2,797 matches
-
Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa le-a mers numele. Cultivau legume pe pământul primit și nu se dădeau în lături de la furtișaguri. Erau oameni aprigi la mânie și duri ca o stâncă. Caii lor erau mărunți, aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata. Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
al șaptelea an, din noaptea în care au fost înmormântați, dacă nu au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuite Plânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite. Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi, Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi. Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte - Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
După al șaptelea an, din noaptea în care au fost înmormântați, dacă nu au fost botezați, se scoală din mormânt în fiecare noapte și încep a striga de trei ori la rând: botez !” Prin coclauri negre foarte și caverne șerpuitePlânge aprig crunta moarte după gâturi arcuite.Se prelinge în tăcere printre umbre de moroi,Crucea neagră moarte cere și morminte în gunoi.Dor suspine după sânge se aud rânind în noapte -Oare cine-i va înfrânge peste muribunde șoapte ? Cine îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil, În care prințul, călare pe un aprig, mândru cal Se va fi- ntors răpit de un surâs fragil Al fetei cu ochii mari, rotunde lacrimi de senin. S- ar fi oprit de- a pururi, iedera- i că de poveste, Le- ar străjui iubirea și viața, dar divin
IEDERA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380868_a_382197]
-
tabloul durerii umane veritabile, pe care mesajul textului ”România gurilor știrbe” nu l-a putut deloc surprinde în țesătura lui de culoarea morții. Ca să poți delimita în cuvinte asta, trebuie să fii destinat a-i trăi zilnic durerii învolburarea ei aprigă din nelimpezimea propriei tale treceri. Altfel, înțelegerea lui abisală nu e permisă oricui, indiferent câte mâini ai întinde, de-a lungul vremii, către zeița rece, dar lipsită de șovăială, a înțelepciunii. Probabil că autorului ”Jurnalului de la Păltiniș” semantica vastă a
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
ai văzut rană din mâini și picioare, Și-apoi să te-nchini, mulțumind negreșit! De poți tu... ierta, Chiar ce nu-i de iertat, Și-apoi să-l ajuți pe cel vinovat! De poți tu...iubi, Chiar pe dușmanul cel aprig, Și-apoi bucuros să-l susții! De poți tu...cântă, Chiar de voce nu ai, Și-apoi fericit pe podium să stai! De poți tu...dansa, Chiar de adesea te-npiedici, Și-apoi un concurs de dans să câștigi! De poți
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
ai văzut rană din mâini și picioare,Și-apoi să te-nchini, mulțumind negreșit!De poți tu... ierta,Chiar ce nu-i de iertat,Și-apoi să-l ajuți pe cel vinovat!De poți tu...iubi,Chiar pe dușmanul cel aprig,Și-apoi bucuros să-l susții!De poți tu...cântă,Chiar de voce nu ai,Și-apoi fericit pe podium să stai!De poți tu...dansa,Chiar de adesea te-npiedici,Și-apoi un concurs de dans să câștigi!De poți
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
de ea pentru a-i reda strălucirea în imperiul Romei. Un nor înalt și întunecat se profilă pe zenitul cerului acoperind soarele dintr-o dată și în partea opusă a insulei toți cei aflați acolo putură vedea cum perdeaua unei ploi aprige avea în curând să ajungă și la ei. -Către vile magiștrilor, către vile! spuse Tiberius Thrassylus și curând ploaia avea să măture aleile pietruite din grădini. Trecură mai multe zile. Într-una din acestea Tiberius Thrassylus dori să spună ceva
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil, În care prințul, călare pe un aprig, mândru cal Se va fi- ntors răpit de un surâs fragil Al fetei cu ochii mari, rotunde lacrimi de senin. S- ar fi oprit de- a pururi, iedera- i că de poveste, Le- ar străjui iubirea și viața, dar divin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
al casei chip îmbujorat, timidși urca tandru, străbătând, de la chindiePână în zori, pereții groși că pe un zid,Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil,În care prințul, călare pe un aprig, mândru calSe va fi- ntors răpit de un surâs fragilAl fetei cu ochii mari, rotunde lacrimi de senin.S- ar fi oprit de- a pururi, iedera- i că de poveste, Le- ar străjui iubirea și viața, dar divinDar nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
bezna nopții, adormind arcașii tot mai obosiți, care-și abandonează săgețile ascuțite pe nisipul viclean al plajei, ce le îngroapă cu strășnicie în cele mai tainice ascunzători. Iarna pierde teren și domnia ei are zilele numărate. Crăiasa cea mândră și aprigă a Zăpezii, se opune cu toate forțele unei înfrângeri iminente și inevitabile, dar Demiurgul e nestrămutat în convingerea Sa. Ca un părinte indulgent ce e, a permis fiicei rebele să-și satisfacă temperamentul vijelios și trufaș, într-o luptă nefirească
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
se prinse în joc și Viscorilă. Apoi se aruncară și Fulgoii, soldații lui cei greoi, învârtindu-se într-o sârbă îndrăcită. O dădură în horă, prinzându-i și pe cioroi, care cârâiau beți pe margine. Si când hora era mai aprigă, se năpustiră Nor Vânăt și Nămețilă ce duhnea a băutură. Iar din hora cea săltată, o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un trombon, acompaniat de orchestra Vânturilor Lățoase, niște namile urlătoare din foale și chitare, aduse special de
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
vine sorocul. ,, Eu țin hârtia și-o-nghioc / Și n-aș mai vrea s-o las deloc / Căci sper ca din trei vorbe scrise / Să nasc poem... Din cele stinse!... A fost cam lungă gestația acestor poeme sincere,fruste, exprimând o luptă aprigă a autoarei cu ea însăși, cerând mereu ajutorul Divinității, făcându-și ,, mea culpa,, și implorând iertare! Se simte cum versul trece din inimă direct în carte, neprelucrat și melodios ca un psalm. Și cum păcatul recunoscut, e pe jumătate iertat
DOR DE TĂCERI, DOR DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374379_a_375708]
-
vine sorocul: „Eu țin hârtia și-o-nghioc / Și n-aș mai vrea s-o las deloc / Căci sper că din trei vorbe scrise / Să nasc poem... Din cele stinse!...” A fost cam lungă gestația acestor poeme sincere, fruste, exprimând o luptă aprigă a autoarei cu ea însăși, cerând mereu ajutorul Divinității, făcându-și „mea culpă” și implorând iertare! Se simte cum versul trece din inimă direct în carte, neprelucrat și melodios că un psalm. Și cum păcatul recunoscut, e pe jumătate iertat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
vine sorocul: „Eu țin hârtia și-o-nghioc / Și n-aș mai vrea s-o las deloc / Căci sper că din trei vorbe scrise / Să nasc poem... Din cele stinse!...” A fost cam lungă gestația acestor poeme sincere, fruste, exprimând o luptă aprigă a autoarei cu ea însăși, cerând mereu ajutorul Divinității, făcându-și „mea culpă” și implorând iertare! Se simte cum versul trece din inimă direct în carte, neprelucrat și melodios că un psalm.... Și cum păcatul recunoscut, e pe jumătate iertat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
vine sorocul. ,, Eu țin hârtia și-o-nghioc / Și n-aș mai vrea s-o las deloc / Căci sper că din trei vorbe scrise / Să nasc poem... Din cele stinse!... A fost cam lungă gestația acestor poeme sincere,fruste, exprimând o luptă aprigă a autoarei cu ea însăși, cerând mereu ajutorul Divinității, făcându-și ,, mea culpă,, si implorând iertare! Se simte cum versul trece din inimă direct în carte, neprelucrat și melodios că un psalm. Și cum păcatul recunoscut, e pe jumătate iertat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
vine sorocul.,, Eu țin hârtia și-o-nghioc / Și n-aș mai vrea s-o las deloc / Căci sper că din trei vorbe scrise / Să nasc poem... Din cele stinse!...A fost cam lungă gestația acestor poeme sincere,fruste, exprimând o luptă aprigă a autoareicu ea însăși, cerând mereu ajutorul Divinității, făcându-și ,, mea culpă,, si implorând iertare! Se simte cum versul trece din inimă direct în carte, neprelucrat și melodios că un psalm.... Și cum păcatul recunoscut, e pe jumătate iertat, poeta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
cu pofta crescândă Să’și afle limanul diperării departe în ispită Cu pliscul ascuțit Perfidia mi’a pus un semn Rupând și zdruncinând ce aveam mai sfânt Indispensabilul din mine ce’l port ca pe un blestem Blândețea și iubirea, aprigul respect pentru cuvânt Dar mai presus de toate Invidia patroană Ce mușcă sau îngroapă firbintele înghețat Pătrunde ici solemnă, dincolo ca o spioană Pictând geniul cu un imaginar păcat. Păcat! București 1980 Referință Bibliografică: Capital / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
să-și părăsim toți sfera, cu noi te luăm în suflet, iubita noastră Terra! LUNA Ești piatră nestemată de inel ceresc cădelnițând Pământul orbital în dansuri nupțiale; ești gura cerului fierbinte prin care bolta rostește poezii, de mii de doruri aprig sărutată, de mii de barzi mereu cântată... Ești primul astru vizitat de noi, ce te-ai sfințit sub pași omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
și de friguri polare, deși există și veri aproape calde dar fără oxigen. Timpul în orele marțiene e cu puțin mai mare ca pe Terra, iar un singur an de-acolo durează cât doi ani de aici. Deodată-un tunet aprig își sfâșie tăcerea și norii mici fac loc unui bolid albastru ce desenează flăcări în coborârea lină din care iese-un rover și-un zeu înveșmântat în fulger, călcând pe trupul mort al Zeului războinic, ca să planteze-o roză mai
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
oprească năvălirea ! I-a îndemnat și pe ostași : să se Roage la CHRISTOS Care i-A gonit vrăjmașii, scoțându-l victoros ! Au fost pârâți la Antioh, rău și crunt anticreștin Ce pe Andrei și toată Oastea, i-au supus la aprig chin, Ca să-și lepede Credința ! dar ei mai mult s-au întărit ! Iar Andrei, din Siria cu Oastea fu surghiunuit... Pe-un pat din fier încins în foc, pe Andrei l-au așezat Dar Cineva venit din Cer, l-A
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Să uit necaz ce mi-a pus inima pe jar. Iubitului ce-a uitat calea să vină, Indiferentă, aș vrea să-i fac în necaz. Dar dor de iubire adolescentină, Nici pentru o clipă nu îmi mai dă răgaz. Când aprig dor vine, gândurile-mi poartă Spre ideal măreț ce-l vreau înaripat. Că năzuința găsește loc în soarță, Doar dacă puțin noroc omului i-e dat. Autor, Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Poezia, prietena mea - poezii de coautor / Maria Filipoiu : Confluențe
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
În care, a văzut în taină Cum VENUS s-a născut odată.... Flacăra nestăpânită Îi încinge globul feții... Nu simte cum pârjolește Toată roua dimineții... Către prânz, privește mândru Cum pământul arde-n spuză... Razele, de dor încinse Tot mai aprig le difuză... Arde-n val de foc natura, Dogorește-ntreg Pământul... Obosit și stors de vlagă Abia mai adie....Vântul... Doar spre seară....mai încolo, După ce-a parcurs distanța... Se mai potolește dorul Și-l alină un pic...speranța
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
orb, bătrân, ca și Homer Mă sui cu Domnul pân’ la cer. În ora liniștii rotunde, Când orice lucru îmi răspunde, Eu stau și umbrele îmi țes, Le dau contur și înțeles. Mai sriu și câte-o suvenire Cu mâna aprigă, subțire, Mai răscolesc și prin albume Să mai descopăr câte-un nume. Se duse vremurilor voga Când beam târziu cafeaua moca Cu zeii din bătrâna vatră Cu nemurirea lor de piatră. Se-aude prin Levant un vaer, Ce trece-așa
AMÂNARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371589_a_372918]
-
rugă îți strigi neputința de-a crede în apele Vieții scăldându-ți obrajii înviorată ți-e fața de perlă lacustră a animei tale columnă de semn † speranțele pleoapelor tale de smirnă licăresc esențele noimelor sacre caleidoscopic tărâm prin părul tău aprig curge lacrima lumii din clare priviri în abisul adânc nesfârșit aur blând de plăpând regăsit Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. în data de 20. 01
POEM HIERATIC XVI -ANGHEL ÎNVEŞMÂNTAT ÎN ZBOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374910_a_376239]