271,809 matches
-
cu evoluția instituției muzeale? Este cert că un muzeu ca Luvrul joacă un rol major în progresul cunoștințelor noastre de istoria artei, și este imperativ necesar să fie așa. Cataloagele de expoziție, dar mai ales cataloagele rezonate ale colecțiilor - ultimul apărut la Luvru este cel al desenelor spaniole din colecțiile sale - toate publicațiile științifice ale celor șapte departamente contribuie în mod hotărîtor la progresul acestei discipline. Cred că Luvrul nu va publica niciodată îndeajuns în domeniul istoriei artei. La un moment
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
eroarea, cu atît mai supărătoare cu cît maschează o legătură etimologică; o grafie ca a trunchea atrage probabil atenția mai ales din cauza legăturii cu trunchi, sau/și pentru că încalcă o normă (poate utopică) de pronunțare cultă. În unele citate actuale apar scrise greșit mai ales participiile verbului: "replica (...) a fost atît de truncheată încît este posibil ca telespectatorii să n-o fi înțeles" (România liberă = RL 1858, 1996, 2); "unele litere se află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
de neutralizare sînt confuziile dintre p și b cînd precedă o altă consoană; fenomen care explică unele erori de scriere - clar intolerabile, și care nu au fost niciodată justificate de un uz ortografic - precum obțiune, apține, apsent etc. Prima formă apare surprinzător de des, chiar în pagini culturale (poate și dintr-o tendință de hipercorectitudine): "ar trebui să pui o obțiune pentru dezînscriere" (webteam.ro); "dreptul de obțiune succesorală" (licenta.home.ro); "exprimă, mai degrabă, o obțiune ideologică literară" (erasmus.ong
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
ideologică literară" (erasmus.ong.ro); "dupa cum mai spuneam, o asemenea obțiune va constitui subiectul unui articol mai elaborat, avînd ca temă bazele de date japoneze" (bcu.ubbcluj. ro /bibliorev). Un alt caz interesant e reprezentat de forma culuare: care apărea, acum cîțiva ani, scrisă cu majuscule, într-un titlu de pe prima pagină a unui cotidian important: "Culuare pentru privilegiați" (RL 2092, 1997). Nu era totuși un caz izolat; în Internet se mai pot găsi destule exemple similare: "marea varietate și
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
9.02.2003). Culoar e un împrumut din franceză, cu tipică transpunere în scris (se regăsește în budoar, fermoar, fumoar) a pronunției finalei din limba de origine. Nu sînt totuși multe cuvintele din această categorie, în care oa nu mai apare ca de obicei în alternanță cu o (ca în peron - peroane, rog - roagă, a onora - onoare). Ipoteza dorinței de diferențiere e însă infirmată de alte exemple aberante, în care scrierea culuare e folosită chiar pentru substantivul feminin singular: "etniile care
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
ea și clădiri sovietice. Și totuși ea este o expresie mai puternică a intervenției bolșevice decât Casa Scânteii: cultivarea gigantismului, a spiritului faraonic, atât de contrar spiritului românesc, însemna o pătrundere adâncă a unei forma mentis străine nouă. Gigantismul a apărut la noi sub influența sovietică: cine-l cultivă și-l dorește în spațiul românesc este iremediabil cuprins de mentalitatea și gustul bolșevic. Și când auzim azi din partea a diferite persoane, unele chiar cu pretenții de cultură, din partea unor demnitari, elogii
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
a nu mă distruge inutil în lupte dinainte pierdute. Cât despre îndoiala asupra a ceea ce credeți că sunteți, un suflet în corp ori un corp în spirit, vă îndemn să citiți cu atenție un articol despre experiențele pediatrului Melvil Morse, apărut în revista AS nr. 4/2003. Cred că vă va fi de folos, cum și mie, măcar în a ne potoli tentația poetică de a defini visători doar prin metafore în lanț lucruri încă foarte greu de definit. Îmi iau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
încheie ediția Agendelor literare ținute de marele critic cu începere din 1923 (anul cînd se năștea fiica lui, d-na Monica Lovinescu) și pînă cu cinci zile (10 iulie) înainte de a trece în lumea celor drepți. Volumul al șaselea a apărut de curînd la Fundația Națională pentru {tiinta și Arta de pe lîngă Institutul “G. Călinescu” al Acadcemiei Române. Cu trei ani mai devreme decît plănuise editoarea. Primele patru volume văzuseră lumină tiparului la răposata Editură Minerva, cu începere din 1993. Aflate
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
aproximativ cincisprezece ani. Odinioară, mă întâlneam aproape săptămânal cu tatăl dumneavoastră, domnul Șerban Cioculescu - avea o rubrică la Flacăra. Mobilele, lucrurile sunt, într-o oarecare măsură, așezate la fel; tablourile de pe pereți sunt aceleași. M-aștept, în fiecare clipă, să apară autorul Varietăților critice și să mi se adreseze cu ironia sa subțire, să-i văd sclipirea jucăușă a ochilor, zâmbetul malițios. Dar trebuie să-mi înving emoția și să încep dialogul nostru. - Vă ascult. - Sunteți depozitarul unor amintiri fabuloase. Care
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
o glorificare a izbânzii omului. - Fără îndoială. Am scris acest poem fără nici o urmă de sentiment de cedare josnică sau ipocrizie. Mioara Cremene, care era în redacție mi l-a publicat așa cum i l-am dat. Apoi mi-au mai apărut câteva poezii. Când am făcut un volum și l-am depus, redactorul cărții mi-a spus: "Bine, dar astea par scrise acum 20 de ani, nu sunt deloc de actualitate!" A stat volumul un an, doi... Între timp apăreau cele
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
mai apărut câteva poezii. Când am făcut un volum și l-am depus, redactorul cărții mi-a spus: "Bine, dar astea par scrise acum 20 de ani, nu sunt deloc de actualitate!" A stat volumul un an, doi... Între timp apăreau cele ale lui Sorescu și alții în colecția "Luceafărul". De mine nu putea fi vorba. Atunci a început târguiala. Redactorul (o femeie) susținea că se luptă energic pentru tipărirea volumului, dar că întâmpină greutăți. L-am întâlnit pe un coridor
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
că întâmpină greutăți. L-am întâlnit pe un coridor pe Vasile Nicolescu. Mi-a spus: Ia vino încoace!" și mi-a dat referatul cu pricina care era dezastruos. Femeia a fost foarte jignită de "gestul odios", dar cartea mi-a apărut în o mie de exemplare. La al doilea volum, unde nu am mai avut aceeași presiune, tirajul a scăzut la 500 exemplare. Iar al treilea a fost tipărit în 350 exemplare. Începând din l978 nu am mai putut publica nici o
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
când eram în ultima clasă de liceu. Atunci am dus la Dreptatea primul și ultimul meu articol, în care polemizam cu Gheorghe Apostol. Când am intrat în curtea redacției, tipografii m-au bătut cu pietre și am fugit. Dacă articolul apărea cu siguranță că pe urmă m-ar fi băgat la pușcărie. În 1990 am primit un telefon de la niște necunoscuți care m-au întrebat dacă nu vreau să vin în nu știu ce clădire unde se reînființează P.N.Ț. Nu m-am
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Alex. Ștefănescu După Revoluție, editurile au apărut ca ciupercile. Se vorbea și de edituri pirat. Un prieten a sfătuit-o pe doamna Cella, acum, când se îmbogățeau peste noapte mulți oameni, să facă un bisnis. O afacere. Să cedeze drepturile de autor pentru o sumă convenabilă. Au
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă spăl pe mâini" (Dan Petrescu, Scrisoarea a II-a, în revista Timpul nr. 1/ ian. 2003.) În cazul lui Dan Petrescu, apare următoarea problemă: chiar și dacă n-ar citi România literară, tot ar trebui să se spele pe mâini. "poetul Petre Got își legitimează, la modul liric, observațiile privitoare la recunoașterea artistului ca instanță [...] Stilizate, meditațiile construite spiralat în jurul unor sintagme
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
admirabilele rezultate obținute În dificilele negocieri cu aliații tradiționali, câțiva generali fură avansați mareșali că participaseră la război, iar ziarele făcură publice actele de eroism și de rezistență ale oamenilor simpli care nu se lăsaseră doborâți la băutură de cotropitori. Apărură și cântecele de vitejie care proslăveau setea noastră de libertate, independența și suveranitatea unei țări mici, dar de neînvins, așa cum era scris și În cărțile de istorie.„Evropa căta cu admirație și multă mirare la noi”, scriau unii În limba
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
tribunal, declarațiile scandaloase pe care un ziarist le obține între patru ochi nu ajung în presă dacă nu pot fi probate și cu martori. Între noi fie vorba, nu cred că cineva care și-a pierdut funcția (și) din cauza articolelor apărute în presă despre isprăvile sale, chiar s-ar apuca să ia la bătaie șefi de ziare, după ce se odihnește. Declarația în sine mi se pare înlemnitoare. După ce mănînci banul public în funcții importante, ani de zile, n-ai învățat una
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
a.m.d. A doua: lipsesc unele genuri, cum ar fi tragedia, deși nu și filmele menite a le ilustra (de exemplu Hamletul lui Zefirelli e considerat dramă, deși...). A treia: prezentarea nu e consecventă, un film (Rob Roy, să zicem) apare cînd ca istoric (e doar după un roman de Walter Scott), cînd ca dramă (deși e o tragedie în toată regula). Întrebarea principală este dacă aceste "definiții" ne sînt de folos. Cele care apelează la sigle, nu la cuvinte, mi
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
atîrna pe perete o diplomă universitară oarecare pe care el n-a putut-o avea. Comunicarea s-a întrerupt. După aproape un an mă tot gîndeam să mă duc să-l văd pentru a-i explica motivele mele, cînd a apărut mama să mă roage s-o însoțesc să vîndă casa. Totuși, ea n-a pomenit deloc subiectul pînă după miezul nopții, pe șalupă, cînd simți ca un fel de revelație supranaturală că, în sfîrșit, găsise prilejul potrivit să-mi spună
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
jansenism teologic, ci unul al simțirii și al puritanismului moral, oarecum asemănător cu cel ce l-a modelat pe Kierkegaard? "Pentru Mauriac, copil, viața religioasă a fost, înainte de toate, o stare a sensibilității, o atmosferă în care simțirea sa a apărut și s-a dezvoltat". Dar și operele unor scriitori care nu au componente religioase evidente, articulații metafizice la vedere, beneficiază, în examenul lui Nicolae Balotă, de o privire spiritualistă, capabilă a scormoni în aparențe pentru a atinge esențele inaparente. Radiografia
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
lui Ioan Botezătorul «eu sînt vocea celui care strigă în pustiu» - vox clamatis in deserto?". Demonia sa a constat în încercarea, prin "actul gratuit", de a-l imita, în chip blasfemic, pe Dumnezeu: "Gide vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
pe care mi-l propusesem, acela de intervievator, și să mă așez în cel de partener de discuție. Evident că Paul Cernat îmi place, dar nu este treaba mea să fac împărțiri dpdv al valorii și al locului unde valoarea apare, ne este împărtășită, și asta poate și datorită faptului că, fiind doar inginer chimist, adică neavând nici o revendicare de la studii "de branșă", nu prea îmi permit, de pe poziția mea, să decretez. Singurul lucru pe care mi l-am propus atunci când
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de niște "autorități" fără fundament: simple suprafețe, fixate pe alte suprafețe, de hârtie sau de sticlă. Trecând acum la cele două noi întrebări, nici că puteai găsi un moment mai bun ca să le pui. Fragmentele din dialogul cu Ileana Mălăncioiu apărute în "Adevărul literar și artistic" s-au bucurat de niște reacții și ecouri extraordinare. Multă lume m-a felicitat - deși, evident, meritul nu este al meu, ci al Ilenei Mălăncioiu -, câțiva s-au arătat foarte interesați de data când va
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
în "Adevărul literar și artistic" s-au bucurat de niște reacții și ecouri extraordinare. Multă lume m-a felicitat - deși, evident, meritul nu este al meu, ci al Ilenei Mălăncioiu -, câțiva s-au arătat foarte interesați de data când va apărea cartea, au fost ecouri în mai multe publicații, din București și din provincie. O singură umbră în acest peisaj aproape perfect: la Târgul de Carte din noiembrie, întâlnindu-mă cu Nicolae Breban, acesta a ținut să-mi spună (textual): "Ai
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de aici. Pe scurt, e o motivație în plus pentru efortul, destul de mare, de a citi în fiecare săptămână o carte pentru a scrie despre ea. În sfârșit, să mai spun că mai am, la acest "punct", două bucurii. Una apare atunci când primesc de la un scriitor de valoare o carte cu o dedicație ieșită din tiparul amabilității convenționale. A doua poate părea nițel deplasată, dar nu e: sun la telefon pe cineva, și îmi răspunde o voce politicoasă, dar cam rece
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]