1,353 matches
-
Eminescu și universul artei. Album, Editura A92, Iași, 1995; Eminescu și religia, Editura Timpul, Iași, 2000; Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru, Editura Timpul, Iași, 2003; Literatura și celelalte arte, Editura Timpul, Iași, 2005. Volum de versuri: Apocrife la Cartea Facerii, Editura Junimea, Iași, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1996), al Societății Culturale "Junimea'90" (din 2010) și al ASTRA (din 2003). Problematica mai largă, atât de fertilă hermeneutic, a raportului dintre literatură și religie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru (2003), care materializa practic interesul constant al profesorului de la Literele ieșene pentru "aventura cuvântului" sacru. Chiar și pentru cititorii familiarizați cu opera sa critică, cea mai nouă carte semnată de Doru Scărlătescu, Apocrife la Cartea Facerii (Editura Junimea, Iași, 2012), constituie totuși o surpriză. Una mai mult decât plăcută, mă grăbesc să adaug. Căci opul fructifică într-o manieră pur poetică neașteptată, dar cu cele mai bune rezultate estetice! polul de interes sus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
erosul și logosul mundifer, în fine, ierarhizarea celestă ori cea terestră. Pe urmele lui Frazer, care vedea Biblia ca epopeea lumii, în care se regăsește "febra vieții (...) cu speranțele și bucuriile, cu suferințele și păcatele și durerea ei", autorul remarcabilelor Apocrife... textualizează, practic, etapele cele mai semnificative din istoria (pre)umanității. Vom regăsi, prin urmare, în carte geneza universului (Cosmogonia, Muzica, Miracol), apoi debutul (Istorie, Pâră, Criză) și, în fond, schița întregii istorii a umanului cu momentele ei evolutive percepute drept
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la mărul de aur din Paradis". Pe parcursul lecturii, devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și roluri din poeme precum Erată, Teatrală, Arheologie și Dilemă. Sau, de ce nu, Altfel un aspru rechizitoriu adus bietului Adam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă, spațiu de dezvoltare și interacțiune surdă a funcțiilor fiziologice, organele vitale, ele însele transformate în cupluri prin coexistența incipient pură a principiilor de semn contrar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Sibiu, 1943, Menon. Euthydemus, pref. trad., Sibiu, 1943, Alcibiade, I-II, pref. trad., București, 1943, Parmenide, introd. trad., Sibiu, 1943, Hippias Maior, pref. trad., Sibiu, 1943, Symposion, pref. trad., București, 1944, Sofistul, pref. trad., Sibiu, 1945, Scrisorile. Dialoguri suspecte. Dialoguri apocrife, introd. trad., București, 1996; Aristofan, Norii, București, 1924; ed. București, 1955 (în colaborare cu Demostene Botez), Păsările, Arad, 1926, Plutus, Sibiu, pref. trad., 1944; Lucian din Samosata, Dialogurile morților și dialogurile zeilor, pref. trad., București, 1924, Dialoguri și conferințe, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
mult mai stresantă decât acceptarea unui conformism liniștitor, iar acceptarea directivelor unui "purtător al autorității" doar pentru că ocupă o poziție dominantă într-un context dat, "trebuie repudiată din motive morale". (Bochenski, 1992, p. 62) Zygmunt Bauman face referire la versiunea apocrifă a unui episod din Odiseea (transformarea prin vrajă de către Circe a marinarilor în porci) pentru a ilustra "binecuvântările" renunțării la deciziile proprii, deci la libertate (versiunea apocrifă îi aparține lui Lion Feuchtwanger): "Când Odiseu le-a spus că a găsit
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
din motive morale". (Bochenski, 1992, p. 62) Zygmunt Bauman face referire la versiunea apocrifă a unui episod din Odiseea (transformarea prin vrajă de către Circe a marinarilor în porci) pentru a ilustra "binecuvântările" renunțării la deciziile proprii, deci la libertate (versiunea apocrifă îi aparține lui Lion Feuchtwanger): "Când Odiseu le-a spus că a găsit ierburile magice care puteau alunga blestemul, marinarii transformați în porci au fugit cu o viteză pe care salvatorul lor n-o putea depăși. Odiseu a reușit în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-se în formule cristalizate. Cele mai multe c. conțin refrene, al căror sens este, adeseori, greu de descifrat. În cursul narațiunii apar personaje fabuloase, se poartă dialoguri, se pun întrebări retorice și se utilizează des metafora. C. religioasă cuprinde episoade biblice, uneori apocrife, cu unele implicații filosofice, majoritatea referindu-se la nașterea lui Iisus Hristos. Caracterul sacru al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
personajelor preistorice sau istorice (Enoh, Ilie), ridicate la cer și reîntoarse de acolo pe pământ pentru a le comunica oamenilor ceea ce au văzut și auzit. Viziunile și cuvintele lor au fost apoi adunate și în înregistrate în cărțile numite deseori „apocrife” deoarece nu au intrat în canonul biblic; din păcate, cea mai mare parte dintre ele nu au ajuns până la noi în limba ebraică sau aramaică originare, ci prin traducerea în alte limbi orientale: siriană, etiopiană, slavonă (Sacchi 1981 și 1989
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
luată la socotit și pe față și pe dos spune foarte multe din tainele ei. Textul Cartea lui Eno sau Enoh cum l-au iudaizat ivriții, era o scriere sacră pen-tru cultul mozaic de multe sute de ani iar din Apocriful Genezei aflăm că chiar și Avram o considera o cale de înțelepciune ce trebuie urmată, fiind deci cunoscută cu mult înainte ca Moșe să urdească împreună cu Iahwe, trăsnăile cu care te îngro- zesc! Tot în această scriere își are rădăcinile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
reverberație divină ieșită din closetul ,,poporului ales” toată numai aberație și incantație satanistă! O altă dovadă a falsificării scrierilor Torei, făcută prin conclavul rabinilor din anul 90, este manuscrisul descoperit la Qumran și intitulat Memoriile patriarhilor unde se găsește reprodus Apocriful Genezei pentru Facerea la 6,1-8, privind poves-tea giganților, dar foarte deosebit de cel cunoscut drept scrisorică văzută de ei prin întunericule lui Iahwe, ceea ce dovedește fără putință de tăgadă că după anul 90, asupra scrierilor mozaice vechi s-a făcut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
al erei noastre la Jamnia, după ce i-ați trecut prin sabie pe saducei și ați impus ca text cultic schisma farisei- lor alexandrini, foarte diferit de vechile scrieri ale lui Ezra și Neemia? Vă acuză de viclenie și minciună textul Apocriful Facerii descoperit la Qumran și care dovedește că toate pretinsele scrieri revelate sînt niște plăsmuiri josnice ale rabinilor fă-cute în secolele l-lll ale erei noastre, cu scopul declarat de atîtea ori în conținutul lor, de a stăpîni lumea în lung
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
complete ale Vechiului Testament, despre care se păstrează o tăcere absolută, iar această atitudine a Vaticanului duce la concluzia că sînt foarte diferite de ceea ce cunoaștem noi sub numele de ,,revelații mozaice” iar cea mai bună dovadă este manuscrisul intitulat Apocriful Facerii, foarte diferit textologic și conceptual față de ce știm din Tora. Dacă Origene i-a acuzat pe iudei de fapte atît de grave înseamnă că în acele vremuri se știa de făcătura lor, iar ascunderea manuscriselor Vechiului Testament descoperite la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a popoarelor încă mai funcționa, pînă ce au apărut generațiile îndobitocite în iudeo-cretinism. Mai avem alt izvor tot din surse mozaice privind identitatea țării Magog pe care Ioan ne-o prezintă drept marele mister revelat numai lui în ceruri! În Apocriful genezei, coloana XVll, 16 găsim următoarele: ,,Și lui Gomer i-a dat primele ținuturi spre miază-noapte pînă la fluviul Tina și dincolo de el lui Magog.’’ Fluviul Tina este vechiul Tanais sau Donul de astăzi, iar textul ne arată fără putință
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
său, ori tărîmul unde Izvoditorul și-a zămislit neamul ales, deci un ținut locuit de un popor ,,scoborîtor din zei”, pe care îndrăcitul ivrit îl unge cu pucioasă să fie numai ei lumina Neamurilor, dar adevărul îl putem cunoaște din Apocriful Genezei, adică erau strămoșii noștri care locuiau ținutul Magog din cele mai vechi timpuri. și cuvîntul geți(ge: nobil, civilizator, ales + ti: neam, clan, popor) are același sens ,,neam ales de Ziditor”! Că știa mincinosul mai mult decît a scris
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca și epistolele sale către marele critic. Două lucrări ale lui R. se situează la granița dintre lingvistică și folcloristică. În Colindele religioase la români (1920) el opinează că textele colindelor religioase își au originea în Noul Testament, Viețile sfinților, în apocrife și în apocalipse. În Limba descântecelor românești (1975) relevă bogăția, inventivitatea și frumusețea lexicului și a formulelor incantatorii din această specie arhaică și analizează mult mai multe unități decât Ovid Densusianu în Limba descântecelor, studiu apărut în anii ’30. Umanismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
INTRODUCERE Ne propunem să începem demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului „apocrif“, a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
INTRODUCERE Ne propunem să începem demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului „apocrif“, a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. - Din fr. apocryphe, lat. apocryphus. Termenul apocrif este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să începem demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului „apocrif“, a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. - Din fr. apocryphe, lat. apocryphus. Termenul apocrif este perceput și utilizat în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
demersul nostru printr-o scurtă analiză a termenului „apocrif“, a originii acestuia și a rolului său în cadrul vastului domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. - Din fr. apocryphe, lat. apocryphus. Termenul apocrif este perceput și utilizat în primul rând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. - Din fr. apocryphe, lat. apocryphus. Termenul apocrif este perceput și utilizat în primul rând din perspectiva teologică și abia secundar din perspectiva literară, mai ales din cauza prea puținului interes arătat de lingviști și literați pentru scrierile ale căror autenticitate este trecută sub semnul întrebării. Literatura este o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
periclitau nu numai bunurile sau poziția socială, ci și viața. Din acest motiv, multe relatări sunt trecute sub semnul anonimatului sau sunt atribuite unei terțe persoane, pentru a se evita astfel repercusiuni nedorite, intrând astfel fără voie în categoria scrierilor apocrife. O altă dimensiune a unora dintre scrierile apocrife, care, din păcate, a influențat această categorie, plasând-o într-un con de umbră, este reprezentată de caracterul voit tendențios al unora dintre aceste lucrări. Pentru diverse persoane, anonimatul era mijlocul perfect
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și viața. Din acest motiv, multe relatări sunt trecute sub semnul anonimatului sau sunt atribuite unei terțe persoane, pentru a se evita astfel repercusiuni nedorite, intrând astfel fără voie în categoria scrierilor apocrife. O altă dimensiune a unora dintre scrierile apocrife, care, din păcate, a influențat această categorie, plasând-o într-un con de umbră, este reprezentată de caracterul voit tendențios al unora dintre aceste lucrări. Pentru diverse persoane, anonimatul era mijlocul perfect de denigrare a adversarilor și metoda perfectă de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aducă în prim plan caracterul părtinitor al unor astfel de lucrări, influențând în sens negativ valoarea documentară a acestui tip de literatură. În lucrarea noastră ne propunem să ne axăm pe perspectiva științifică și să accentuăm valoarea documentară a memoriilor apocrife, care prezintă într-o manieră mai puțin cosmetizată, imaginea Europei Occidentale în secolul al XVII-lea. La fel cum în literatura oficială trebuie făcută o triere între lucrările tendențioase, cărora le lipsește imparțialitatea, și cele autentice, în care autorii privesc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]