30,538 matches
-
de sorgintea sa nobilă și pariziană, luîndu-l sub protecție pe misteriosul condamnat, cu un interes pe cît de transparent în implicațiile sale afective și nu numai, pe atît de epurat de finalități imediate; ceea ce soțul înțelege și consimte, încurajează și apără de acuzele care nu întîrzie să apară din partea oficialităților și a comunității locale. Prin atare mize inefabile și răgazul riscant al răstimpului contemplației, în cadre adesea fixe, urmărind triunghiul sui-generis în peisajele sublime sau ordinare ale Nordului hibernal, La veuve
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
imposibila sa misiune: de a deveni, din dizident, critic al unui regim bazat pe minciună, și deci devotat "adevărului" într-un sens aproape religios dacă filozofic nu ne ajunge, în politician și apoi președinte, deci constrîns să vadă și să apere fețele mai umane și deci discutabile, uneori chiar urîte, ale adevărului. Între dizidentul îmbrăcat în haine ponosite, dar cu idealuri înalte, și politicianul care știe cum să susure vorbe dulci în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
adept al regimului odios de la Vichy (și elogiind cenzura pe care o introdusese), antigaullist, după război, acuzîndu-l pe Malraux de trădare etc. etc. Philippe Sollers imaginează, în același Monde des Livres un proces în care Morand este interogat și se apără. "Astfel amînat, procesul se încheie în plină confuzie", recunoaște autorul după ce pune pe două coloane ceea ce vorbește în favoarea, respectiv în defavoarea lui Morand. La 25 de ani de la moarte, e redescoperit eseistul, criticul din Jurnal inutil, unul din cei mai buni
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
patru puncte cardinale și primește de la GENERAL sceptrul.) GENERALUL: Sceptrul de nepărtinire, Înălțimea Ta. MARELE PREOT: Și te unim pe tine prin sfânta taină a cununiei cu poporul tău. Patria ta este Împărăteasa ta. Să o cinstești și să o aperi așa cum se cuvine. MAJESTATEA SA: Împărăteasa mea supusă... (Cu glas încet.) Câte popoare încap în trupul ei, Sfinția Ta? (MAJESTATEA SA se așează pe tron. Cei prezenți aclamă: �Trăiască Împăratul!") MARELE PREOT: Amin! Așa să fie! (GENERALUL îi aduce la
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
aclamă: �Trăiască Împăratul!") MARELE PREOT: Amin! Așa să fie! (GENERALUL îi aduce la treptele tronului sabia sacră.) GENERALUL: Înălțimea Ta, primește sabia sacră cu două tăișuri. Spintecă noaptea și ziua deopotrivă. Apărătoarea Imperiului. MAJESTATEA SA: Cu o sabie să mă apăr eu? GENERALUL: Sabia împăratului este împăratul însuși. Pentru apărare, Mărite Domn, ai la picioare tot ce-ți trebuiește. (GENERALUL îi așează la picioare diferite arme pe care MAJESTATEA SA le examinează.) MAJESTATEA SA: Și dacă o să-l ochesc din greșeală
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
arme pe care MAJESTATEA SA le examinează.) MAJESTATEA SA: Și dacă o să-l ochesc din greșeală pe Dumnezeu?... Dacă o să înjunghii din nebăgare de seamă vreun înger?... (Îi sunt aduse umbrele de soare și baldachinul deasupra tronului.) GENERALUL: Să te apere de fierbințeala soarelui... (MARELE PREOT îi oferă cupa imperială, iar GENERALUL oglinda imperială.) Privește-te în ea și vei vedea lumea. Vesel și sănătos să fii, vesel și sănătos îți vei vedea poporul. MARELE PREOT: Bolta cerească e în mâinile
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Ești doar un popă gras și înzorzonat, ca o curvă. Transpiri ca o vită și-ți curg balele... (Către SFETNIC.) Voi v-ați bătut joc de mine cu umbrela asta, așa-i? MĂSCĂRICIUL: Las-o, că-i bună să te apere de scuipații dracilor. MAJESTATEA SA: Distrează-i pe nobili, ce stai?! Își pune coroana pe cap.) Asta da coroană... CURTEZANA (în șoaptă, către MĂSCĂRICI): Privindu-l, parcă te vedeam pe tine. Ai fi fost mai înălțător... GENERALUL: Înălțimea Ta, solii
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
aproape și timpul nefiind de partea sa, și-a lăsat toate mărturiile înregistrate pe casete audio, și, printre acestea, ne roagă pe noi, cei apropiați (pe fiica sa, Clara Aruștei și prietenii) care am fost de partea adevărului, să-i apărăm numele și opera. http://www.youtube.com/watch?v=mUm oL57QNU&feature=related Acum, la doi ani de la moarte, poetul Cezar Ivănescu (pe care l-am cunoscut la Iași în 1980 și am rămas în relații de prietenie până la final), mi-
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
am inventat, ci Alice Botez m-a obligat să cred că sunt o reîncarnare a lui Iulius Caesar. La ce îți ajută această practică, a traumatomanției? Traumatomanția mea de două parale pe care o practic are o valoare apotropaică: mă apără de demonii beznei: astfel că n-am luat nimic de pe lumea asta, nici femeia altuia, nici pâinea de la gura altuia și-am căutat toată viața să fiu alături de cei în suferință, de cei îngenuncheați, de perdanții tuturor cauzelor pierdute... Să
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
a refuzat-o, dar cum Mircea Grigorescu stăruia, mareșalul Antonescu s-a înfuriat (Mircea Grigorescu avusese grijă să comunice motivele plecării: foarte probabila întoarcere a soartei războiului!) și l-a destituit. Cu ordinul cu pricina din Monitorul Oficial s-a apărat Mircea Grigorescu de cîte ori autoritățile comuniste l-au hărțuit. Iar cînd manevra n-a mai dat roade, s-a ascuns. Pur și simplu. Cîțiva ani n-a știut nimeni de el. A vîndut (atunci sau după, nu știu) sirop
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Andreea Deciu Marjorie Perloff se numără între tot mai puținii susținători ai poeziei din timpurile noastre. Dar prin entuziasmul cu care apără importanța poeziei pentru formarea spiritului și a sufletului într-o epocă a desensibilizării și autismului computeristic, Perloff compensează din belșug tot mai des auzitele voci sceptice sau chiar ostile poeziei. În cea mai recentă carte a sa, Wittgenstein's Ladder
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
în campania din Rusia precum și refacerea armatei, a cadrelor ei și a armamentului pentru a face față amenințării ungare. Dacă Germania este victorioasă, spun ei, ea nu va ridica nici cel mai mic deget pentru a ne ajuta să ne apărăm de maghiari, ale căror forțe sînt intacte. Dacă ea va fi înfrîntă, după cum estimăm, ce ne vom face? Singura șansă pe care o avem este să ne sustragem și să rezistăm de acum înainte exigențelor Reichului. Ungurii au fost mai
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a refugiat înăuntrul ei, de lumea de-afară. Dar aceeași fortăreața amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste zi, Hanta hrănește presă hidraulică, dar seară, cînd vine acasă, uriașă bibliotecă recuperată devine ea o
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
grădini, de șanțuri și băltoace; cu turme de porci și cîini tolăniți peste tot iar țiganii prezenți peste tot, locuind și printre ruine. Și, deodată, peste cîțiva zeci de pași, se ajunge pe o stradă care dă într-o piață, apărînd ceea ce călătorul numește "strălucirea și luxul capitalei suprarafinate, cu magazine bogate și palate așijderea, chiar dacă pavajul este rău întocmit trec trăsuri în șir neîntrerupt iar animația mulțimii e reală și plăcută vederii că și grădinile și parcurile amenajate civilizat". Și
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
fără amețeala ereziei 97. Nu se gândeau la ostenelile virtuții, ci la răsplățile ei98, nu se sfiau să-și bată joc de cele pământești, fiindcă nădăjduiau premii cerești 99. Părinții Sfinți nu au dorit decât liniștea Bisericii, pe care au apărat-o cu o însuflețire aprinsă, arătându-se mai presus de orice oboseală, încinși fiind cu brâul dăruirii de sine. Hotărârile lor au fost acceptate de întreaga creștinătate. Ei s-au impus ca mari autorități ecleziastice, învățăturile lor fiind considerate normative
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pe lîngă un tratat politic care ne garanta intrarea în trupul țării a Ardealului, Banatului (întreg), a Crișanei, Maramureșului și a Bucovinei, și o convenție militară care ne promitea armament și muniție, deschiderea unui front în sud (pentru a ne apăra de o invazie bulgară) și altele. Din păcate, aliații nu și-au respectat obligațiile din convenția militară, astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
un firesc accident/ și ne-a înghițit stelarul noroi./ Poate că demult am murit,/ Numai că vestea nu a ajuns încă la noi/ Poate că am găsit ora, rotundă,/ întreagă,/ ca o inimă a timpului/ și dorm/ acoperit de secunde,/ apărat de trecere./ Poate că sunt în ora/ în care o să fiu mereu/ mai tînăr/ și mai bătrîn ca Dumnezeu" (Poate). Categoriile abordate aici sînt lumina și întunericul și, între ele, umbra, motivul esențial al cărții, dezvoltînd teme precum tăcerea și
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
de a anunța, prin condeiul autorizat al lui Ibrăileanu, sfîrșitul poporanismului, datorită împlinirii marilor reforme postbelice, dar arată că din toate cîte a afirmat din 1906 încoace a rămas în picioare doar conceptul specificului național, pe care continuă să-l apere. M. Ralea își asumă misiunea de a defini, în numele revistei, un punct de vedere înnoitor în această chestiune. În 1927 publică, în Viața Românească, două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult sau mai putin fanteziste
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
care a invadat mass-media românească după revoluție. Acest Ubu, acest Arturo Ui a fost fabricat de edítorii și de jurnaliștii români ieșiți din mantaua primului Eveniment al zilei. Nu întîmplător, tocmai redactorul lui șef era singurul care sărea să-l apere pe Vadim de... linșajul mediatic. El nu accepta să-i fie distrus mitul.
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
care, la sfîrșitul lui decembrie 1937, cînd a devenit premier, prima măsură adoptată a fost interzicerea ziarelor Adevărul, Dimineața, Lupta, administrînd, astfel, o grea lovitură democrației românești din care nu și-a mai revenit. Spuneam mai înainte că Universul a apărat, totdeauna, cauzele cele mai retrograde. Și amintesc că, în 1936-1937, cînd N. Iorga a pornit campania împotriva pornografiei în literatură, Universul a spus imediat prezent, publicîndu-i lui Brătescu-Voinești oribile articole ce condamna drumul pe care a apucat literatura română. Atunci
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
externă, Stelian Popescu îl elogia pe Mussolini, pe care l-a vizitat în iunie 1933, omagiindu-l: "Fascismul nu e un capriciu, nici rezultatul unei combinații de culise. El este timpul unei lupte și noi azi nu facem decît să apărăm rezultatul ei care asigură liniștea unui popor". Are opinii desigur negative despre regele Carol al II-lea. Dar deși suveranul a făcut avansuri știute mișcării legionare, opinia negativă a lui Stelian Popescu despre regele în funcțiune capătă conotații antisemite și
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
frigider (ceea ce l-ar costa enorm!) Nici imaginația, nici cultura de liceu de cartier etalată în fața unei populații de cartier fără liceu, nici oamenii care-l înconjoară nu văd dincolo de imbecilitatea comunistoidă. Ce e drept, un comunism menit să le apere privilegiile și să le protejeze Mercedesurile și vilele. El va trebui să rezolve nu doar bovarismele unei populații xenofobe, ci și dilema existențială a curvei care, surprinsă de polițiști în timpul exercitării funcțiunii, s-a adresat reporterului T.V. cu un perfect
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
Împăratul, fostul nostru pașoptist, are o vorbă: « Eu nu cuceresc femeile; eu mă apăr de ele dar, uneori, capitulez! Ha, ha! Ce zici?... Întotdeauna am apreciat spiritul francez; ba, chiar pot spune că îl iubesc, e pe sufletul meu ! răspunse bărbatul fără sfiala de a arăta că reacționa cochetând, așa cum trebuie reacționat omenește la
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
foarte succint) selectat e cel rostit pe front, la 22 martie 1917, către soldații țărani aflați în tranșee (s-a spus că a fost alcătuit de N. Iorga, însă nu cred). Aici spune, promițînd: "Vouă, fiilor de țărani care ați apărat cu brațul vostru pămîntul unde v-ați născut, unde ați crescut, vă spun Eu, Regele vostru... că ați cîștigat totodată dreptul de a stăpîni într-o măsură mai largă pămîntul pe care v-ați luptat. Vi se va da pămînt
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]