutic . Abordarea comportamentalistă (reprezentanți: J.B. Watson, G. Mead) analizează comportamentul individual
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tip de terapie o constituie credința în capacitatea pacientului de a se autodirecționa. În cazul copiilor seropozitivi, acceptarea, autodezvăluirea, speranța duc la deschiderea și abilitatea de a comunica cu ceilalți, de a-și exprima gândurile și sentimentele negative, teama și anxietatea. Obiectivul urmărit constă în autoactualizarea sentimentelor, autoevaluare, autodeterminare. Se creează o atmosferă liberă, o deschidere la experiența de creștere a încrederii în sine. Clientul simte că în mod imperios s-a ajuns la un declin al forțelor și energiilor latente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională a omului care poate controla latura emoțională a acestuia. Rațiunea este cea care primează, cea care developează gândurile și sentimentele ei raționale, ilogice și mitologice. I se arată clientului că izolarea, anxietatea, depresia, culpabilizarea izvorăsc din atitudini iraționale sau din trimiteri ilogice față de anumite evenimente din viață, ca părți componente ale unui parcurs existențial pentru împlinirea destinului personal (ARAS, 2000). Psihodrama (reprezentant: J.L. Moreno) reprezintă o metodă terapeutică ce poate fi utilizată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consilier diminuează problemele și îi creează siguranță. În cele mai multe dintre cazuri, copiii au o înțelegere limitată asupra vieții, bolii și morții. Vizitele repetate la clinică și investigațiile complexe generează atât o insuficientă cooperare cu personalul medical în timpul examinărilor, cât și anxietate. Trăiesc sentimentul separării, pierderii și suferinței percepute de la înălțimea vârstei de copil. Pe de altă parte, sunt numeroase și cazurile în care familia afectată are resurse materiale și financiare reduse, supraviețuind de pe o zi pe alta. Costurile presupuse de un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
inițiativei, educatorul trebuind să ajute adultul să-și identifice temerile și să-și sporească încrederea în sine - prin diminuarea, în cadrul activităților educaționale inițiate, a posibilităților de eșec sau a erorilor grave, prin alegerea ritmului potrivit, printr-o încurajarea continuă. Reducerea anxietății, determinată de teama de eșec, printr-o pregătire anterioară, poate eficientiza întregul demers de învățare. Nu trebuie uitat că, în general, adulții își doresc să învețe și o fac în mod eficient în momentul în care sunt intrinsec motivați și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea nu vor defini, respectiv aborda situația ca fiind conflictuală); dimensiunea manifestă a incompatibilității sau interferenței (i.e. manifestarea publică a conflictului); dimensiunea afectivă cu dominantă negativă (i.e. trăiri negative ca furia sau anxietatea, ce însoțesc conflictul). Conflictul apare atunci când părțile implicate își dispută accesul la resurse semnificative pentru fiecare, dar limitate sau atunci când interesele unei părți în atingerea scopurilor intră în divergență cu interesele celeilalte părți. Membrii grupului se află în competiție, ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
slujbei. Acest proces include, printre altele: învățarea muncii în echipă, cunoașterea valorilor departamentului și organizației în general, a regulilor, procedurilor, normelor; dezvoltarea relațiilor de muncă și sociale. În general socializarea rapidă este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]